REPLICA JUDECATOAREI LIA SAVONEA LA ARTICOLUL RISE

Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis redacției un drept la replică după publicarea articolului „Cum a scăpat Lia Savonea un interlop de închisoare în timp ce era asociată cu rudele lui în afaceri imobiliare”

Ne informează astfel și că va „formula acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații”.

Dreptul la replică nu aduce lămuriri asupra dovezilor publice prezentate în articol, ci ridică mai multe semne de întrebare, pe care le prezentăm mai jos: 

  • Președinta Înaltei Curți aruncă vina pe un funcționar de la Curtea de Apel București – instituție pe care o conducea în perioada respectivă – pentru faptul că decizia de achitare a lui Sorin Raiciu are două motivări diferite: una disponibilă online, alta depusă la dosarul din arhiva instanței. Această situație este considerată de experți ca fiind fără precedent.

„Potrivit evidențelor, în aplicația ECRIS a fost încărcată, din eroarea funcționarului care a efectuat operațiunea, la data de 03.07.2014, varianta «în ciornă», nefinalizată a documentului, efectuată de către judecătorul desemnat inițial, care nu constituie motivarea finală, oficială a hotărârii. Singura formă autentică și valabilă este cea finalizată conform procedurii legale și atașată dosarului cauzei. De altfel, judecătorul desemnat inițial pentru redactare nu mai putea efectua nicio operațiune în cauză după data suspendării din funcție, respectiv 18.04.2014”, susține Lia Savonea.

Experții care au consultat documentul public – aflat și astăzi pe platforma Lege5.ro, care indexează hotărârile instanțelor din România – susțin că motivarea are toate elementele unei hotărâri finalizate și nu poate fi considerată o simplă „ciornă”. 

Fostul judecător Cristi Danileț a argumentat de ce explicațiile Liei Savonea nu pot sta în picioare, oferind  mai multe elemente care împiedică situația în care o ciornă poate ajunge să fie publicată în sistemul ECRIS.    

Este o motivare cap-coada, completă, făcută de judecătorul desemnat de complet la data deliberării. O ciornă nu se lucrează în ECRIS, pentru că există riscul blocajului, întreruperii de curent sau ca cineva din interior să citească draftul, ci în computerul judecătorului, de unde este urcată apoi în ECRIS. Chiar dacă s-ar redacta în ECRIS direct, acel fișier trebuie închis pentru ca datele să fie anonimizate și pentru ca apoi hotărârea să fie preluată în sistemul public. De unde să știe că e ciornă din moment ce nu are în față cele două versiuni, din ECRIS și din dosar? Cum să fie ciornă ceva aflat în ECRIS, unde dosarul electronic e închis? Ciornă sau nu, greșit sau nu, ce e închis în ECRIS se printează de grefier și se semnează de grefier și judecători. Cu alte cuvinte, faptul că acea hotărâre a ajuns în public cu datele anonimizate automat indică un lucru, cu certitudine: documentul a fost închis electronic, adică hotărârea a fost urcată în ECRIS de judecător redactor, s-a bifat căsuța corespunzătoare de persoana abilitată din instanță, fie judecător redactor, fie grefierul de ședință. Iar asta se face numai când există o hotărâre printată din ECRIS și semnată de judecătorii cauzei”.

Situația prezentată de judecătoarea Lia Savonea, cum că un funcționar al CAB ar fi încărcat în sistemul electronic  o „ciornă”, a fost criticată de Laura Ștefan, expertă anticorupție. Aceasta susține că este „foarte grav” dacă acest lucru s-a întâmplat:

„Dacă în ECRIS pot fi încărcate documente nefinalizate (ciorne), precum și documente elaborate de judecători, care la data motivării hotărârii judecătorești nici nu mai făceau parte din complet, situația este foarte gravă. E normal să apară întrebări atunci când se constată diferențe între documentele aflate la dosarul fizic al cazului și cele aflate în ECRIS. Cei responsabili de integritatea funcționarii sistemului ar trebui să explice de ce nu există mecanisme de verificare care să prevină asemenea situații grave, iar atunci când acestea se întâmplă să ia măsuri pentru remedierea lor și sancționarea celor vinovați”.

Fosta judecătoare Liana Cociș susține că nu a mai întâlnit un astfel de caz în care o motivare să fie redactată diferit de doi judecători din complet: 

 „(…) Adică nu poți să schimbi din moment ce tu ai ajuns la o soluție, la niște considerente asupra cărora ai deliberat cu colegii. Nu ai cum să le schimbi. (…) Ori tu ai făcut un fals, ai schimbat o parte din ce ai spus inițial. (…) „Când judecătorul este de acord cu soluția, dar nu este de acord cu argumentele în totalitate sau în parte se poate face o opinie concurentă”.

  • Judecătoarea Lia Savonea susține că intrarea sa în completul care a judecat dosarul lui Sorin Raiciu după administrarea probelor și chiar înainte de pronunțarea deciziei s-a produs pentru că membrii inițiali ai completului erau vizați de anchete penale, motiv pentru care au fost suspendați. Datele publice arată că o singură judecătoare din complet era anchetată penal și tocmai aceasta nu a fost înlocuită. 

„Potrivit evidențelor instanței, membrii inițiali ai completului nr. 3 au fost vizați, la momente diferite, de o anchetă penală, ceea ce a determinat suspendarea succesivă a acestora din funcție. În aceste condiții, pentru asigurarea continuității activității judiciare și a funcționării instanței, s-a impus reconstituirea completului vizând preluarea tuturor dosarelor din stocul lui, în conformitate cu prevederile legale și regulamentare aplicabile. Prin urmare, modificările intervenite au avut un caracter obiectiv și inevitabil, fiind determinate de împrejurări independente de voința membrilor completului sau a conducerii instanței” , mai susține Lia Savonea în dreptul la replică. 

La data pronunțării deciziei de achitare, în 2013, judecătoarea Lia Savonea era președinta Curții de Apel București, iar judecătorul Daniel Grădinaru, un vechi colaborator al acesteia, era președintele Secției I Penale. Aceștia au intrat în completul care judeca dosarul Raiciu înainte de pronunțare. 

La acel moment, administrarea probelor fusese finalizată de un complet din care făceau parte alți doi judecători, iar potrivit fișei dosarului și evidenței completului, aceștia nu aveau nicio problemă legală la acel moment. 

În schimb, în complet a fost păstrată Dumitrița Piciarcă, care era deja anchetată pentru corupție. Aceasta este cea care a redactat prima motivare, despre care Lia Savonea susține acum că era doar o „ciornă”. Piciarcă a fost suspendată din magistratură în aprilie 2014, cu câteva luni înainte ca a doua motivare din acest dosar să fie redactată de judecătorul Daniel Grădinaru.

Daniela Panioglu, fostă judecătoare la Curtea de Apel București, ne-a explicat că prin decizia colegiului de conducere de a modifica componența completului de judecată inițial – desemnat aleatoriu și care administrase deja probele –, ar fi încălcate principiile repartizării aleatorii și ale continuității completului de judecată, iar repartizarea altor judecători nu are „nicio justificare temeinică în condițiile în care ceilalți judecători inițiali se aflau în activitate la instanță”. 

Compunerea completurilor de judecată, prin urmare inclusiv eventualele modificări ale structurii completurilor de judecată din anul anterior sunt stabilite la începutul fiecărui an, astfel că orice modificare în compunerea unui complet de judecată pe parcursul unui an nu poate avea loc decât din motive excepționale, precum stare medicală gravă, cu imposibilitate fizică de prezentare la locul de muncă, deces ori pensionare”, a mai explicat Panioglu.

  • Judecătoarea Lia Savonea insinuează că în articol există acuzații că soțul său, Mihai Savonea, ar fi avut relații de afaceri cu persoane judecate de ea. RISE nu a susținut acest lucru, nici în conținutul articolului, nici în titlu.

„Subliniez că nu au existat niciodată raporturi de afaceri ale soțului meu, ori de altă natură, cu persoane pe care eu le-am judecat”.

Faptele prezentate de noi sunt următoarele: 

  • În 2013, când completul de recurs, prezidat de judecătoarea Lia Savonea, îl achită pe inculpatul Sorin Raiciu, acuzat de tâlhărie și condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare. Aceasta era coproprietară de 7 ani pe un teren din Chiajna chiar cu un unchi al lui Raiciu, Florian Purcel. 
  • Judecătoarea a vândut partea ei din acest teren în 2018, la cinci ani după achitare, fără să menționeze acest lucruîn declarația de avere. ”Ați avut dreptate, în parte”, ne-a spus Lia Savonea în 2023, când am publicat detalii despre această tranzacție.Am omis menționarea la rubrica III (Bunuri înstrăinate…..)”, a mai spus magistratul atunci. Agenția Națională de Integritate investigase „omisiunea” și clasase cauza. 
  • Florian Purcel, unul dintre frații lui Mircea Minea, primarul din Chiajna, a finanțat și construirea unui bloc pe care soțul judecătoarei îl ridica împreună cu fiul unui fost magistrat – informație publicată de RISE încă de acum trei ani – și care nu a fost contestată de soții Savonea.

Marian Velicu, zis Dede, un alt frate al primarului Mircea Minea și unchi al interlopului Sorin Raiciu, era interceptat în dosarul de tâlhărie în timp ce gestiona criza familiei Raiciu după arestarea acestuia.  Conform interceptărilor din dosar acesta le spunea martorilor ce să declare , ca să-și ajute nepotul. Surse din Chiajna ne-au declarat sub protecția anonimatului că Dede a fost cel care a intermediat tranzacția din 2006 cu terenul achiziționat de soții Savonea împreună cu Florian Purcel.  

  • Lia Savonea lansează o speculație fără legătură cu faptele descrise în articolul publicat de RISE și PressOne, greu de înțeles din punct de vedere factual și logic.

„Ceea ce atrage atenția în mod deosebit este faptul că raționamentul sugerat în articolul de presă presupune, în mod implicit, că o tranzacție imobiliară realizată de soțul meu în anul 2006, împreună cu un membru al comunității fără legătură cu cauza, ar fi fost făcută în anticiparea unei fapte penale comise ulterior, în anul 2008, de către o altă persoană, precum și a unei repartizări aleatorii a dosarului, la 7 ani distanță. O asemenea construcție este în afara oricărei logici factuale și nu poate susține o concluzie serioasă”. 

Un ultim lucru important de menționat în legătură cu dreptul la replică al judecătoarei Lia Savonea, trimis redacției RISE.

În acest document, președinta Înaltei Curți nu explică care au fost motivele pentru care motivarea redactată deja de judecătoarea Dumitrița Piciarcă a fost modificată substanțial de judecătorul Daniel Grădinaru. 


CITEȘTE ȘI