28/06/2019

În centrul localității cu cea mai mare concentrație de clădiri cu valoare arhitecturală din țară, în inima unei zone protejate, în coasta a două monumente istorice de clasa A, statul român se pregătește să construiască prima structură de fier-beton din ultima sută de ani: o parcare supraetajată.

ACTUALIZARE (08.07.2019): Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a anunțat că ar putea lua în considerare retragerea avizului pe care l-a eliberat pentru PUZ-ul parcării supraetajate de lângă gara din Sinaia. 

Breaz a spus că va face lucrul ăsta, dacă vor veni la el cel puțin zece oameni de la Sinaia, „cu argumente”, ca să i-o ceară. (După modelul apelului public făcut pentru protejarea terenului de lângă Muzeul Antipa). 

Ministrul a lansat acest comentariu aseară, în emisiunea lui Silviu Mănăstire de pe B1TV, în urma insistențelor lui Nicușor Dan – aflat în platou – care a adus subiectul în discuție.

Dialogul Nicușor Dan – Daniel Breaz poate fi revăzut la acest link, între minutele 28:20 și 32:30.

Deși ministru al Culturii, Breaz a lăsat să se înțeleagă că nu are nicio o părere proprie despre proiectele care îi sosesc la avizare, ci că, întotdeauna, se lasă doar în seama „specialiștilor” din Comisia Națională a Monumentelor Istorice, pe care „nu îi poate contrazice”.

Comisia însă emite doar un aviz consultativ, nu unul conform – care cade în sarcina ministrului, iar experiența precedentelor ministeriate arată că avizul conform, cel decisiv, îl poate nega pe cel consultativ, care este doar unul de natură orientativă.


Între timp, și primarul din Sinaia, Vlad Oprea, și-a exprimat o poziție în apărarea proiectului parcării supraetajate, pe care vrea să o construiască în vecinătatea a două monumente de clasa A. Ea poate fi citită AICI.

Pe scurt, primarul spune că suprimarea coastei verzi care desparte Gara Sinaia de hotelul Caraiman va aduce un plus peisagistic orașului, ajutând și gara, și hotelul să iasă mai bine în evidență.

În punctul său de vedere, primarul nu spune nimic despre cealaltă consecință pe care o va produce proiectul edilitar pe care îl susține: distrugerea aleii în pantă din fața gării. 

O alee care se înscrie, în mod organic, în planul urbanistic al orașului și ale cărei balustrade și trepte de piatră reprezintă mesajul vizual de bun venit în Sinaia, cu care turiștii sunt întâmpinați de mai bine de o sută de ani.


ARTICOLUL INIȚIAL


Statul român își folosește instituțiile și banii pentru a-și viola patrimoniul istoric.

Cu aviz de la Ministerul Culturii și cu bani de la Uniunea Europeană și de la Guvernul României, primarul orașului Sinaia e pe punctul să înceapă construirea unei parcări cu șapte etaje în inima unei zone arhitecturale protejate. 

Parcarea va fi amplasată față în față cu două monumente istorice de clasa A: Ansamblul Gării Sinaia și hotelul Caraiman.

Prin ridicarea acestei construcții, vor fi distruse o vegetație matură, întinsă pe aproximativ 2.000 de mp, precum și scări și alei vechi de peste un secol – parte din planul urbanistic originar al orașului.

Specialiștii oscilează între a aprecia acest proiect drept util și a-l considera un dezastru.

Suntem în 2019, civilizația occidentală reduce, de la an la an, rolul automobilelor în viața orașelor, iar în România se discută, cu „pro” și „contra”, dacă e bine să construim o parcare supraetajată în inima unuia dintre cele mai valoroase situri istorice ale țării!

Citiți, mai jos, despre o investiție prin care oameni politici și birocrați din administrația publică agresează unul dintre puținele peisaje arhitecturale armonioase pe care România le mai are de etalat. 


Vedere cu gara din Sinaia, tipărită în urmă cu un secol.

Cărțile poștale din urmă cu o sută de ani, care au, în prim plan, imaginea Gării Sinaia, panoramează un peisaj încă de actualitate. 

Aparatele de fotografiat de la începutul secolului trecut au surprins gara, și, deasupra ei, în terase, hotelul Caraiman, hotelul Palace, câteva vile de piatră și – în funcție de unghiul din care a fost realizată vederea – Cazinoul și Mănăstirea Sinaia.

La cei patru-cinci stâlpi arhitecturali ai acestei priveliști, edilii României Mari au adus amendamente infime. Comuniștii, la rândul lor, nu au clintit, în acest perimetru, nici măcar o piatră din loc. 

Tot ceea ce statul a făcut, în ultima sută de ani, a fost să birocratizeze frumusețea: fiecare dintre clădirile amintite mai sus a fost declarată monument istoric, iar zona, în sine, zonă patrimonială protejată. 

Starea aceasta de venerație față de edificiile ridicate în La Belle Époque românească a ajuns, anul trecut, la final. 

Primarul orașului Sinaia a considerat că arhitectura locului are nevoie de un adaos.

O parcare supraetajată!

O clădire cu șapte niveluri, înaltă de 28 de metri, ridicată pe coasta plină de vegetație, pe care, astăzi, șerpuiesc aleile care fac legătura dintre stația CFR și Parcul „Dimitrie Ghica”, principala zonă de recreere a orașului. 

Investiția va costa 4,8 de milioane de euro, bani publici, care deja au fost alocați: 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană și 0,8 milioane de la bugetul de stat al României. 

Construcția – până la această oră, proiectată doar în linii mari – e concepută să adăpostească 300 de automobile.

Parcarea, așa cum a fost ea desenată de firma care a fost contractată să o proiecteze. Desenul – singurul accesibil publicului larg, în acest moment – este unul preliminar. FOTO: Pagina de Facebook a Primăriei Sinaia.

Paradoxul face ca banii cu care Uniunea Europeană va sprijini lucrările de construire ale acestei parcări să fie decontați printr-o axă de finanțare referitoare la combaterea poluării din orașe. 

O parcare cu 300 de locuri, așadar, amenajată în centrul localității, prin distrugeri de vegetație, va diminua noxele din Sinaia!

„Studiul” care a consacrat parcarea drept o investiție în creșterea calității aerului a fost realizat de firma Green Business, proprietatea lui Cristian Samson (42 de ani).

Întrebat de RISE Project cum va putea o parcare, care va invita 300 de mașini în centrul Sinaiei, să contribuie la coborârea nivelului de poluare, Samson a formulat această teorie: 

– Turiștii își vor lăsa automobilele în parcare și vor merge să se plimbe prin stațiune cu autobuzul sau pe jos. 

Acesta este însă doar un scenariu înnădit din vorbe, aflat la granița imaginației cu realitatea. O ipoteză de care, în parte, râde chiar și studiul tehnic realizat de firma lui Cristian Samson. 

Astfel, spune studiul, datorită apariției acestei parcări, numărul pasagerilor din autobuzele din Sinaia va crește cu 327 de persoane pe an!

Iar numărul pietonilor din oraș „se va mări” – urmare a aceleiași investiții – cu 108 persoane pe an!

327 de persoane pe an, adică mai puțin de o persoană pe zi, în autobuzele din Sinaia – datorită parcării.

Și 108 persoane pe an, adică o persoană o dată la trei zile, mergând pe jos, prin Sinaia –  în plus față de situația actuală!

Deși par desprinse dintr-un scheci care ar vrea să satirizeze proiectul, cifrele acestea sunt reale. 

Ele pot fi citite pe site-ul Primăriei Sinaia, în descrierea oficială a obiectivelor pe care această investiție își propune să le atingă.

Rezumându-le încă o dată, reiese că, grosso-modo, Uniunea Europeană și Guvernul român investesc 4,8 milioane de euro într-o parcare cu 300 de locuri, pentru a convinge câte un unic șofer pe zi să se dea jos de la volan și să se urce în autobuz sau să o apuce, pe jos, prin Sinaia. 

Potrivit fișei de pe site-ul Primăriei Sinaia, proiectul parcării scontează obținerea a trei rezultate “benefice”mediului înconjurător: cele două amintite mai sus (creșterea numărului de pasageri din autobuzele orășenești cu 327/an și creșterea numărului de pietoni de pe străzi cu 108/an) și un al treilea: scăderea emisiilor de CO2 cu 155 de tone/an. E neclar care este corelația dintre primele două și al treilea. În imagine: calculul referitor la „înmulțirea” pietonilor.

Lăsând la o parte calculele comice de mai sus, făcute cu tot felul de imponderabile – pe seama cărora UE și Guvernul României sunt gata să deconteze o sumă uriașă de bani – parcarea este orice numai prietenoasă cu mediul înconjurător, nu.

Construirea ei este, de fapt, un exemplu de brutalizare a orașului. 

Realizarea parcării presupune defrișarea unor arbori maturi, întinși pe un teren de aproximativ 2.000 de mp, și maltratarea unuia dintre cele mai valoroase situri arhitecturale din țară. 

Clădirea se va așeza în imediata vecinătatea a două monumente istorice de importanță națională („de clasa A”) și va duce la demolarea unor scări și alei vechi de piatră, cuprinse într-o rețea de drumuri pietonale, care fac legătura între stația CFR și curtea castelului Peleș.

Cele două monumente de clasa A sunt Ansamblul Gării din Sinaia (ridicat între 1886 și 1940) și hotelul Caraiman, primul mare hotel din localitate, dat în folosință în 1881. 

Deși construirea parcării va altera definitiv un loc cu o valoare patrimonială foarte mare, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al noii construcții a primit aviz favorabil din partea Ministerului Culturii, în februarie, anul acesta.

Avizul a fost semnat chiar de ministrul Daniel Breaz. 

Întrebat de RISE Project de ce a avizat PUZ-ul unei parcări supraetajate, ridicate în coasta a două monumente istorice de importanță națională, ministrul nu a oferit niciun răspuns, până la această oră. 

(RISE l-a sunat, i-a transmis sms-uri, un e-mail și a luat legătura și cu cabinetul lui ministerial, însă fără vreun rezultat).

Ministrul Daniel Breaz nu a explicat încă, pe larg, motivul pentru care a semnat avizul pentru PUZ-ul parcării de la Sinaia. Proiectul va mai atârna însă, încă o dată, de pixul demnitarului PSD: în faza de preambul a emiterii autorizației de construire. FOTO: Alexandra Pandrea / Mediafax.

Breaz nu și-a pus însă semnătura pe acest aviz de unul singur. Ci în compania membrilor Comisiei Naționale de Monumente Istorice, secția Urbanism, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. 

Unul dintre membrii acestei comisii este arhitectul Constantin Enache, cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. 

Într-un schimb de e-mail-uri cu RISE Project, Enache și-a explicat în felul următor susținerea pe care a acordat-o acestui proiect:

„Trebuie să avem înțelepciunea de a trăi împreună cu monumentele și a nu le transforma în piedici în evoluția orașelor noastre. (…)

Trebuie să avem grijă de clădirile noastre puțin mai vechi, devenite repere pentru evoluția orașului, fără a sacrifica viitorul. 

(…) Trebuie să găsim căile prin care noul și vechiul să viețuiască împreună”.

Opinia teoretică a lui Constantin Enache, deși formulată categoric, nu are însă valoare de normă profesională. 

Citești acest articol fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Arhitectul Dan Marin – de asemenea profesor la Universitatea „Ion Mincu” din București – comentează în felul următor proiectul parcării de la Sinaia: 

„În primul rând, este o agresiune asupra ansamblului Gării Sinaia, care nu se va mai profila, ca până acum, pe fundalul firesc al pădurii, ci pe cel al unui echipament rutier, exhibând, aproape obscen, platforme cu mașini. (…) 

În al doilea rând, este o devastare a cadrului natural: un versant întreg împădurit, împreună cu parcursul pitoresc al scării și aleii care leagă zona de jos, din fața Gării Sinaia, cu platoul hotelului Caraiman, va dispărea pentru a face loc noului monument al vulgarității utilitare. 

În al treilea rând, este o agresiune asupra hotelului Caraiman. (…) Așezarea la baza hotelului a unui volum masiv, cu șapte niveluri de parcare, va produce o totală confuzie vizuală și va anula una din imaginile cele mai caracteristice și istoric durabile ale orașului”.

Vlad Oprea (la volan), un primar pasionat de mașini și preocupat de parcări. În vârstă de 50 de ani, Oprea conduce administrația din Sinaia încă din 2004. A fost ales pe listele PNL de patru ori la rând. FOTO: contul de Facebook al primarului, imagine surprinsă la un raliu organizat anual în localitate.

Dilemele de natură arhitecturală nu par să se fi numărat însă printre preocupările primarului din Sinaia, cel care dorește neapărat să pună pe harta orașului această parcare, în acest loc.

Pentru desenarea parcării, edilul a cumpărat servicii de proiectare de la două firme modeste din Dâmbovița. 

Nu a existat niciun fel de concurs de arhitectură, prin care profesioniști ai acestei bresle să fie invitați să propună o soluție tehnico-artistică pentru o parcare cu aceste dimensiuni. 

Nu a existat, de fapt, nici măcar un concurs de oferte financiare. Totul s-a făcut prin încredințare directă. 

Dacă ar fi cumpărat servicii de dezinsecție sau mopuri de șters pe jos, primarul ar fi făcut același efort de studiere a pieței.

Realizarea PUZ-ului a fost atribuită firmei Greenwood Tech GWT – un SRL nou înființat, înregistrat într-un sat de lângă Târgoviște – proprietatea lui Mircea-Radu Atanasiu (34 de ani). SRL-ul are un singur angajat, Atanasiu însuși, și o pagină web fantomatică, pe care nu este publicat nimic despre propria activitate. 

Iar proiectul de arhitectură a fost atribuit firmei Doct din Târgoviște, deținută de Doina Petrescu (60 de ani) – o societate cu un site, de asemenea, inexistent, deci cu un portofoliu de lucrări inaccesibil publicului larg.

Două societăți de arhitectură modeste, așadar, sunt chemate să reinventeze un loc desenat, în urmă cu o sută de ani, de cele mai mari nume ale arhitecturii românești. 


Ultimul Plan Urbanistic General al orașului Sinaia, elaborat în 1996, prevede indicatori de construire foarte restrictivi pentru coasta înverzită pe care primarul vrea să își amenajeze parcarea. Indicatori care încă mai sunt în vigoare. 

Prin PUZ-ul realizat de urbanistul Mircea-Radu Atanasiu, ei vor fi însă aruncați în aer. De exemplu, prin reglementarea din 1996, coeficientul maxim de utilizare a terenului este de 0,5. 

Atanasiu a crescut acest indicator până la 2,4. Adică PUZ-ul pe care acesta l-a întocmit va încinci densitatea permisă de construire – pentru a face posibilă apariția parcării supraetajate în peisaj.  

PUZ-ul nu a fost încă votat de Consiliul Local Sinaia. Înainte de a ajunge să fie supus la vot, el mai are nevoie de un aviz tehnic, eliberat de comisia de urbanism a Consiliului Județean Prahova. 

În fața gării din Sinaia, există deja o parcare, cu aproximativ 45 de locuri, marcate, cu vopsea, pe asfalt. În timpul celor două vizite de documentare făcute de reporterii RISE în oraș, parcarea aceasta era mai mult goală decât ocupată. Tot goală apare și în toate cele patru capturi foto care pot fi găsite în arhiva de imagini a Google Earth – poze surprinse aleatoriu, în zile și în ani diferiți.

Trebuie spus că parcarea supraetajată de la Sinaia nu este numită, în prezentarea proiectului, „parcare”, ci a fost botezată, pompos, „Park & Ride”. 

Park & Ride, adică numele pe care îl poartă platformele suspendate pe care șoferii sunt invitați să își lase mașina, la periferiile marilor centre urbane din occident, pentru a merge, mai departe, cu metroul sau cu tramvaiul și autobuzul. 

Park & Ride-ul occidental însă e construit la marginea orașelor mari, în timp ce „Park & Ride”-ul de la Sinaia urmează să fie ridicat chiar în centrul localității, în zona zero a unei mici stațiuni montane.

De altfel, componenta de „Ride” – adică luatul autobuzului spre alte destinații, după coborârea din mașina personală – este aproape nulă, în cazul de la Sinaia, după cum demonstrează chiar studiul de trafic citat la începutul articolului. Mai puțin de un șofer pe zi va face acest gest, spune studiul.


De asemenea, pentru a-i da parcării o sofisticare în plus, ea este prezentată la pachet cu o pasarelă care traversează DN1, un elevator care va urca pietoni de la nivelul gării la cel al hotelului Caraiman, o stație de autobuz etc. – elemente utilitare, care ar fi putut fi construite cu intervenții minime în peisaj, independent de adăpostul pentru 300 de mașini, care reprezintă principala țintă a investiției. 

RISE Project i-a trimis primarului Vlad Oprea mai multe întrebări legate de oportunitatea acestui proiect și, mai ales, a locului realizării lui. 

Primarul nu a dorit însă să răspundă la ele, informându-ne că va explica toate datele proiectului în momentul „lansării” lui. 


Mențiune: Deși „banii europeni” provin din bugetul UE, toți cei care gravitează în jurul distribuirii lor, pe teritoriul țării noastre, instituții sau funcționari, sunt români.

Proiectul „Park & Ride” din Sinaia a fost declarat eligibil pentru finanțare europeană de către un evaluator român, care, la rândul lui, a fost selectat prin licitație de către ADR Sud Muntenia. Acesta din urmă este organismul intermediar ales de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru derularea programului prin care are loc finanțarea în cauză.

Notă: Arhitectul Constantin Enache, a cărui opinie, favorabilă proiectului, este citată în articol, este autorul celebrului PUZ Buzești-Berzei, care a lărgit Șoseaua Buzești cu prețul dărâmării a 98 de imobile, inclusiv a halei Matache. S-a întâmplat între 2011 și 2013 și a fost cea mai mare demolare de țesut urban vechi de care a avut parte Bucureștiul, în epoca de după căderea lui Ceaușescu. 

Ionuț Stănescu
VIDEO: Sergiu Brega

Ai citit acest articol fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.