26/01/2014

O suprafață de două ori mai mare decât Bucureștiul, 43 de mii de hectare de pădure din județul Bacău, a fost promisă spre înstrăinare, anul trecut, printr-un precontract secret, unei controversate companii nemțești care și-a anunțat săptămâna aceasta insolvența în Germania.

Falimentul acestei companii, denumită Prokon, a dat naștere unui uriaș scandal în Germania după ce 70 de mii de investitori au aflat că și-ar putea pierde banii investiți în această firmă. Pierderile pot atinge un miliard și jumătate de euro iar acest lucru a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să declare că vor fi revizuite legile în ceea ce privește protecția investitorilor.

RISE Project și publicația germană Die Welt au investigat dedesubturile acestei controversate afaceri.

PADURE_EARTH

Pădurile promise spre vânzare companiei germane Prokon

 Valorea preconizatei tranzacții este de 140 de milioane de euro. Afacerea din Moldova este însă rezultatul  unei retrocedări controversate, care nu este nici acum soluționată.


Pădurea a fost revendicată, în urmă cu șapte ani, de Elie Vlad Sturdza, un strănepot al lui Dimitrie Ghica, fiul Ecaterinei Plagino și al Marelui Vornic Aga Nicolae Ghica.
 În anul 2006,  Elie Vlad Sturdza, strănepotul lui Dimitrie Ghika, a depus o cerere la prefectura Bacău, prin care solicita înapoierea a 34 de mii de hectare, motivând că străbunicul său, Ghica, a fost deposedat abuziv de comuniști în anul 1948.

Retrocedare în plus

Autoritățile din Bacău i-au respins cererea, pe motiv că nu îndeplinește criteriile legale, că este doar rudă de gradul cinci cu defunctul, prea îndepărtată și că, așadar, nu ar avea drept asupra moștenirii. 
Nemulțumit de decizia autorităților, Sturdza a dat în judecată statul român bazându-se pe mai multe acte oficiale, printre care două documente din anii 1872 si 1902 prin care a încercat să dovedească faptul că străbunicul său a fost proprietar peste 4 moșii însumând 34 de mii de hectare. 
Decizia Comisiei de Fond Funciar Bacău a fost însă menținută și în această fază în justiție. Sturdza nu a avut câștig de cauză nici în procesele care au urmat la alte instanțe – Judecătoria Onești, Tribunalul Bacău și Judecătoria Sfantu Gheorghe. Deciziile judecătorilor s-au bazat pe documentele puse la dispoziție de Romsilva și de Direcția Silvică Bacău. Silvicultorii nu au contestat doar gradul de rudenie prea îndepărtat și lipsa drepturilor succesorale, ci au adus și documente care arată că moșia Ghica a pierdut din suprafață de-a lungul timpului. Astfel, peste 11 mii de hectare ar fi fost ipotecate și pierdute pentru un împrumut de la Creditul Funciar Român care nu a mai fost niciodată returnat.

Alte mii de hectare ar fi fost expropriate prin legi agrare aplicate în perioada 1872-1947,  înainte de venirea comuniștilor la putere. Practic, silvicultorii susțin că din moșia Ghica mai sunt disponibile spre retrocedare, legal, doar 10 mii de hectare.
 Cu toate că trei instanțe de judecată au respins solicitările lui Sturdza,  dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna care, în aprilie 2012, a admis recursul și a dispus retrocedarea celor 34 de mii de hectare, plus alte 9 mii de hectare, care fuseseră ipotecate la Creditul Funciar Roman în anul 1902.

Adică, mai mult chiar decât cerea inițial Sturza.

La Tribunalul Covasna, unde statul a pierdut procesul, Direcția Silvică Bacău a fost reprezentată de casa de avocatură „Stoica și Asociațíi”, după ce, în primele trei instanțe, statul a fost reprezentat de proprii juriști. Cealaltă parte a fost reprezentată în instanță de deputatul PSD de Brașov, Ioan Adam.

Pădure ieftină


La doar câteva luni după decizia Tribunalului, moșia Ghica a fost promisă spre vânzare societății Prokon Hit Timber, care se angaja să plătească în schimbul ei 140 de milioane de euro. Doar că, potrivit documentelor, vînzătorul nu este moștenitorul Elie Vlad Sturdza, ci doi procuratori, Varga Ioan Gheorghe și Călugar Daniel Constantin, care, cel mai probabil, au cumpărat titlurile de proprietate de la Sturza. Cei doi procuratori s-au angajat printr-un precontract ca, timp de doi ani, să nu înstrăineze altcuiva cele 43 de mii de hectare.

Prokon Hit Timber este, de aproape trei ani, filiala de la Sibiu a companiei care și-a anunțat insolvența în Germania acum câteva zile. Anterior, firma nemțească și-a făcut cunoscute intențiile referitoare la pădurile românești chiar pe propriul site, într-un mesaj adresat investitorilor: plătim 3-4 mii de euro pe un hectar de pădure (n.n. în România) însă doar copacii de pe această suprafață valorează 20 de mii de euro”.

Captură website Prokon

Captură website Prokon

Nemții mai adaugă, în același context, că au în vedere exploatarea pe termen lung a pădurii dar și că sunt cei mai mari deținători privați de pădure din România.

În conducerea filialei din România figurează și directorul executiv al companiei mamă – Carsten Rodbertus, 53 de ani, din Hamburg.

Filiala a fost construită pe scheletul unei companii din Sibiu, SBC Bottling and Canning, fondată de un localnic, în urmă cu șase ani. După ce au preluat firma sibianului, nemții i-au schimbat denumirea și obiectul de activitate: din „intermedieri în comerțul cu mașini” în „silvicultură și ale activități forestiere”.

Compania mamă – HIT Holzindustrie Torgau OHG, parte a grupului Prokon – a pompat milioane de euro în subsidiara sa de la Sibiu, sub forma unor împrumuturi repetate. La ei acasă, nemții sunt cunoscuți pentru afacerile cu energie eoliană și cu păduri. Datoriile și bunurile filialei românești au făcut un salt spectaculos, în 2011, după preluarea de către germani:  activele imobilizate (terenuri, clădiri)  ajung la aproape 50 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât înainte de preluare. La fel, datoriile firmei au crescut de aproape zece ori în aceeași perioadă, ceea ce arată că tranzacțiile din România s-au făcut, în principal, prin împrumuturile acordate de compania mamă din Torgau, Saxonia.  Plata celor 140 de milioane de euro urma să fie garantată de către o altă firmă din grupul german – Prokon Regenerative Energien Gmbh, care deține trei filiale de producție a energiei electrice în România. În prezentarea oficială, Prokon Group susține că, începând cu 2010, a demarat achiziții de păduri în România, pentru că îi este dificil să-și asigure materia primă din Germania, unde grupul deține doar 3 mii de hectare de pădure. Prețul unui hectar de pădure este mult mai mare în Germania, unde costă și de zece ori mai mult, în funcție de calitatea lemnului. Primele achiziții de păduri au fost făcute de către grupul german în 2010 în masivul Ceahlău. Apoi, în iunie 2011, filiala Prokon Hit Timber SRL a mai cumpărat peste 5 mii de hectare de la familia prințului Dimitrie Sturdza, pentru 18,8 milioane de euro.

Lupta continuă în instanță

Practic miza afacerii a crescut cu 140 de milioane de euro însă lupta se duce încă în instanță. Romsilva a cerut revizuirea hotărârii Tribunalului Covasna, iar în ianuarie 2014 dosarul a fost strămutat la Sibiu, unde urmează să se dea un verdict.

Reprezentanții Romsilva au făcut plîngere și la Consiliului Superior al Magistraturii împotriva completului de judecători din Covasna, care ar fi încălcat dispozițile legale, acceptând recursul lui Sturdza și ar fi ignorat documentele depuse la dosar de reprezentanții statului.

Între timp, silvicultorii români mai susțin și că i-au descoperit pe adevărații moștenitori ai averii Ghica. Angajatii Romsilva, cei care s-au ocupat de obținerea documentelor din Arhivele Nationale spun că moștenitorii lui Dimitrie Ghica, cel care a fost deposedat abuziv de comuniști, ar fi stabiliți în Marea Britanie. Ei ar fi Christopher și Jean Valentin Ghica, nepoții acestuia.

Comenteaza acest articol