Eforturile secuilor pentru autonomie s-au mutat în comunele din Harghita, Covasna și Mureș. RISE Project a intrat în posesia documentelor pe care le votează Consiliile Locale ca să se organizeze în unități de sine stătătoare pe teritoriul României – un prim pas pentru revendicarea oficială a autonomiei de la nivelul localităților.
Acțiunea este coordonată de la nivelul Consiliului Național Secuiesc (CNS), al cărui președinte este Izsak Balazs, un secui din Mureș. El susține că peste 30 de localități au votat astfel de documente. După votul din consiliul local, actele ajung apoi la Parlament, Guvern, în Consiliul Europei, pe masa Comitetului Regiunilor din UE, dar și în Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU.
În memorandum, cum este și cel votat de autoritățile din comuna Ghindari, județul Mureș, autoritățile locale cer ca „statul să trateze cu înțelegere dacă o comunitate etnică cu tradiții istorice solicită autodeterminare”, iar mai apoi „să creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ținutul Secuiesc.”
Până la această acțiune concretă pentru obținerea autonomiei, CNS organiza periodic mitinguri pro-autonomie la care participau mii de localnici care își declarau nemulțumirea față de statutul minorităților etnice în România.
În demersul lor, liderii din secuime invocă mai multe tratate internaționale cu privire la drepturile minorităților la care România a ratificat, dar și promisiunile premierului Victor Ponta din Consiliul Europei, conform cărora va respecta toate angajamentele internaționale.
Prefectura Mureș a atacat în contencios administrativ la Tribunalul Mureș Hotărârea Consiliului Local Ghindari, iar primul termen al procesului este programat pentru luna noiembrie a acestui an.
Marton Zoltan, primarul din Ghindari spune, însă, că nu face altceva decât să reprezinte interesele cetățenilor care l-au votat: „Demersul nostru n-are nici o problemă. Ne-a dat în judecată Prefectura, dar asta nu e o problemă pentru că vrem autonomie și o vom avea, cred eu”.
În același document, autoritățile din Ghindari acuză și lipsa „suportului extern […] de la București” care dă „impresia falsă că procedează în mod democratic, respectând voința poporului secuiesc.” Izsak Balazs, președintele CNS, spune că în acest moment 33 de comune din Ținutul Secuiesc au înaintat astfel de memorandumuri către instituțiile centrale și europene și speră că numărul acestora va crește. „Aceste demersuri sunt legale și reprezintă interesele oamenilor din Ținutul Secuiesc care au votat și la referendum, iar unor oficiali locali li s-a răspuns de la București și li s-a promis că le vor fi analizate cererile.”
În legătură cu același demers, Gazda Zoltan, președintele CNS Sf. Gheorghe, declara corespondentului Mediafax că a notificat toate cele 153 de Consilii Locale din Covasna, Harghita și Mureș să introducă pe ordinea de zi același act administrativ pentru a fi votat de către politicienii locali din cele trei județe.
Victor Ilie
CITEȘTE ȘI :