CEREALELE NEGRE DIN UCRAINA

Comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin rețele subterane, după ce țara vecină a fost invadată militar la scară largă de Federația Rusă. Sute de firme-fantomă, multe înființate după război, domină exporturile de cereale din Ucraina. Problema a devenit una de siguranță națională la Kiev, după ce statul vecin, măcinat de război, a contabilizat pierderi uriașe la bugetul public.

Rețelele de crimă organizată din regiune au reușit să se infiltreze prin astfel de firme în tranzacții mamut, iar principalele rute de transport au fost România, Ungaria, Bulgaria și Polonia. 
În schimb, fermierii din aceste țări au protestat în stradă și au acuzat guvernele lor și autoritățile de la Bruxelles că nu-și pot valorifica propriile recolte din cauza cerealelor ieftine din Ucraina care le-au invadat țările.

Investigația noastră a urmărit tranzacțiile firmelor acuzate de procurori de criminalitate financiară, pentru că nu plătesc taxe, dar și beneficiarii europeni ai „cerealelor negre”.
Am descoperit astfel companii lichidate, după ce au făcut tranzacții de sute de milioane de dolari, firme înregistrate pe numele unor pacienți racolați dintr-un spital de psihiatrie din Cehia, companii conectate politic, beneficiari cu istoric infracțional, dar și giganți multinaționali din industria agroalimentară, care au adus masiv cereale în România prin intermediul firmelor-fantomă.

Proiectul „Cerealele negre din Ucraina” a fost realizat de RISE Project (România) în colaborare cu publicația Slidstvo (Ucraina) și Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

„Vrem să ajutăm [Ucraina], dar nu cu orice preț!”

În aprilie, sute de fermieri români au scandat acest slogan la Halmeu, unul dintre punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, țară devastată de război. Au blocat zona vamală cu tractoarele și au protestat împotriva valului de cereale ucrainene ieftine intrate în țară, despre care spun că le amenință mijloacele de trai.

„Importurile din Ucraina reprezintă o mare pierdere pentru noi”, ne spune David Gheorghe, un fermier care este și primar în Moftin, un oraș din apropierea vămii Halmeu, județul Satu Mare. „Au umplut țara cu cereale ucrainene, iar pentru noi aceasta este concurență neloială”, adaugă el.

Vama Halmeu este doar una dintre porțile de intrare a cerealelor în România. Cum porturile maritime ale Ucrainei sunt în mare parte blocate, din cauza invaziei militare ruse, transporturile s-au făcut și pe uscat. Iar numărul camioanelor cu cereale care au traversat pe la Halmeu a crescut masiv: de la doar 10 camioane în prima lună, după începerea invaziei, la 1.600 în octombrie anul trecut. 

Situația a provocat îngrijorare la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană. România și alte țări UE au interzis temporar importurile de cereale ucrainene în luna aprilie a acestui an, ca răspuns la protestele fermierilor. 

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a criticat restricțiile europene, catalogându-le ca fiind inacceptabile și o amenințare la adresa economiei țării sale devastate de război. 

Investigația noastră arată însă că efortul de război al Ucrainei este afectat și de corupția din țară. Potrivit documentelor, în primele șapte luni după invazie, aproape jumătate din grânele care intră pe la Halmeu, Siret sau Isaccea au fost vândute prin intermediul unor companii fantomă ucrainene, acuzate de criminalitate economică. Oamenii din spatele acestor scheme comerciale, pe care serviciul vamal nu a reușit să le oprească încă, au fraudat statul cu cel puțin 140 de milioane de dolari, doar anul trecut, susțin procurorii ucraineni.

Am descoperit că peste 300 de firme sunt investigate pentru infracțiuni economice de către Biroul de Securitate Economică din Ucraina, în colaborare cu Serviciul de Securitate al țării, în cadrul unei anchete care a început în septembrie 2022. 

Documentele consultate de noi arată că, în timpul investigației, autoritățile de la Kiev au confiscat zeci de mii de tone de cereale din terminalele portului Odesa.

Unele dintre aceste companii au contestat aceste confiscări, iar procesele sunt în curs de desfășurare. 

Potrivit anchetatorilor, mai mulți oficiali de rang înalt sunt implicați în aceste scheme, inclusiv adjunctul șef al unuia dintre departamentele Serviciului Vamal de Stat și persoane din conducerea Vămii Odesa.

Ca să înțelegem mai bine cât de mult porumb, rapiță, floarea soarelui, grâu și alte cereale exportă aceste companii în România – și cine le cumpără – am suprapus numele lor cu firmele obținute din agregatorul de date comerciale ImportGenius și cu informațiile de la Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din țară.

Datele disponibile, care acoperă primele șapte luni de după invazia militară, arată că 80 de societăți din lista celor 300 au livrat cel puțin 1,7 milioane de tone de cereale către companii din România, plus câteva firme din Ungaria și Republica Cehă. 

Valoarea totală a acestor produse a fost de 495 de milioane de dolari, adică aproape jumătate din totalul de un miliard de dolari al cerealelor exportate din Ucraina în România, în perioada respectivă.

Maryan Zablotskyi – parlamentar ucrainean

„Ucraina pierde în primul rând pentru că aici nu intră valută, iar în al doilea rând din cauza neplății taxelor. Pierderea de valută este principalul lucru, mai ales acum, când cerealele sunt aproape singurul export din țară. (…)

Majoritatea exportului de cereale care are loc acum nu este nici măcar aproape de a aduce Ucrainei beneficiile pe care ar trebui să le aducă. Cred că motivul principal este crima organizată din interiorul țării, dar și din străinătate”, spune Maryan Zablotskyi, parlamentar ucrainean, care a realizat propria investigație asupra pieței cerealelor în urmă cu patru ani.

Am descoperit că printre cumpărători sunt companii dizolvate în prezent, pentru că nu au depus documente financiare – de la offshore-uri din Hong Kong sau Seychelles, companii-paravan din Ungaria, Cehia sau Kenya, firme care nu au existat niciodată sau cu istoric de evaziune fiscală, companii conectate la politicieni, până la traderi internaționali de cereale, precum Cofco Internațional, Glencore- Viterra, Bunge sau Ameropa Holding.

Un bărbat care apare în documente ca fiind proprietarul unuia dintre acești importatori ne-a declarat că a fost internat într-un spital de psihiatrie și a fost abordat de cineva care l-a plătit pentru a-și pune numele în firma respectivă. El a indicat și alți pacienți care au fost folosiți în același mod.

Nu a fost posibil să contactăm niciuna dintre firmele-fantomă din Ucraina care apar în investigație, deoarece numerele lor de telefon nu funcționează sau aparțin altor persoane. Firmele nu au date de identificare corecte și nu funcționează la sediul declarat. Proprietarii din acte sunt de negăsit și ies rapid din firme, după ce tranzacțiile au avut loc.

COFCO Internațional ne-a comunicat că nu are nicio înregistrare a tranzacțiilor (n.r. în documentele proprii) cu societățile ucrainene suspecte, enumerate de noi. Viterra ne-a spus că nu are „relații de afaceri directe” cu niciuna dintre acestea. Bunge și Ameropa Holding nu au răspuns solicitărilor noastre.

Oameni de paie care vând cereale

Investigația din Ucraina a început când anchetatorii au observat că un număr mare de companii suspecte, cele mai multe abia înființate, nu plăteau taxe, deși vindeau cereale de sute de milioane de dolari. 

În multe cazuri, procurorii ucraineni au constatat că aceste societăți sunt deținute de persoane care nu par a fi proprietarii reali ai afacerilor și care nu au putut fi identificate.

Potrivit investigatorilor, schema funcționează în mai mulți pași.

În primul rând, firmele exportatoare achiziționează produsele agricole cu numerar de la producătorii ucrainieni, fără ca tranzacțiile să fie reflectate în evidențele contabile și fiscale. Apoi, firmele exportatoare creează note de livrare false, cu argumentul că marfa este de la alți producători. Pe baza documentelor care conțin informații false, funcționarii Camerei de Comerț și Industrie întocmesc și eliberează certificate de origine a mărfurilor.

Ulterior, exportatorii efectuează vămuirea mărfurilor în modul „export” la adresa structurilor afiliate din alte state – Cehia, Ungaria, Kenya, Marea Britanie – sau către alte companii externe la care expediază marfa.

Biroul de Securitate Economică al Ucrainei ne-a comunicat că nu poate oferi mai multe informații despre investigație, deoarece aceasta este încă în curs de desfășurare.

Dar detalii suplimentare despre comerțul cu „cerealele negre” sunt disponibile într-un raport publicat în aprilie anul acesta, de o comisie parlamentară, înființată temporar pentru a examina dacă agențiile guvernamentale colaborează în mod eficient pentru a preveni fraudele comise de exportatorii de produse agricole.

„Nu, nu colaborează eficient”, a fost concluzia comisiei, raportul său prezentând o imagine extrem de sumbră a serviciului vamal al Ucrainei.

Serviciul nu a reușit să verifice în mod corespunzător cele peste 600 de companii exportatoare de cereale, potențial suspecte, despre care fusese informat de către agenția fiscală, se mai arată în raport. 

Aceste societăți comerciale au fost identificate ca fiind răspunzătoare pentru neplata impozitelor și nereturnarea câștigurilor în valută către Ucraina, așa cum prevede legea, dar și de spălare de bani.

Cu toate acestea, companiile nu au fost inspectate în mod sistematic cum ar fi trebuit, se arată în raportul comisiei. În unele cazuri, ofițerii vamali i-au intervievat pe directorii acestora doar prin telefon sau videochat și nu au reușit să le verifice identitatea.

Unii se aflau în afara țării, deși erau proprietarii companiilor din Ucraina. 

Comisia parlamentară a constatat că mai mult de jumătate dintre exportatori nu au depus nicio declarație vamală. În cazurile în care au fost depuse, acestea au fost procesate rapid, în maxim 90 de minute de la primire, una dintre declarațiile vamale fiind rezolvată doar în nouă minute. 

Este imposibil pentru funcționarii vamali să efectueze orice fel de verificări într-un interval de timp atât de scurt, se mai arată în raport.

Aceștia sunt exact factorii care au făcut ca acest porumb ucrainean să fie atât de ieftin și, prin urmare, atât de controversat pe piața europeană, ne-a declarat deputatul ucrainean Iaroslav Zhelezniak, șeful comisiei parlamentare. 

Aceste infracțiuni duc la pierderi masive pentru bugetul Ucrainei, mai spune deputatul: 

Iaroslav Zhelezniak – deputat ucrainean

O companie sosește, încarcă cerealele, le vămuiește și pleacă, iar noi suntem în regulă. Dar am început să vedem că unele companii vin și nu pot explica de unde provin cerealele și plătesc zero, zero, zero, zero taxe, așa că, în acest stadiu, noi, ca stat, nu suntem nici reci, nici fierbinți. (n.r. nu ne pasă).

Mai mult, această companie este o companie înființată de o zi, iar apoi se închide și nu returnează câștigurile în valută.”

Miliardarul din port

O mare parte din „cerealele negre” au fost depozitate în terminale din Odesa aparținând unui om de afaceri rus, sancționat de Ucraina pentru că a ajutat economia inamicului.

În decembrie 2022, în timp ce investigau sute de companii fantomă, forțele de ordine ucrainene au efectuat o serie de raiduri-anchetă în terminalele orașului portuar Odesa și în împrejurimi. Au confiscat atunci sute de mii de tone de cereale.

Aceste terminale aparțin TransInvestService (TIS), o companie deținută de un bogat om de afaceri, Aleksey Fedorychev, cu cetățenie rusă și maghiară.

Fedorychev a fost timp de mai mulți ani proprietarul Dinamo Moscova, unul dintre cele mai importante cluburi de fotbal din Rusia. A apărut în 2006 în topul Forbes al celor mai bogați oameni din Rusia.

El se află sub sancțiuni în Ucraina pentru că a desfășurat „activități comerciale în sectoare ale economiei care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru guvernul rus”, însă terminalul său controlează încă o mare parte din exporturile de cereale ale țării. 

Fedorychev este coproprietar al TIS împreună cu Andriy Stavnitser, un tânăr milionar ucrainean, absolvent al Universității Stanford.

Fedorychev nu a răspuns la întrebările noastre. În schimb, Andriy Stavnitser ne-a spus că nu este coproprietar al tuturor terminalelor împreună cu Fedorychev, așa că nu știe ce se întâmplă în cele pe care nu le controlează direct. Confiscările au avut loc doar la terminalele pe care partenerul său rus le administrează singur, ceea ce i-a permis lui  Stavnitser să ne declare următoarele:

„E băiat mare, responsabil pentru el însuși. Eu nu sunt angajatul sau paravanul lui. Despre afacerile mele sunt bucuros să discut”.

Pacienții de la psihiatrie

Pentru a înțelege mai bine cifrele acestui comerț, dar și pentru a  afla cine cumpără „cereale negre” din Ucraina, am suprapus datele vamale cu lista companiilor fantomă ucrainene acuzate de infracțiuni economice.

În fruntea listei celor mai prolifici exportatori ucraineni se află Talstaktiv, o firmă despre care procurorii spun că „a legalizat venituri obținute prin mijloace infracționale”, nu a declarat sumele în valută obținute din tranzacțiile externe și nici nu a plătit taxa pe valoare adăugată pentru tranzacțiile din țară, adică pentru cerealele cumpărate și apoi vândute pe lanțul comercial.

În luna aprilie a acestui an, în timp ce investigația asupra sa era în curs de desfășurare, Talstaktiv și-a schimbat atât adresa cât și numele în Technotrade Supply. 

De-a lungul scurtei sale existențe, proprietarii din documente ai companiei s-au schimbat de trei ori. Potrivit datelor vamale, Talstaktiv a exportat produse agricole în valoare de peste 150 de milioane de dolari în 2021 și 2022 către două companii maghiare care au fost lichidate de o instanță din Budapesta pentru că nu au depus documente financiare.

Acești cumpărători maghiari – The Mark Global și Borko Trade – au primit, de asemenea, interdicție din partea instanței de a mai desfășura activități comerciale. Dar firma The Mark Global a continuat să facă comerț chiar și după lichidare. Între 2021 și 2022 a importat masiv de la Talstaktiv și de la alte firme: 283 de transporturi de cereale în valoare de 157 de milioane de dolari.

Borko Trade a importat grâne și ulei de floarea soarelui în valoare de 336 milioane de dolari, între 2020 și 2022. Numai din aceste tranzacții statul ucrainean a pierdut, spun procurorii, aproximativ 20 de milioane de dolari, taxe neplătite.

Autoritățile ungare n-au putut să stabilească cine se află cu adevărat în spatele companiei. Potrivit Direcției Fiscale și Vamale din această țară, atât reprezentantul legal al Borko Trade, cât și datele de contact ale contribuabilului erau necunoscute, iar corespondența trimisă către companie a fost returnată din cauza unui cod poștal fals.

Când am verificat cine se află în spatele The Mark Global, Borko și al altor două firme asociate, am descoperit un tipar în care acționarii sau directorii erau în majoritate bărbați tineri care păreau a fi doar simpli interpuși. 

Printre ei am găsit și un influencer aspirant pe TikTok. Acesta ne-a spus că a fost abordat pentru ca numele său să fie pus în actele companiei, chiar când era sub tratament într-un spital de psihiatrie din Brno, al doilea oraș ca mărime din Cehia. Alți doi prieteni ai săi, pe care îi cunoscuse în spital, au fost, de asemenea, făcuți proprietari ai altor societăți comerciale care importă cereale.  

Am ajuns la acești oameni în timp ce îl căutam pe acționarul The Mark Global de la momentul lichidării. Descoperisem că e un cetățean lituanian pe nume Kolobovas Sergiejus, care nu avea nicio afacere sau proprietate în țara lui de origine.  

Sergiejus a fost acționar și al unui alt importator maghiar, compania Supstan, care a cumpărat ulei de floarea-soarelui din Ucraina în valoare de 61,8 milioane de dolari, până să fie și ea dizolvată în 2022. Bărbatul care a deținut compania înaintea lui – în timp ce au avut loc aceste tranzacții – se numește Ondřej Stáňa, un ceh de 27 de ani care face videoclipuri și le promovează pe rețelele sociale.

Ondřej Stáňa a fost de acord să ofere detalii despre cum a ajuns în aceste afaceri. Ne-a spus că în urmă cu câțiva ani era tratat pentru tulburare bipolară în orașul ceh Brno, iar un bărbat pe nume Albert l-a abordat pe el și pe alți pacienți și le-a cerut să se „alăture” companiilor:

„Toate acestea pentru 400 de euro pe lună, sumă pe care am primit-o de aproximativ șapte ori în decurs de doi ani, cel mult”, a spus el. „Foarte repede mi-am dat seama că este o greșeală, dar nu știam ce să fac. Le-am cerut să-mi elimine numele”. 

Un ucrainean pe nume Albert Yanishevskiy, care avea doar 23 de ani în 2019, când înființa aceste companii, se află și în spatele adresei de e-mail folosite de The Mark Global în registrul companiilor din Ungaria. Contactat telefonic de reporteri, Yanishevskiy a declarat că la vremea respectivă conducea un birou de avocatură în Republica Cehă, care înființa companii contra cost.

Ne-a confirmat că The Mark Global a fost una dintre aceste companii, dar a precizat că nu a avut nicio legătură cu operațiunile acesteia. A negat că ar fi abordat pe cineva dintr-o clinică psihiatrică pentru a deschide o companie. În schimb, ne-a mai spus că a contactat anumite persoane pentru a semna formulare, după ce i se spunea de către cei care se aflau în spatele firmelor „că această persoană va fi directorul acestei companii”.

Acționarul principal al The Mark Global a fost Matej Bartík, un cetățean slovac în vârstă de 30 de ani. Și el, spune Stana, a fost internat în spitalul de psihiatrie și fusese abordat de Yanishevskiy. Dar când reporterii au ajuns să vorbească cu Bartik, acesta a negat că The Mark Global a fost compania sa și a încetat să mai răspundă la întrebări. 

Numele lui Bartik ne duce însă înapoi în Ucraina.

În momente diferite, Bartik a fost atât director cât și acționar al unei companii cehe de calculatoare și servicii tehnice, care fusese deținută anterior de un ucrainean pe nume Viktor Holovchyk.

Din 2019, Holovchyk este investigat în mai multe cazuri importante de spălare de bani, în care au fost implicați și funcționari ai Băncii Naționale a Ucrainei.

Într-unul dintre aceste cazuri, care a atras atenția presei din cauza presupusei implicări a unor oficiali de rang înalt, procurorii au declarat că Holovchyk a folosit o companie fantomă pentru a spăla bani de origine ilicită. Avocatul firmei a declarat că banii în cauză reprezentau venituri din vânzarea de cereale. Cazul este încă pe rol.

Holovchyk nu a putut fi contactat pentru comentarii.

Un al treilea bărbat, menționat de Stáňa ca fiind un pacient psihiatric căruia i s-a cerut să intre în firme este Lukáš Neradílek. Stana ne-a trimis o fotografie în care apare împreună cu el. 

O altă fotografie a lui Neradílek pare să-l arate în spitalul de psihiatrie. 

Numele său se regăsește în alte două companii care au achiziționat cereale din Ucraina – Resale Consult din Slovacia și GD Delivery Consult din Ungaria. Prima a importat cereale în valoare de 43 de milioane de dolari din regiunea Mykolaiv din Ucraina, între 2020 și 2021, iar GD Delivery Consult a cumpărat soia în valoare de 2 milioane de dolari în 2019.

Oamenii din spatele acestui grup de cinci companii, The Mark Global, Borko Trade, Resale Consult, GD Delivery Consult și Supstan au cumpărat din Ucraina cereale și ulei de floarea-soarelui de peste 600 de milioane dolari între 2019 și 2022. Apoi au vândut aceste produse către companii din Europa, inclusiv România, dar și în India, Coreea de Sud și mai multe țări din Africa.

Clasamentul celor mai importante companii investigate

După Talstaktiv, firmă care a expediat cereale și în România, următoarele companii fantomă ucrainene din clasament apar în datele vamale cu cele mai mari vânzări de cereale. Potrivit documentelor depuse de procurori în instanță, firmele sunt acuzate că nu au plătit taxa pe valoare adăugată pentru tranzacțiile interne și că nu au declarat veniturile obținute din străinătate. 

Chinezii de la COFCO, printre marii beneficiari

Deputatul ucrainean Zablotskyi, care a întreprins propria sa investigație pe piața cerealelor în urmă cu patru ani, ne-a declarat că marii comercianți internaționali se află în spatele actualelor tranzacții subterane și că, pentru a fi stopați, cel mai bun mod este să fie amendați în afara Ucrainei:

„Atunci vor opri cu siguranță toate acestea. Este foarte dificil să se investigheze asta în Ucraina, cu sistemul de aplicare a legii și cu corupția pe care le avem.(…) Sper că amenințarea cu o amendă de sute de milioane de dolari, poate miliarde de dolari, îi poate opri”.

Unul dintre acești comercianți este COFCO International România, subsidiara celei mai mari companii de stat din China în domeniul alimentar și agricol. În 2021, gigantul chinez a gestionat peste 130 de milioane de tone de mărfuri și venituri de 48 de miliarde de dolari. Are peste 11 mii de angajați în 37 de țări. COFCO a intrat în România în 2014, când a cumpărat pachetul de control în cel mai mare operator de cereale din țară – Nidera România.

COFCO Internațional România a importat masiv prin intermediul firmelor-fantomă ucrainene.

A adus semințe de floarea-soarelui în valoare de 2,3 milioane de dolari, chiar prin intermediul Talstaktiv, firma care conduce topul companiilor investigate din Ucraina. 

A plătit în mai 2022 doar 0,40 dolari pe kilogram, în timp ce prețul pe bursele internaționale de cereale era atunci de 0,67 dolari/kilogram.

În total, COFCO a importat în România cereale în valoare de peste 145 de milioane de dolari între februarie și septembrie 2022, perioada pentru care avem date disponibile.

Din această sumă, aproximativ 145 de mii de tone de cereale, în valoare de aproape 37 de milioane de dolari, au fost aduse prin intermediul companiilor fantomă ucrainene, care sunt acum investigate.

Cel mai mare expeditor cu probleme al COFCO, care i-a trimis cereale de peste 12 milioane de dolari, este firma Greenprime, cu sediul în Odesa. 

În august și septembrie 2022, Greenprime exporta rapiță către COFCO cu 0,38 dolari pe kilogram, față de 0,64 dolari, cât era atunci rapița pe piața internațională. 

Înființată în mai 2021, Greenprime a aprovizionat și compania locală Hercules, controlată de fiul lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul șef al Consiliului Județean Brăila, care a fost condamnat la trei ani de închisoare după ce a fost implicat în finanțarea ilegală a campaniei electorale a PSD din 2009. 

Între mai și septembrie 2022, Hercules a importat din Ucraina cereale în valoare de 27 milioane de dolari. Marfă de aproape 16 milioane de dolari a fost importată prin intermediul a opt firme-fantomă. Compania a adus, în principal, semințe de rapiță pe care a plătit 0,23 dolari kilogramul, în august și septembrie 2022, mai puțin de jumătate din cât era atunci prețul în Portul Constanța, adică 0,54 dolari kilogramul.

De asemenea, Greenprime a exportat cereale și către Bunge România, filiala locală a gigantului american din domeniul agroalimentar. 

COFCO International România nu a răspuns întrebărilor noastre. În schimb, compania-mamă cu sediul în Geneva ne-a transmis: „Nu avem nicio înregistrare (n.r. în documentele proprii) și nu am încheiat nicio tranzacție cu companiile pe care le-ați enumerat. Vă recomandăm cu tărie să puneți la îndoială sursele și datele pe care le-ați folosit pentru a determina afirmațiile făcute în scrisoarea dumneavoastră, care nu sunt corecte”.

Când am revenit cu un e-mail, în care am arătat că descoperirile noastre provin din datele oficiale ale vămilor, și am oferit exemple, compania ne-a răspuns că declarația sa anterioară „rămâne valabilă” iar un reprezentant al companiei ne-a transmis că am putea să confundăm „vânzătorii” cu „expeditorii”, fără să dezvolte mai mult.

Datele ImportGenius utilizate de noi indică „exportatorul” sau „expeditorul” fiecărui transport de cereale, dar acest lucru nu implică în mod necesar o relație comercială directă cu destinatarul.

În afară de COFCO International și Bunge, alți doi mari comercianți internaționali au cumpărat cereale prin intermediul firmelor ucrainene cu probleme: Viterra, divizia agricolă a colosului Glencore și, respectiv, Ameropa Grains. 

Trei filiale ale Viterra au importat cereale însumând 9,3 milioane de dolari de la companii ucrainene fantomă:

Viterra Rotterdam a importat inclusiv de la Тalskativ, principala fantomă investigată. A primit boabe de soia și ulei de floarea-soarelui în valoare de 3,5 milioane de dolari.

În aceeași perioadă, Viterra România a adus cereale în valoare de 4,4 milioane de dolari prin intermediul companiilor ucrainene investigate. Iar Viterra Ungaria a achiziționat semințe de floarea-soarelui pentru 1,4 milioane de dolari.

Grupul Viterra ne-a comunicat: „Am efectuat o analiză internă amănunțită și putem confirma că, după cunoștințele noastre, nu avem nicio înregistrare a vreunei relații de afaceri directe cu niciuna dintre părțile terțe menționate în solicitarea dumneavoastră”. A adăugat apoi că are o politică de toleranță zero pentru practicile de afaceri ilegale: „În întreaga activitate, Viterra dispune de politici și proceduri extinse, pentru a se asigura că toate contrapărțile cu care lucrăm nu au antecedente de activități corupte, inclusiv, dar fără a se limita la evaziune fiscală”.

Între timp, în primele trei luni ale anului 2022, Bunge România a importat cereale în valoare de 5,6 milioane de dolari prin intermediul companiilor-fantomă ucrainene, inclusiv de la Greenprime.

Ameropa Grains a adus în România, prin intermediul firmelor investigate, produse agricole în valoare de aproximativ 1,78 milioane de dolari. 

Bunge, Ameropa și Hercules nu au răspuns solicitărilor noastre până la publicarea materialului.

Damalio și protecția unui fost ministru al apărării

Multe alte companii din România au făcut achiziții prin intermediul firmelor-fantomă ucrainene. 

Un exemplu este Damalio RO din Iași, care nu a avut încasări în 2021, dar a avut venituri de 14 milioane de dolari anul următor din tranzacții cu cereale. 

Securitatea firmei este asigurată de Alexandru Pînzari, fost ministru al apărării din Republica Moldova și fost șef al poliției din țara vecină, potrivit portalului oficial al companiei.

În urmă cu doi ani, Pînzari a fost arestat pentru abuz în serviciu, divulgare de secrete de stat și falsificare de documente publice. Procurorii antimafia din Chișinău au susținut că, în calitate de șef al poliției, Pînzari și-a folosit funcția pentru a acoperi fărădelegile unui grup infracțional condus de Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean fugar. 

Patronul Damalio Ro este Bogdan Ion, un cetățean moldovean care împarte o altă firmă cu fiul lui Pînzari.

Între iunie și septembrie 2022, Damalio Ro a adus din Ucraina 971 de transporturi de cereale în valoare de 3,4 milioane de dolari. Dintre acestea, 785 de transporturi, încărcate cu 19.556 de tone de grâne, în valoare de 2,8 milioane de dolari, au fost aduse prin intermediul companiilor investigate.

Cel mai mare furnizor al Damalio Ro este Podillya Agroservis, o firmă înființată în ianuarie 2022, care este investigată și într-un alt caz pentru că ar fi încălcat normele vamale încercând să ascundă originea semințelor de floarea-soarelui pe care urma să le exporte. 

Doar în august și septembrie 2022, Podillya Agroservis a efectuat 692 de transporturi de cereale, în valoare totală de aproape 4 milioane de dolari. O mare parte dintre aceste transporturi au fost trimise către Damalio Ro.

Cel mai ieftin furnizor al Damalio a fost Raikomia, firmă de pe lista celor investigate în Ucraina. În iulie 2022, Damalio Ro a cumpărat porumb prin intermediul Raikomia cu doar 0,07 dolari pe kilogram, de cinci ori mai puțin decât prețul pieței la acel moment.

Raikomia împarte un număr de telefon cu o altă companie înființată în octombrie 2022, de la care procurorii ucraineni au confiscat, în cadrul investigației, aproximativ 65 de mii de tone de grâu și porumb în regiunea Odesa pentru acuzații de evaziune fiscală. Ulterior, instanța a dispus ca grânele să fie returnate companiei.

Mihai Pătraș, directorul comercial al Damalio Ro, a confirmat că cifra de afaceri a Damalio Ro este compusă exclusiv din tranzacțiile cu cereale aduse din Ucraina. Ne-a mai spus că a cumpărat produsele agricole de la niște „brokeri” sugerați de partenerii fermieri din Ucraina, dar nu a dorit să ofere mai multe detalii: „A fost un contact sugerat, dar nu pot să vă spun exact, că nu eu am făcut contactul cu ei. (..) Nici domnul Pînzari, dânsul nu este în sfera respectivă, dânsul a asigurat numai securitatea în cadrul firmei.”

Deși importurile din Ucraina au fost oprite încă din aprilie, contractele aflate atunci în vigoare sunt derulate și în prezent, iar asta se vede în cozile de kilometri ale camioanelor pe autostradă, la intrarea în Portul Constanța, unde rapița ucraineană s-a întâlnit cu orzul românesc pe o infrastructură încă neadaptată traficului mare de cereale. 

Investigație realizată cu sprijinul Journalismfund.eu.

Romana Puiulet (RISE Project), Elena Loginova (Slidstvo), Karina Shedrofsky (OCCRP) 

Editori: Ilya Lozovsky (OCCRP), Brian Fitzpatrick (OCCRP), Daniel Bojin (RISE Project)

Fact-checking: Olena LaFoy