Romana Puiuleț 
- Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, are o relație personală de peste 20 de ani cu cel de la care cumpără acum apartamente ieftine. Acesta din urmă este totodată un apropiat al primarului Florentin Pandele din orașul Voluntari, unde procurorul anticorupție a făcut achizițiile imobiliare.
- Asadar, pe omul dintre Voineag și Pandele îl cheamă Liviu Marius Dan și e acționarul principal al companiei Eden Capital Development, care gestionează nouă cartiere premium în zona Capitalei. În trei dintre ele, lucrând doar cu acest dezvoltator imobiliar, șeful DNA a beneficiat de oferte sub prețul pieței.
- Legătura procurorului Voineag cu patronul Eden a ieșit la iveală după ce am publicat articolul despre tranzacțiile lor cu apartamente de lux. Cei doi sunt cumetri și petrec împreună concedii sau evenimente de familie, ne-au confirmat mai multe surse cu ajutorul cărora am aprofundat informațiile.
- Unul dintre proiectele Eden în care a investit Voineag este ridicat în asociere cu apropiații baronului PSD Ion Mocioalcă, din Caraș Severin, actual vicepreședinte al Curții de Conturi. La scurt timp după ce a cumpărat un apartament de la ei, șeful DNA a intervenit administrativ în dosarul lui Mocioalcă, care fusese clasat.
- Marius Voineag a refuzat sa comenteze aceste legături și ne-a amenințat cu un proces.
Voineag, transparent doar în amenințări
Procurorul-șef DNA a admis ca îl cunoaște pe acționarul majoritar al firmei Eden în interviul acordat RISE acum două săptămâni, despre investițiile sale imobiliare, dar a întrerupt comunicarea cu noi când i-am pus întrebări aplicate pe acest subiect.
Pe Akram (Abu Lail Akram, asociat minoritar Eden – n.r.) îl știu doar facial, vizual, așa. Pe Liviu (Marius Dan, asociat majoritar Eden – n.r.) îl știu și mai bine. Cam pe toți i-am cunoscut o dată cu tranzacțiile astea.
Marius Voineag, Procuror-sef DNA
29 aprilie 2025.
Liviu Marius Dan deține 75% din participațiile firmei care i-a vândut sistematic apartamente premium lui Marius Voineag și face parte din anturajul intim al acestuia. Legătura lor se suprapune cu tranzacțiile profitabile ale procurorului anticorupție.
Fiecare dintre cele trei apartamente l-a costat aproximativ 100 de mii de euro, ne-a confirmat Voineag, în condițiile în care a plătit avansuri substanțiale. Pe unul l-a vândut rapid unei asociate a lumii interlope și a ieșit pe plus cu 35 de mii de euro. Celelalte două aproape că și-au dublat valoarea de piață, sporind averea procurorului cu aproximativ 200 de mii de euro.
Confruntat cu patru întrebări punctuale despre relația sa cu patronul Eden, Marius Voineag ne-a amenințat:
“Având în vedere caracterul tendențios al articolului deja publicat, în ciuda explicațiilor exacte și actelor pe care vi le-am pus la dispoziție pe durata celor patru zile de discuții, îmi rezerv dreptul de a vă acționa în justiție pentru repararea prejudiciul de imagine creat.”
Și atât. Acesta a fost singurul răspuns.
Întrebările trimise șefului DNA de reporterii RISE Project au fost însă mai complexe. Iată-le mai jos pe primele trei, care vizau legătura cu dezvoltatorul imobiliar.
- Cum ați ajuns într-o relație apropiată cu Dan Liviu Marius, acționarul majoritar al Eden Capital Development, căruia i-ați și botezat un copil?
- Cine a plătit concediile sau diferitele evenimente de familie la care ați participat împreună cu Dan Liviu Marius, acționarul majoritar al Eden Capital Development?
- Știați că Dan Liviu Marius este un apropiat lui Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari? Și dacă da, de când?
Florentin Pandele ar folosi apelativul “nepoate” atunci când se referă la patronul Eden, care construiește intens în Voluntari – susțin mai multe surse RISE. Pandele însă neagă că ar folosi acest apelativ și spune ca nu a favorizat afacerile companiei Eden în niciun fel.
A fost însă o problema cu ansamblul Cortina 126 din Pipera, care are opt etaje în loc de șase, cât prevedeau planurile urbanistice. Inclusiv Voineag are un apartament acolo. Situația a fost reglementată ulterior construcției, printr-un PUZ aprobat de consiliul local, dar contestat acum în instanță. L-am întrebat pe primarul Pandele despre asta și ne-a promis ca va verifica informația și că ne va trimite documentele imediat ce le primește de la comisia de urbanism. N-a mai revenit.
Florentin Pandele este soțul eurodeputatei Gabriela Firea și a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe controverse privind cheltuirea discreționară a fondurilor publice sau angajările clientelare. Numele lui a apărut frecvent în investigații de presă, iar procurorii DNA au luat în vizor administrația locală din Voluntari în diferite dosare.
Spre deosebire de Marius Voineag, patronul Eden, Dan Liviu Marius, ne-a răspuns la întrebări, asumându-și deschis relația cu procurorul.
RISE Project: Cum ați ajuns să dezvoltați o relație apropiată cu procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, care v-a botezat un copil?
Liviu Marius Dan: Suntem prieteni de aproximativ 20 ani, cu mult timp înainte ca d-l Voineag să aibă o funcție publică.
RISE Project: Cine a suportat costurile pentru vacanțele sau evenimentele private la care ați participat împreună cu domnul Voineag?
Liviu Marius Dan: Domnul Voineag a avut costuri proprii, pe care și le-a plătit singur de fiecare dată. Nu am amestecat lucrurile. Nu i-am cerut și făcut favoruri niciodată.
RISE Project: Domnul primar Florentin Pandele din Voluntari se referă la dumneavoastră cu apelative familiare. Interfereaza aceasta relație în afacerile pe care le derulați în Voluntari?
Liviu Marius Dan: Nu există nicio legătură de rudenie între mine și vreun primar din România, indiferent de ce apelative folosesc unii sau alții.
Suntem o companie serioasă, cu taxele plătite la zi, cu proiecte terminate la timp și mii de apartamente vândute clienților noștri. Nu dorim ca numele nostru să apară în dispute cu substrat politic”
Liviu Marius Dan
Acționar majoritar Eden Capital Development
Ce s-a întâmplat în cazul Mocioalcă
A patra întrebare pe care i-am adresat procurorului-șef vizează cazul “Mocioalcă”, clasat de DNA în 2023.
Voineag ne-a spus acum două săptămâni că nu-și dorește să fie asociat cu “mociolci și tot felul de oameni politici”, numai că unul dintre ansamblurile rezidențiale în care și-a cumpărat apartament (Cortina 126) a fost construit de Eden în parteneriat cu o firmă (Emv-Util) controlată de familia omului de afaceri Ion Bejeriță, finul lui Ion Mocioalcă. Pe același Bejeriță îl regăsim în avioanele Nordis care-l transportau pe Marcel Ciolacu în escapade pe Coasta de Azur.
Într-un alt cartier ridicat de Eden (Cortina North), Ion Mocioalcă și ginerele său, avocatul Laurențiu Gorun, au nominal câte două apartamente. Sunt vecini inclusiv cu Marius Voineag, care deține și el acolo un apartament de 71,6 mp, dar și cu sora acestuia, Camelia Vlădescu, directoare în cadrul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).
În plus, ginerele și fiica lui Mocioalcă (Larisa Gorun) sunt implicați direct în afacerile Eden Capital Development: el reprezintă juridic grupul, iar ea este unul dintre notarii care autentifică tranzacțiile cu clienții.
Drept urmare, i-am adresat lui Marius Voineag această întrebare cu elemente de context:
4. Pe 26 ianuarie 2024, ați intervenit printr-o întâmpinare, în numele DNA central, într-un dosar din Caraș Severin, în care denunțătorul lui Ion Mocioalcă a cerut să i se comunice ordonanța de clasare dată de DNA Timișoara.
Tribunalul Caraș și Curtea de Apel Timișoara au decis că DNA central nu are calitate procesuală în această speță. Intervenția se petrecea la doar o lună după ce ați achiziționat apartamentul din ansamblul construit de omul de afaceri Ion Bejeriță împreună cu firma Eden Capital Development. Bejeriță fiind chiar martor în dosarul lui Mocioalcă.
Vă rugăm să ne spuneți pe ce argumente juridice s-a bazat demersul dumneavoastră în speța menționată?
Șeful DNA însă a lăsat fără răspuns și această întrebare. Dar ce s-a întâmplat de fapt în cazul Mocioacă?
Ion Mocioalcă a fost denunțat în februarie 2023 de șeful Direcției Agricole Caraș-Severin, Marius Zarcula, pentru că ar fi făcut presiuni asupra lui pentru angajarea lui Sorin Simescu, fostul șef al partidului Pro România din Caraș Severin.Denunțul venea după un alt dosar deschis în 2022 de procurorii DNA, la Direcția Agricolă Caraș-Severin, care a ajuns până la ministrul agriculturii de la vremea respectivă, Adrian Chesnoiu (trimis în judecată pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare la direcțiile agricole județene).
Denunțătorul Marius Zarcula a fost el însuși membru PSD și apoi Pro România, iar, potrivit lui, după ce a fost numit director au început presiunile. Unul dintre cei care l-au sunat atunci a fost chiar Ion Mocioalcă, pe atunci senator PSD.
“M-a contactat la telefon și a exercitat presiuni asupra mea să dau drumul transferului, pentru că s-au făcut o grămadă de demersuri la minister, au făcut presiuni la minister ca să se accepte să se aprobe acest transfer. (…) A zis că dacă nu fac ce trebuie, să uit de numele lui și atâta timp cât el o să mai fie acolo, la București, nu o să mai pup nici director (n.r.- funcția de director), nici vreo funcție în județ. Dar presiunile nu au venit doar de la el, ci și de la Dragomir (n.r.- prefectul județului Caraș-Severin), care a spus ca are un mesaj de la bătrânul, bătrânul fiind Mocioalcă, și să pun în practică transferul” – a povestit denunțătorul lui Mocioalcă, Marius Zarcula, pentru RISE Project.
În urma măsurilor de supraveghere tehnică dispuse de procurori, au fost obținute probe care au dus la extinderea urmăririi penale, indicând că, în martie 2023, Ion Mocioalcă ar fi intervenit pe lângă oficiali din MADR și la noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, pentru a urgenta transferul lui Simescu dintr-o primărie către Direcția Agricolă Județeană Caraș. Ceea ce s-a și întâmplat la începutul lunii aprilie.
Ulterior, în august 2023, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a emis un ordin intern prin care solicita ca toate măsurile de supraveghere tehnică dispuse de procurorii DNA din țară să fie comunicate „de îndată” conducerii instituției, inclusiv la cabinetul său și al adjuncților. Potrivit unor procurori citați de G4Media.ro, acest ordin este considerat nelegal, deoarece ar încălca principiul independenței procurorului de caz și confidențialitatea anchetei.
Numai că în dosarul lui Mocioalcă s-au schimbat câțiva procurori, după ce doi dintre ei au fost avansați la Parchetul European (EPPO).
În paralel, s-a derulat audierea martorilor, patru în total, din care trei sunt finii lui Ion Mocioalcă: Ion Dragomir (prefect de Caraș-Severin și fost șef al Finanțelor Timișoara), Silviu Hurduzeu (președinte CJ Caraș-Severin) și Ion Bejeriță (fost vicepreședinte PSD Caraș-Severin, judecat într-un dosar de evaziune fiscală, apropriat de Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu).
Martorii au declarat la unison că l-au auzit pe Zarcula plângându-se că nu are personal suficient la Direcția Agricolă și au vrut doar să-l ajute, nu să impună pe cineva anume, așa cum sugerează denunțătorul și interceptările din dosar.
“Cei patru martori audiaţi, au relaţii de rudenie cu intimatul Mocioalcă Ion, iar procurorul de caz a acordat valoare de adevăr absolut declarațiilor acestora (…)”, avea să scrie mai târziu avocatul denunțătorului Zarcula în contestația împotriva soluției de clasare a cazului. Se întâmpla după ce DNA Timișoara, prin intermediul procurorului Adrian Ghimiș, șeful de la acea vreme, a decis să închidă speța în octombrie 2023.
Câteva zile după această rezoluție, tot în octombrie 2023, Ion Mocioalcă a fost numit vicepreședinte al Curții de Conturi.
Ulterior, DNA a refuzat să comunice denunțătorului ordonanța de clasare, motivând că Zarcula nu are calitatea de “persoană interesată”, deși el făcuse denunțul, iar Codul de Procedură Penală prevede că „ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate”.
Până la urmă, DNA Timișoara a fost acționată în judecată de șeful Direcției Agricole Caraș-Severin, schimbat între timp din funcție, și obligată astfel să-i înmâneze documentul.
În calitate de procuror-șef al DNA, Marius Voineag a intervenit în acest dosar în ianuarie 2024, susținând, printr-o întâmpinare depusă la Tribunalul Caraș-Severin, că DNA Serviciul Teritorial Timișoara nu are calitate procesuală, motiv pentru care DNA central ar trebui să devină parte în dosar. Voineag mai argumenta totodată că demersul denunțătorului de a chema în instanță DNA, pentru a obține acces la motivele clasării, nu este admisibil și că acesta trebuia să se limiteze doar la a face plângere împotriva ordonanței de clasare propriu-zisă.
Tribunalul Caraș-Severin a respins însă solicitarea lui Voineag, obligând DNA Timișoara să comunice denunțătorului ordonanța de clasare.
Ulterior, DNA a formulat recurs împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Caraș-Severin. Recursul a fost și el respins, judecătorii apreciind din nou că DNA central nu are calitate procesuală în această cauză:
“Chestiunea litigioasă a vizat refuzul nejustificat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara de a comunica reclamantului ordonanţa de clasare din dosarul (…) aflat pe rolul DNA Serviciul Teritorial Timişoara. Direcţia Naţională Anticorupție Structura centrală nu are calitate şi nici interes pentru a formula recurs, nefiind parte în raportul juridic supus analizei instanţei de judecată .”
După ce a obținut-o, seful Direcției Agricole județene a contestat soluția DNA de clasare a dosarului lui Mocioalca în instanță, dar a pierdut pe procedură. Tribunalul Caraș-Severin a respins acțiunea fără să mai analizeze fondul speței, întrucât Marius Zarcula nu ar fi avut calitatea de suspect, inculpat sau persoană vătămată în dosar, ci de denunțător – așa că ordonanța de clasare nu ar produce efecte directe asupra sa.
Autor: Romana Puiuleț
Fact checking: Roxana Jipa
Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.
Rise Project 
Andrei Ciurcanu