RAPORTUL EXIMBANK: PRINCIPALII BENEFICIARI

• Trei mari companii, unele aflate deja în insolvență, au fost finanțate masiv prin Eximbank, cu garanții guvernamentale. Expunerea băncii doar în cazul celor trei companii (Unifarm, Blue Air și GSP) cumulează miliarde de lei.
• De mai bine de un an si jumătate, miniștrii finanțelor evită să semneze raportul despre activitatea EximBank realizat de propriul Corp de Control.

EximBank, controlată de statul român, a oferit către mai multe companii (Unifarm, Blue Air și GSP) împrumuturi fără țină cont de situația lor financiară precară. Aceasta este concluzia Corpului de Control al Ministerului Finanțelor după ce a verificat creditele acordate de banca statului.

Raportul confidențial de peste 400 de pagini stă de aproape un an și jumătate sertarele Ministerului de Finanțe fără să fie semnat, iar concluziile lui nu au fost asumate de niciunul dintre miniștrii de finanțe aflați de atunci în funcție: Marcel Boloș, Tanczos Barna, Alexandru Nazare.

Săptămâna trecută, conducerea EximBank a emis un comunicat de presă în care sugera că responsabilitatea aprobării/avizelor creditelor oferite nu aparține conducerii băncii de stat, ci Guvernului și Ministerului Finanțe, pe care l-ar fi avertizat asupra unor potențiale pierderi de miliarde de lei. 

Concluziile raportului de control ținut sub cheie în Ministerul Finanțelor oferă însă o altă perspectivă asupra rolului băncii de stat, reclamând toleranța de care a dat dovadă conducerea Eximbank în gestionarea creditelor respective. 

În cazul creditelor guvernamentale acordate companiilor Unifarm și Blue Air, echipa de control a invocat un eșec instituțional. 

Situațiile analizate pot fi încadrate la un eșec instituțional prin faptul că nu au fost atinse obiectivele pentru care a fost acordate facilitățile de împrumut guvernamental, atât din perspectiva autorității sau a instituției bancare, cât și văzut prin prisma acestor societăți.

Raport Corpul de Control

 

În cazul GSP, corpul de control a fost și mai tranșant. Grupul de Servicii Petroliere, patronat de magnatul Gabriel Comănescu, a beneficiat de un statut preferențial din partea conducerii băncii: 

“Toleranța cu care a fost tratat grupul de firme (nr GSP) de către conducerea EximBank, rezultă nu numai din facilitățile de creditare acordate cu derogare de la limitele impuse de BNR, cât și din propunerile incluse în opiniile de risc întocmite de direcția de specialitate, care au menținut elementele de risc ale societăților.”

Din raportul menționat mai reiese că, în perioada 2019 și 2023, GSP a primit mai multe credite de la EximBank, multe dintre ele fiind acordate prin excepții de la regulile impuse de Banca Națională a României. Practic, banca a împrumutat grupul lui Gabriel Comănescu chiar și atunci când indicatorii financiari arătau că aceasta nu îndeplinește condițiile standard.

Pe scurt, la începutul anului 2024, mare parte din credite au ajuns în dificultate sau nu mai erau rambursate în ritm normal. 

Astfel, EximBank a ajuns la o expunere de aproape 667 de milioane de lei față de GSP, credit garantat inclusiv de stat (aproape o treime din garanțiile băncii erau acoperite de Ministerul Finanțelor), ceea ce implica faptul că, în cazul în care grupul privat nu își onora datoriile, statul suporta circa 33 la sută din soldul creditului, cu bani publici.

La începutul primăverii lui 2024, toate aceste credite erau deja „neperformante”, ceea ce înseamnă un risc major ca pierderile să fie suportate, cel puțin parțial, din bani publici. Avertismentele celor de la corpul de Control s-au adeverit un an mai târziu. Pe 31 decembrie 2025, Grup Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari companii de servicii din industria de petrol și gaze, a declarat insolvența, cerând practic protecție împotriva creditorilor. 

• Despre situația creditelor primite de GSP reporterii RISE au publicat încă în 2022 (detalii, AICI).
• În plus, RISE a descris și dedesubturile afacerilor Blue Air, în același an, dar și despre contractele Unifarm din pandemie (AICI, AICI ȘI AICI).

Un raport uitat în sertare

Controlul celor de la finanțe a vizat activitatea Eximbank din perioada ianuarie 2019 – decembrie 2023 și a analizat creditele guvernamentale oferite GSP, Unifarm, Blue Air, dar și condițiile în care a fost semnat contractul de închiriere cu RAAPPS.

Astfel, în perioada 2013 – 2018, firma privată (SC Kiseleff Property SRL) a încasat de la Eximbank 4,6 milioane de euro pentru subînchiriere, în timp ce proprietarul de drept, RAPPS, a primit 2,7 milioane pentru chirie. 

O diferență astfel de 2 milioane de euro.

Aceste sume s-au schimbat în anii următori când diferența dintre chirie și subînchiriere a ajuns la 4 milioane de euro. Conform informațiilor RISE, în perioada 2018 – 2023, tarifele de subînchiriere s-au modificat. Astfel firma privată a încasat de la EximBank aproape 6,8 milioane de Euro, în timp ce RAAPPS a stabilit pentru Kiseleff Property SRL o chirie pentru întreaga clădire de doar 3,1 milioane de euro.

În iunie 2024, echipa de control a venit cu un prim set de analize și concluzii. Nici după un an și jumătate, raportul echipei de control nu a fost semnat de conducerea Ministerului de Finanțe. 

Marcel Boloș, cel care ocupa funcția de ministru al finanțelor în perioada când s-a demarat ancheta, a susținut că misiunea de control nu a fost finalizată în perioada mandatului său pentru că termenul a fost prelungit până la finalului anului 2024. 

“Eu am plecat din minister pe data de 23.12.2024. În luna mai 2025 a fost finalizat raportul și dus la aprobat la dl Barna”, ne-a spus Boloș. 

Tanczos Barna, cel care a succedat la funcția de ministru după Boloș, nu a răspuns întrebărilor RISE Project. 

În iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat la Antena 3, într-o emisiunea moderată de Radu Tudor, că el va sesiza parchetul cu privire la cazul Eximbank și contractul de închiriere semnat cu RAAPPS. Întrebat dacă știe de raportul din 2024 al Ministerului Finanțelor care e ținut la sertar, premierul a susținut că nu va tolera niciun derapaj.

“Dacă le ții (n.r. actele de control) la sertar, înseamnă o abordare, dacă te revoltă și le denunță, este o altă abordare. Cât voi fi premierul României nu am cum să am o minimă autoritate, de care ai nevoie, dacă astfel de lucruri care sfidează orice regulă de bun simț le tolerez. Și nu le voi tolera ”, a declarat Bolojan.

Actualul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că a solicitat mai multe clarificări, informări și o nota de sinteză la jumătatea lui iunie 2025. Forma actualizată a raportului a ajuns la birou său o lună mai târziu, ministrul adăugând că după o nouă analiză va dispune măsurile care se impun.   

“Aceste clarificări sunt obligatorii, având în vedere faptul că, pe de o parte, analiza contractului de închiriere a sediului central situat în str. Barbu Delavrancea nr. 6A, Sector 1, București, nu era însoțită de indicarea unor norme juridice (…) pe de altă parte, că din perspectivă documentară, circumstanțele expuse de echipa de control nu au avut în vedere acțiuni sau cercetări efectuate de alte instituții ale statului în perioadele anterioare controlului (organe de cercetare penală, Curtea de Conturi a României)”.

Același punct de vedere l-a avut și conducerea Eximbank, în comunicatul de presă de săptămâna trecută. Managementul băncii a susținut că aprobarea creditelor nu se face de către conducere, pentru că avizarea lor se face fie de Guvern, fie de Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA). 

Cât privește sediul băncii și contractul cu RAAPS – acestea ar fi fost supuse unor controale anterioare în urma cărora nu s-au identificat ilegalități, se arată în comunicatul de presă al băncii de stat publicat săptămâna trecută:   

“Încheierea și derularea contractului de sublocațiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorități administrative, cât și judiciare (Curtea de Conturi, Direcția Națională Anticorupție etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii și nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecință”. 

Deși conducerea EximBank a susținut că Direcția Națională Anticorupție nu ar fi găsit nicio problemă în activitatea firmei, biroul de presă al DNA susține altceva. 

Am solicitat DNA să precizeze stadiul la care se află dosarul 91/P/2017, număr de dosar invocat în adresele interne dintre EximBank și Ministerul de Finanțe cu referire la o anchetă în contextul contractului de închiriere semnat cu RAAPPS.       

“Vă transmitem că nu suntem în măsură a oferi vreo informație despre existența sau inexistența vreunei cauze având ca obiect aspectele menționate de dumneavoastră“, a răspuns DNA. 

Am solicitat recent ministrului Nazare să ne precizeze stadiul la care se află raportul de control, dacă a semnat documentul și ce măsuri au fost luate. 

“Verific luni și revin cu un răspuns”, a reacționat acesta. Până la publicarea acestui articol ministrul Nazare nu a mai revenit cu explicații și clarificări.

Andrei Ciurcanu