Afacerea „Migrantul” (ll): „Toți au fugit”

Mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi în România, abandonați de firmele de recrutare care i-au adus aici și decid să fugă în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic

Fenomenul e posibil pentru că mii de firme fără istoric pot obține avize de muncă pentru sute de migranți, fără să verifice cineva dacă aceștia chiar ajung să muncească la angajatorii pentru care au fost aduși

Unii dintre ei știu de la început că nu vor rămâne România. Am obținut  filmări, cu camioane încărcate și cu 50 de migranți trecând granița, iar, de multe ori, izbucnesc conflicte sângeroase

Muncitorii asiatici plătesc mii de euro ca să ajungă la noi în țară și devin captivi într-un sistem corupt, iar, datoriile lor cresc

Șase persoane, printre care un fost ofițer  „Doi și-un sfert”, un șef al Inspectoratului General pentru Imigrări, dar și un politician local sunt anchetate pentru de trafic de migranți și spălare de bani

În ultimele luni, RISE a investigat exact afacerile din spatele importurilor de forță de muncă, anchetate acum de procurorii antimafia

Am nimerit astfel într-un conflict între mai multe firme de recrutare care acoperă mare parte din piața din vestul țării și alimentează constant mari corporații cu muncitori din spațiul asiatic.

Mii de muncitorii asiatici se îndatorează cu mii de euro ca să vină în România unde, odată ajunși, devin captivi într-un sistem corupt. ILUSTRAȚIE: Roma Gavrilă.

Este 17 aprilie 2023 și o femeie din Etiopia este prinsă încercând să treacă ilegal granița prin nordul țării. Venise în România de puțin timp, în baza unui aviz de muncă, obținut prin intermediul unei agenții din Arad.

În momentul capturării, Rozina a cerut azil politic spunând că a părăsit ţara de origine deoarece aparţine minorităţii „tigray”, care se află în conflict cu forțele fidele guvernului etiopian. 

Cererea de acordare a statutului de refugiat a fost respinsă, iar Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a emis o decizie de returnare a femeii în țara de origine, constatând că intenţia ei nu a fost aceea de a desfăşura activităţi lucrative la compania Mecler și Mecler Logistics, ci doar aceea de a tranzita România, pentru a ajunge în altă ţară membră a Uniunii Europene.

Curtea de Apel Cluj a menținut hotărârea arătând că „motivul principal al părăsirii țării de origine a fost mai degrabă unul de natură economică, iar nu teama unei persecuţii”.

În aceeași zi, alături de Rozina, alți doi angajați ai aceleiași firme au fost prinși încercând să plece ilegal din România.

Ahmed a venit din Bangladesh să lucreze cu acte în România, în august 2021. L-am abordat pe facebook. Susține că a fost exploatat de o firmă la care a ajuns în Timișoara, așa că a decis să apeleze la traficanți ca să părăsească România. 

Și ca el mulți alții. „În ultimele 6 luni nu mi-a plătit masa, orele suplimentare, nu mi-a plătit nici concediul. Când mi-am dat seama că e fraudă am decis să plec.  Mulți dintre cetățenii din Bangladesh sunt în aceeași situație, nu există soluții pentru ei“, ne spune Ahmed.

Cât timp se afla în România, el a încercat să obțină avize de muncă și pentru familia lui, pentru care a plătit 6 mii de euro. A rămas însă cu banii dați.

Acum nu mai pot să îi aduc”, ne-a mărturisit Ahmed din Italia, țară în care a ajuns și unde momentan trăiește ilegal.

Emblematic e și cazul lui Abedin, venit aici cu mai mulți amici pentru o viață mai bună.

Dintre prietenii mei, am rămas singur în țară, restul au plecat”, ne-a mărturisit Abedin, care a ajuns în România în ianuarie 2023. E angajatul aceleași firme de recrutare care a adus-o pe Rozina din Etiopia. A fost plasat la o multinațională, însă e plătit tot de firma de recrutare, așa cum se practică în multe alte cazuri. Salariul este mic însă, acesta fiind și motivul pentru care toți cunoscuții lui au părăsit România:

Ar trebui să primim 2.500 lei net, însă firma de recrutare ne dă doar 2100 lei în mînă.(…) Ca să ajungem aici am dat 6.000 de euro agenției din Bangladesh, toți suntem împrumutați”.

Rozina și Abedin au un numitor comun. Au fost aduși de grupul Mecler din Arad, înființat la sfârșitul anului 2020, controlat de familia lui Sorin Gabriel Tivadar, candidatul PSD la Consiliul Local Orțișoara (Timiș),  anchetat acum de DIICOT într-un dosar cu trafic de migranți și spălare a banilor.

Oficial grupul este condus, de mama lui, Floare Goroholinschi. 

Mecler este un furnizor important de cetățeni asiatici pentru corporații, de unde obține venituri de zeci de milioane de lei anual. De altfel, cifra de afaceri a firmei fanion înființate în anul 2020, Mecler și Mecler Logistics, a urcat de la 150 de mii de lei în 2021, când încă nu se apucase de treabă, la 38 de milioane lei în 2023.

Mecler HR recrutează personal non-UE capabil să acopere necesarul de oameni de care compania ta are nevoie, în special în industrii, construcții, HORECA, agricultură, automotive”, afirmă grupul pe site-ul propriu.

Compania Mecler anunță pe site-ul propriu că recrutează personal dinafara spațiului comunitar.

Împreună cu Sorin Gabriel Tivadar, mai este anchetat și fostul polițist de la Doi și-un sfert, Dan Vasile, care și-a înființat firma de recrutare în 2021, după ce a fost dat afară din poliție. Dan Vasile ar fi, potrivit DIICOT, și unul dintre capii rețelei. Foști parteneri de afaceri, cei doi au intrat recent într-un conflict în care își dispută o piață de cîteva zeci de milioane de lei. 

În dosarul penal, procurorii susțin că ar fi fost „operaționalizată” o nouă metodă de trafic de migranți, care presupune „introducerea acestora în România cu avize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”. 

Sorin Gabriel Tivadar

Potrivit DIICOT, care a făcut 70 de percheziții în acest caz, investigând inclusiv fapte de corupție cu ajutorul DNA, bazele afacerii cu migranți  au fost puse în 2022.

Anchetatorii spun că prin mituirea unor angajați ai IGI Caraș-Severin, gruparea „a facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini  ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine”.

Pentru un aviz de muncă, migranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1000 euro. „Cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, (n.r deci migranții deveneau disperați să reintre în legalitate) cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 euro pentru o persoană”.

Adică, pe lângă avizele pe care le obțineau înainte ca migranții să ajungă în țară, firmele de recrutare mai solicitau de la IGI noi aprobări pentru mii de alte persoane, care rămăseseră deja fără primul loc de muncă, iar permisul de ședere expirase, aruncându-i în ilegalitate.

Au fost situații foarte multe, când firmele pentru care s-au scos aceste avize de muncă nici n-au știut de existența venirii unor muncitori străini și asta a putut fi posibil din cauza unor mecanisme clare de corupție a celor de la IGI. La noi șpaga pentru astfel de situații, care țin de traficul de persoane, este între 100 și 350 euro”, ne-a detaliat fostul polițist, Dan Vasile, în aprilie, înainte cu două luni să fie arestat, când poza în luptător cu traficanții de migranți.

Acum este acuzat de procurori exact de faptele pe care le descria mai sus, inclusiv că ar fi coordonat activitatea fostului șef al Inspectoratului General pentru Imigrări Caraș Severin, care acorda fraudulos avize de muncă.  

Începând cu 2022, România  „importă” 100.000 de muncitori străini anual, ca să acopere din deficitul forței de muncă, după ce milioane de români au plecat în străinătate.

Când ajung la noi, unii dintre migranți constată că sunt refuzați de firmele cu care au contract sau li se oferă sub salariul minim pe economie, sumă care nu justifica plecarea lor de acasă.

Alții sunt exploatați chiar de către angajatorii la care au nimerit. 

De multe ori, firmele de recrutare au corespondent în țara de origine, acolo unde sunt racolați migranții și sunt încasați primii bani pentru a obține avize de muncă în România, în baza cărora mai apoi se obține viza. Cînd sumele acestea sunt nejustificat de mari apare și primul indiaciu de trafic. Există și grupuri de Facebook dedicate migranților, unde diverse firme se angajează să obțină aceste permise. A apărut astfel  o piața subterană, ilegală și tenebroasă în care, din păcate, tinerii asiatici sunt captivi.

Pe Facebook au apărut diverse grupuri unde muncitorilor veniți din Asia le sunt promise soluții pentru rezolvarea problemelor pe care le au cu permisele de muncă. Sursă: FB

Este vorba despre trafic legalizat și are potențial de explozie în România. Oamenii aceștia sunt aduși într-o stare de vulnerabilitate oribilă. Pe lângă că nu înțeleg limba, nu înțeleg nici procedurile, sunt ținuți într-o confuzie teribilă, plimbați de la o firmă la alta, într-un circuit care nu se termină niciodată. Și unde e foarte multă frică. Nu mai au încredere în nimeni”, susține un specialist în combaterea traficului de persoane, care a dorit să rămână anonim. 

Și: „La final de lună au mai multe datorii decât primesc salariu. Cei care fac livrări, de exemplu, au anexe la contract de care nici nu știu, pentru că nu îl înțeleg. Li se opresc bani pentru că au zgâriat scuterul, sau pentru că au întârziat la nu știu ce adresă„.

Migranții ajung în România și, cu puținii bani pe care îi mai au, se mută dintr-un oraș în altul, întâlnindu-se cu alții ca ei prin gări și trenuri. Dorm pe străzi până ajung pe mâna unei alte firme de recrutare, care le cere alți bani ca să le facă un alt permis de muncă. Și iar se împrumută pentru asta sau sunt scoși în tiruri din țară. Și iar se împrumută ca să plece.

„Practic firmele de recrutare fac trafic acoperit legat, folosesc exact aceeași pași cu ai traficanților. Ele ar trebui interzise, intermediarii aceștia ar trebui interziși precum în Italia. Migranții trec prin atâtea mâini pînă la angajatorul real și sunt nevoiți să plătească atâtea taxe, încât se transformă rapid în sclavi. Sunt efectiv jecmăniți și sleiți de puteri”, mai spune specialistul în combaterea traficului de persoane. 

Mai mulți muncitori din Asia așteaptă să facă livrările primite prin aplicațiile Glovo și Bolt. Foto: Mihai Pogan

Este și cazul lui Rahman, căruia Dan Vasile, fostul polițist reținut împreună cu Sorin Gabriel Tivadar, i-a obținut un nou aviz de muncă.

Rahman este bengalez, dar a venit în România din Kuala Lumpur (Malaysia), unde și-a făcut studiile. Potrivit lui Rahman, brokerul, căruia i-a dat 6 mii de euro, l-a asigurat că va primi în România un salariu de 3.300 lei pe lună, sumă prevăzută și în contract. Doar că atât lui cât și altora li s-a ascuns un mic detaliu – suma este brută, cea netă fiind de 2.100 lei.

De altfel, cei 6 mii de euro, plătiți în țara de origine, e o sumă mult prea mare și nu este justificată de taxele necesare la ambasadă pentru viză sau de costul biletelor de avion.

În martie 2023, când Rahman a ajuns aici, a fost preluat de la aeroport împreună cu alte șapte persoane de angajații unei firme de prelucrare a lemnului din Baia Mare, pentru care veniseră.

Când au ajuns la destinație însă, patronul le-a spus, potrivit lui Rahman, că îi poate plăti doar cu 300 dolari pe lună, pentru că nu are de unde mai mult. Și le-ar fi comunicat scurt că șederea în hotel este doar pentru o noapte.

Versiunea lui Ioan Cherebet, administratorul firmei din Baia Mare, este diferită. El spune că muncitorii asiatici nu au vrut să rămână, când au înțeles despre ce fel de muncă este vorba și că le-a oferit minimul pe economie.

Au venit la mine, erau frigurile alea, au stat 2-3 zile și după trei zile nu am mai văzut unul pe aici. Nu vor să stea pentru că e muncă grea, au de ridicat cherestea și e muncă afară, nu în hală.

Omul de afaceri spune că a ieșit în pierdere cu muncitorii aduși, însă nu a revenit, cum a promis, ca să ne spună cum și prin ce firmă de recrutare au fost intermediați migranții ajunși la el.

Am cheltuit cu ei o grămadă, 400 de euro de unul, sau cât am dat la forțele de muncă. Și nu-s buni de lucru. Ăștia ar fi buni la o curățenie prin bloc eventual… Poate să îi aduci din alta parte, ăștia din Bangladesh nu-s buni de lucru”, mai adaugă maramureșeanul cu detașare.

Rahman a veni în România cu promisiunea că va încasa un salariu lunar de 3300 de RON. Când și-a dat seama că a fost păcălit a făcut plângere la poliție. Sursă: FB

Rahman și ai lui au luat trenul și au revenit în București, în căutarea unui alt loc de muncă. Au fost cîteva zile și nopți grele, în care au dormit prin autogări și gări. 

Potrivit unei surse IGI, din momentul încheierii primului contract, migranții au la dispoziție 90 de zile ca să își găsească un alt angajator. Altfel, dacă sunt prinși după cele aproape trei luni, sunt  deportați. 

Rahman și ai lui au fost racolați de Bogdan Iulian Poto, proprietarul firmei Bogdan Trading Delivery, înființată în București în septembrie 2022, dar care este activ în Timișoara. Bengalezul mai spune că Bogdan Poto le-ar fi promis că pentru 500 de euro le va face un alt permis de muncă și apoi, dacă vor munci la firma sa de curierat, le va reține 13% din salariu.

Rahman a făcut plângeri împotriva lui Bogdan Poto, dar susține că poliția nu a reacționat. Mai mult, afaceristul ar fi sunat la poliție ca să anunțe unde este Rahman și alții ajunși în ilegalitate, din cauza permiselor expirate. De data asta poliția a venit cu intenția de a-i deporta.

„Aveți 15 zile să părăsiți țara, acesta a fost răspunsul. Nu vorbi prea mult, ia această hârtie și pleacă din țară”, sunt cuvintele pe care și le amintește Rahman.

Bogdan Poto își vede de afaceri în continuare, deși are mai multe reclamații chiar și pe una dintre paginile sale de facebook, unde alți cetățeni asiatici se plâng că i-au dat bani fără să obțină permisele promise de la IGI.  Pe o altă pagină de Facebook se laudă că obține permise de muncă și pentru Italia. L-am sunat și noi, dar ne-a trimis la plimbare: „Nu am timp de prostiile astea. La revedere”.

Pe pagina de FB, Bogdan Poto este acuzat de un utilizator că firmele lui nu mai sunt active și că păcălește oamenii, promițîndu-le permise de muncă dacă plătesc sute de euro

Patru dintre cei trecuți prin Baia Mare au ajuns pe mâna lui Bogdan Poto, alți patru au părăsit ilegal România. Tariful de ieșire din țară începe de la 3 mii de euro.

Înainte să fie arestat, fostul polițist Dan Vasile se plângea de concurență, spunând că unele firme oferă din start migranților opțiunea unor rute spre alte state europene:

Există o mulțime de aventuri pe piață când lucrează și livrează. Unii vin și îi întreabă:” -Vrei să pleci în Italia sau în Germania? Noi te putem ajuta. Nouă, din monitorizarea făcută pe decursul anului 2022 și începutul anului 2023, nu ne ies la socoteală vreo 20.000 de oameni care, din informațiile pe care le deținem, sunt deja prin spațiu european”.

Cei care nu sunt abordați de traficanți direct pe stradă, în drum spre muncă, sunt ademeniți pe diverse grupuri de Facebook, unde cei plecați își blochează mai apoi profilele. Cel mai adesea, migranții trec granița prin Serbia sau Ungaria, în remorcă de camion. Unul dintre migranții care a trecut granița astfel și-a filmat călătoria. Se aude pe fundal spunând: „sunt o mulțime de oameni și sus și jos. În partea de sus suntem minim 50 de persoane.

La ferma lui Adrian Nicolae Castaian din Timiș ar fi trebuit să ajungă 38 de nepalezi pentru care Mecler a obținut avize de muncă și care, după puțin timp, au și dispărut.

România e doar o țară de tranzit pentru ei. Nu vor să rămână pe aici. Vestul îl vor ei”, ne-a declarat Căstăian la primul apel, când încă nu eram familiarizați cu povestea.

Afaceristul susține că a intenționat să dezvolte o fermă de afine și a apelat la o agenție specializată în importul forței de muncă.

A trebuit să spună doar domeniul în care e nevoie de muncitori, iar Mecler s-a angajat să îi aducă gratuit.

Doar că, potrivit lui, pentru că muncitorii nu au ajuns la timp, proiectul a fost abandonat. Dar pentru că avizele de muncă fuseseră emise pe firma lui, aceștia au fost totuși aduși în România:

Am primit înștiințare: «vezi că în data de vin oamenii». «Pot să vină, mie mi-a picat proiectul». Firma care mi i-a adus (n.r. Mecler) a zis că ei se ocupă să găsească ceva de lucru pentru că oamenii erau deja pregătiți să vină, firmele care aduc am înțeles că au ceva bonitate dincolo și ca să nu piardă ei din credibilitate ca firmă de recrutări în țara respectivă am făcut eu compromisul ăsta pe care nu am mai vrut să-l fac. Domeniul meu de activitate e agricultura. Cine face lucrul ăsta (n.r. import de forță de muncă) trebuie să aibă nervi, să aibă stomac, să aibă disponibilitate să umble”.

Sediul firmei Nicar Business a lui Adrian Nicolae Castaian

Castaian mai afirmă că oamenii au fost redirecționați spre fabrici, după ce n-a mai putut să susțină proiectul agricol, iar Mecler s-a ocupat de intermediere: 

„A trebuit să îi recalific, să îi scot de pe agricultură și să îi angajez muncitori pe bandă ca să le dau ceva de lucru, pentru că nu puteam să îi țin pe banii mei, pe cazarea mea, pe mâncarea mea. I-am dus la diferite multinaționale. Nu am închiriat pe nimeni. Lucram în oglindă contractele. Nu era leasing de oameni”. 

Oamenii au venit în țară prin intermediul Mecler și au fost subînchiriați multinaționalelor tot prin intermediul lor. Potrivit datelor intrate în posesia noastră, fermierul a încasat în 2022 de la Mecler, prin firma sa Nicar Business, 720.000 lei, adică aproximativ 140 de mii de euro. 

Mecler Logistic lua lucrările în fabrică. El (n.r. Sorin Gabriel Tivadar) cunoștea oamenii unde trebuiau să ajungă, el știa locurile de muncă. De exemplu. El mergea la Continental Timișoara și zicea. Ok, aveți nevoie de muncitori care să ambaleze cutia asta în pachetul ăsta. Da, ok, eu vin cu ei. El făcea contract. Și eu, pe baza contractului lui, facturam. El factura mai departe la firme, eu îi facturam lui„, ne-a răspuns Castaian când l-am întrebat de bani.

Iar oamenii au dispărut cu toții. 

Credeți-mă, nu știu (n.r. unde și cum au dispărut). La 10 persoane era unul mai răsărit dintre ei și ținea evidența cu cine merge la muncă. Îmi trimitea dimineața: «X-ulescu nu mai e de găsit». Condițiile de cazare erau mai bune decât și-ar fi imaginat. Erau cazați la hotel, mâncarea era bună. Nu vor să rămână aici. Sunt puțini cei care rămân”, spune afaceristul care se consideră doar pasager în această poveste.

De fapt, agricultorul nu este atât de străin de această lume. Castaian este asociat chiar cu Sorin Gabriel Tivadar încă de la sfârșitul lui 2021, într-o altă firmă, care nu pare că a avut activitatea la vedere, dar care indică faptul că cei doi au o relație mai consistentă. Îi spunem că în unele situații, firmele de recrutare obțin mai multe avize decât spun partenerilor, iar cei care obțin avize extra tranzitează direct țara noastră.

Pe Nicar au fost aduși 38. Că probabil au cerut mai mulți și au venit 38, nu contest. Pe documentația lor, întrebați-i pe ei (n.r. Mecler). Ei probabil au cerut 100 de oameni și au adus efectiv 38. Nu știu ce făceau ei. Nu știu care era demersul să îi aducă. Asta ei știu”.

Tot în decembrie 2021, firma Nicar Business cu profil agricol își adaugă două obiecte de activitate: “alte activități poștale și de curier și servicii de furnizare și management a forței de muncă”.

Și compania Softor a adus în România migranți prin intermediul Mecler.

Sursele noastre ne-au spus că pentru Softor au fost emise peste 30 de avize de muncă, dar administratorul companiei, Alina Elena Wartbichler, susține că în țară au ajuns 20-22 de oameni. 

Wartbichler ne-a declarat că a vrut să îi aducă pentru firma sa de construcții, dar „dânșii nu au pregătire pentru construcții”, iar după pandemie „contractele s-au slăbit”.

Curier care se pregătește de o livrare. Foto: Mihai Pogan

Confirmă, la rândul său, că muncitorii aduși să lucreze în construcții au ajuns în fabrică tot prin intermediul Mecler: 

Au fost angajați la mine, dar au lucrat în fabrici. Au stat câte o lună, o lună și un pic și au plecat. Nu știu unde să vă spun că sunt. Ei pleacă, fug, nu stau. Din ce am înțeles vor să ajungă în țările astea, cum ar fi Germania. Nu știu unde vor să ajungă dânșii”.

Antreprenoarea a auzit de ancheta care îl vizează pe Tivadar, dar are numai cuvinte de laudă la adresa Mecler:  „Am avut o colaborare bună. Am auzit că sunt ceva situații de la foști colaboratori. Noi nu am avut situații neplăcute. Eu vă spun sincer, sunt oameni care s-au străduit mult. E bătaie mare de cap. Cine poate să facă și să țină evidența atâtor oameni e fantastic”. 

Potrivit informațiilor noastre, în 2022 și 2023, Wartbichler a încasat de la Mecler Logistics aproximativ 200.000 de lei.

Și soțul ei, Ovidiu Wartbichler, este partener cu Castaian și Tivadar în compania înființată în 2021. „Firma aceea nu a avut activitate. Am înțeles că în agricultură au vrut să presteze servicii, dar e pe zero. Nu a avut activitate”, explică Alina Elena Wartbichler.

L-am întrebat și pe Sorin Gabriel Tivadar dacă știe unde au plecat toți acești migranți, unde se percep comisioanele, cine încasează sau care este rolul său în investigația procurorilor. În primă fază s-a disociat de compania Mecler Logistic, deținută de mama sa, spunând că a făcut recrutarea printr-o altă firmă din grup, HR Mecler, dar care nu apare cu vreun bilanț depus la Fisc. Puțin cîte puțin,  adevărul și-a mai făcut loc în declarații.

Hahaha, e chestie națională asta cu plecatul. Oamenii nu au plecat de la Mecler, de la Softor etc. E o problemă națională, nu e ceva specific, așa pleacă ei. Nu poți să știi ce e în capul lor cînd îi aduci. Nici nu poți să îi legi de calorifer să nu plece. Eu am recrutat pentru o grămadă de angajatori din țara asta, nu doar pentru Mecler Logistics, ci încă pentru 50 de companii din țara asta. Am recrutat oamenii de care au avut nevoie și punct. Agenția de recrutare nu are nicio responsabilitate vis a vis de plecarea lor așa cum nu are nici angajatorul. (..)”, ne-a declarat Sorin Gabriel Tivadar, aflat în arest la domiciliu. 

Mecanismul prin care firmele de recrutare ajung să alimenteze rețelele care „aprovizionează” Europa cu migranți este confirmat și de Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM). 

Odată cu creșterea fenomenului au apărut și oportuniștii, firme nou-înființate, care au profitat de faptul că statul român nu a reglementat importul de forță de muncă. Orice societate nou-înființată putea să acceseze sute de oameni pentru care obțineau avizele de muncă și mai apoi îi aduceau în România, fapt ce a îngreunat întreg procesul de import de forță de muncă pentru angajatorii de bună-credință care creaseră deja departamente care să-i integreze în cultura organizațională. Perioada a crescut foarte mult din cauza acestor firme nou-înființate care obțineau pe bandă rulantă avize de muncă și vize fără a avea efectiv un loc de muncă pentru ei în România”, spune Corina Constantin.

Ea mai susține că sunt mii, poate zeci de mii de firme, care au obținut avize de muncă pentru muncitorii non-europeni și „nu există o statistică referitoare la care (n.r. dintre firme) au fost de bună-credință și care nu”.

Iar, în opinia ei, totul pleacă din țara de origine:

Noi lucrăm cu aceiași parteneri din 2007, agenții pe care le-am testat și despre care am văzut că fac o recrutare, prezintă omului exact ceea ce se va întâmpla în România și își asumă responsabilitatea pentru oamenii pe care îi recrutează și pe care îi trimit în România.” 

În cazul celor de rea-credință, Corina Constantin spune că ei promit doar o viză pentru România: „«vei ajunge în România, după care poți să faci ce vrei, poți să călătorești în Europa» și le cer o taxă foarte mare. Ce știm este că cei din Bangladesh și Pakistan au plătit cele mai mari sume de bani ca să vină în România. Cam 7.000-8.000 euro”.

Un indiciu că o firmă de recrutare aduce muncitori străini doar pentru a încasa comisioanele plătite de agențiile din țara de origine este oferirea gratuită a forței de muncă străine, semnalează vicepreședinta PIFM.

Dacă vă uitați pe ofertele acestor firme care îi aduc aici doar ca să perceapă un comision de la agenția de acolo, o să vedeți că în contractul lor este tarif zero pentru firma din România”, a mai spus Corina Constantin. 


Ce spun cifrele oficiale.  Explozia traficului de migranți după ce contingentul de muncitori străini a crescut se vede și din rapoartele de activitate ale Parchetului General. Potrivit bilanțului Ministerului Public, numărul persoanelor trimise în judecată pentru trafic de migranți după creșterea contingentului de muncitori străini a crescut de la sub 200 de persoane în 2021 la aproape 470 în 2023.

Iar unele cazuri se soldează cu violență extremă.

Pe 1 mai 2024, doi polițiști de frontieră din Timiș au fost înjunghiați în timp ce organizau un flagrant într-o operațiune de trafic de migranți. Cei care încercau să iasă ilegal din România pentru a ajunge în spațiul Schengen erau veniți în țară legal, cu viză de lucru, din Nepal, Siria, Congo și Afganistan.


Pentru a încerca să aflăm dimensiunea traficului de migranți în care sunt implicați străini care vin legal în România, cu aviz de muncă, am solicitat  date și de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). 

Potrivit răspunsului IGI, în 2021 au fost prinși încercând să fugă din țară 227 de străini intrați legal în România, în 2022 au fost prinși încercând să treacă fraudulos granița 785 de străini, iar în 2023 numărul aproape s-a triplat, ajungând la 2.027.

În total, susține IGI, în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2023 au încercat să iasă fraudulos din România 3.039 de cetățeni străini care au intrat legal, cu viză de muncă.

Cifrele IGI sunt contrazise flagrant de Ministerul Afacerilor Interne într-un răspuns formulat la o interpelare a deputatului AUR Boris Volosatîi. Citând Poliția de Frontieră, MAI spune în document că doar în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 septembrie 2023 au fost prinși încercând să treacă fraudulos granița 8.180 de „cetățeni terți care dețin vize de lungă durată pentru angajarea în muncă”. Cei mai mulți au fost din Bangladesh, Pakistan, Nepal și Sri Lanka.

​​Datele oficiale IGI sunt contrazise și de Poliția de Frontieră Oradea în raportul său de activitate din 2023. Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, în aria căruia este și Vama Nădlac II (punctul de trecere a frontierei de pe autostradă), arată că doar în 2023, și doar în punctele gestionate de Poliția de Frontieră Oradea au fost prinse încercând să iasă din țară peste 7.535 persoane, din care 6.018 au intrat legal în România (5.615 în baza unor vize pentru angajare în muncă).

Adică doar în acest caz punctual numerele sunt de aproape trei ori mai mari decât susține IGI că s-au înregistrat la nivel național.

Poliția de Frontieră Oradea mai spune în raportul său că unul din modurile de operare a rețelelor de trafic de migranți este tocmai acesta: „intrarea migranților legal în România, în general prin Aeroportul Internațional Henri Coandă, în baza unor vize tip D pentru angajare în muncă”. „La scurt timp după intrarea în România, aceștia sunt depistați, în urma activităților de prevenire, în zona de frontieră sau încercând să treacă fraudulos frontiera româno-maghiară”, se mai arată în raport.

Întrebări fără răspuns. 

Pe măsură ce deficitul de forță de muncă din România creștea, mai mulți parlamentari români s-au arătat interesați de problema importului de forță de muncă, cerând lămuriri ministerelor responsabile. Cele mai multe interpelări au vizat simplificarea sau urgentarea procedurilor pentru ca angajatorii români să poată beneficia cât mai repede de mâna de lucru ieftină din Asia.

O dimensiune a importului de forță de muncă poate fi dedusă dintr-un document emis de Inspecția Muncii la solicitarea unui parlamentar. Într-o interpelare transmisă Ministerului Muncii, în septembrie 2023, deputatul Silviu Titus Păunescu cere lămuriri despre situația muncitorilor străini care au ajuns în România și au întrerupt contractele înainte de termen. 

Răspunsul Inspecției Muncii arată că, în perioada 1 octombrie 2021 – 1 octombrie 2023, au fost încheiate 189.439 de contracte de muncă, vizând 161.259 de persoane. Diferența, au explicat surse din domeniu, este că o persoană poate avea un contract cu normă întreagă și altul cu jumătate de normă sau o persoană poate renunța la un contract și să încheie altul nou.

Același document al Inspecției Muncii arată, însă, că 31.024 de contracte, vizând 27.951 de persoane, au încetat înainte de termen. Asta înseamnă că, în doi ani, aproape 28.000 de muncitori străini veniți în România au schimbat firma, sau pur și simplu contractul a fost încheiat pentru că muncitorul a fugit din țară. 

În martie 2024, Guvernul a înăsprit condițiile de aducere a forței de muncă din afara Uniunii Europene în România. În nota de fundamentare, Guvernul arată că e nevoie de „trierea angajatorilor care solicită eliberarea avizelor de angajare, fiind descurajate acele persoane care înființează societăți comerciale cu scopul de a le utiliza în procesul de migrație legală, dar cu intenția reală de a facilita migrația ilegală”. Acum firmele trebuie să prezinte dovada că desfășoară de cel puțin un an de zile activitatea pentru care solicită avizele de muncă.

Odată cu intrarea României în spațiul Schengen maritim și aerian, condițiile de călătorie în UE pentru muncitorii străini au devenit mai simple. Practic, muncitorii străini intrați legal în România pot călători în Schengen fără restricții ca turiști, cu condiția să se întoarcă în România în termen de 90 de zile. Dacă nu se întâmplă acest lucru, pierd dreptul de ședere în România.  

RISE va publica, într-un nou episod, cine sunt beneficiarii acestor rețele de trafic de migranți și de unde a pornit conflictul dintre firmele de recrutare din vestul țării acum anchetate de procurori.

Investigație realizată cu sprijinul Journalismfund.eu.

Autori: Daniel Dancea, Romana Puiuleț

Factchecking: Roxana Jipa