Afaceriști români, implicați în scandalul #PanamaPapers

Cea mai mare scurgere de informații din istorie prinde în cele peste 11 milioane de documente un număr de peste o sută de cetățeni români. Despre o parte dintre ei RISE Project, partener International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), a scris deja, iar afacerile altora vor ieși la lumină în săptămânile ce urmează. Astăzi, însă, începem publicarea unei liste cu cele mai importante figuri care au achiziționat societăți offshore de la avocații Mossack Fonseca.

„Revoluția va fi digitală”, spune whistleblowerul care a accesat serverele avocaților din Panama, și își justifică demersul motivând că „prăpastia dintre săraci și bogați este una dintre principalele caracteristici ale timpului nostru”, iar asta duce la mari cazuri de corupție peste tot în lume. Scandalul i-a scos în prima linie pe unii dintre cei mai influenți oameni din lume, printre care și președintele rus Vladimir Putin.

Documentele făcute publice de John Doe și analizate de noi au scos la suprafață afaceri subterane care explică astăzi evenimente din ultimii treizeci de ani. Astfel, am înțeles mai bine legăturile din România dintre Țiriac și Klaus Mangold, important om de afaceri german, Remus Truică și Beny Steinmetz, unul dintre cei mai importanți afaceriști israelieni din lume, Elan Schwartzenberg și magnatul media Rupert Murdoch, Jean Claude Gandur și unul dintre cele mai importante zăcăminte de aur din România.

Bineînțeles, nu este ilegal să îți înființezi o firmă în jurisdicții offshore opace ca Belize, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, Samoa sau Isle of Man, iar ăsta e motivul pentru care dezbaterea din jurul scandalului #PanamaPapers s-a purtat mai mult pe câmpul eticii, decât cel al dimensiunii sumelor ascunse cu ajutorul consultanților Mossack Fonseca. Ca să apreciem dimensiunea fenomenului, cercetătorii Fondului Monetar Internațional susțin că mai ales țările în curs de dezvoltare sunt afectate de operațiunile din paradisurile fiscale, impactul în cazul lor fiind deseori calculat la aproape doi la sută din produsul intern brut. Adică, pierderi anuale de miliarde de dolari. Și asta pentru că marile corporații internaționale, unele cu bugete mai mari decât ale statelor respective, își exportă profiturile în astfel de jurisdicții offshore, unde fiscalitatea este mai relaxată.

Este sau nu moral să îți transferi banii într-un paradis fiscal netransparent? Dezbaterea rămâne deschisă, însă, după cum spune și John Doe: „Acum e timpul pentru acțiuni concrete, iar asta începe prin a pune întrebări.”

Aici puteți consulta lista afaceriștilor români care au comandat societăți offshore avocaților Mossack Fonseca.

ERATĂ: Am folosit fotografia greșită în cazul profilului lui Radu Ciorbă. Regretăm această eroare.

UPDATE 9 MAI 2016 International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) a publicat o bază de date ce conține informații despre peste 200 000 de entități offshore, care fac parte din investigația #PanamaPapers. Aceasta este probabil cea mai mare bază de date care a fost publicată vreodată despre companiile din paradisuri fiscale și oamenii din spatele lor.

Informațiile provin din arhiva consultantului panamez Mossack Fonseca, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața offshore și vizează companii și fundații din 21 de paradisuri fiscale. Cei interesați pot face căutări în acestă bază de date și pot vizualiza rețelele create în jurul entităților, incluzând în unele cazuri și beneficiarii reali ai afacerilor. Arhiva interactivă cuprinde pe lângă datele din PanamaPapers și informații despre alte peste 100 000 de companii, care au făcut parte din Offshore Leaks investigation, un proiect al ICIJ din anul 2013. Baza de date nu include documente despre conturi bancare, tranzacții financiare, pașapoarte, email-uri și alte tipuri de corespondență. ICIJ și partenerii săi media vor continua să investigheze și să publice materiale pe baza acestor informații în săptămânile și lunile ce urmează.

Baza de date va putea fi consultată AICI