Romana Puiuleț În timp ce politicienii Andrej Babiš și Viktor Orbán acuzau public importurile de grâne din Ucraina, companiile și, respectiv, apropiații lor au profitat din plin de explozia comerțului cu cereale ucrainene după invazia declanșată de Federația Rusă în țara vecină.
- Andrej Babiš, actualul premier al Cehiei, este miliardar și fondator al Agrofert. A mai fost prim-ministru al Cehiei între 2017 și 2021 și a revenit în prim-planul politic ca premier după ce partidul său a câștigat alegerile din 2025, cu un discurs populist, eurosceptic și critic față de sprijinul acordat Ucrainei.
- Viktor Orbán, fost prim-ministru al Ungariei, a transformat opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei într-un pilon central al discursului său politic, declarând că războiul și sancțiunile impuse Rusiei generează costuri economice directe pentru populație.
Date comerciale analizate de RISE arată că firme din grupul Agrofert, fondat de premierul ceh Andrej Babiš, au cumpărat direct și indirect cereale provenite din Ucraina de zeci de milioane de dolari, în pofida discursului lor public critic la adresa Ucrainei și a poziționării de partea fermierilor afectați.
Fluxurile au ajuns în România prin traderi regionali și alte verigi comerciale, inclusiv companii care au importat masiv cereale din Ucraina de la firme investigate de autoritățile de la Kiev pentru ample operațiuni de evaziune fiscală.
Afacerile lui Babiš și investitorii din cercul-zero al fostului premier Orbán se întâlnesc astăzi în același lanț agroindustrial: de la comerțul cu cereale ucrainene până la o fabrică de furaje din județul Mureș, inaugurată de același Viktor Orbán în 2019.
Și Péter Magyar, actualul prim-ministru al Ungariei, a fost până anul trecut în conducerea grupului maghiar apropiat de Orban, rivalul său la recentele alegeri parlamentare de la Budapesta.
PROBLEME LA NIVEL ÎNALT
Ascensiunea politică a lui Babiš a fost marcată de investigații majore: Comisia Europeană a concluzionat în 2021 că s-a aflat în conflict de interese, deoarece, deși a transferat oficial imperiul Agrofert, a continuat să îl controleze și să influențeze alocarea subvențiilor europene către propriile companii.
În octombrie 2025, Babiš a redevenit proprietarul direct al Agrofert, dar a apelat din nou la un trust fiduciar care să-l administreze, susținând că astfel elimină conflictul de interese.
În paralel, politicianul a fost investigat și în dosarul „Stork’s Nest” privind obținerea frauduloasă a unor fonduri europene destinate IMM-urilor. În campaniile din ultimii ani,, Babiš și-a construit mesajul în jurul ideii că „nu va duce Cehia în război”, declarând că nu ar trimite trupe în sprijinul aliaților și pledând pentru negocieri în locul sprijinului militar pentru Ucraina, poziții pe care le-a reluat ulterior și în discursul politic intern, criticând costurile economice ale războiului și ajutorul acordat Kievului de UE.
În discursurile sale în sprijinul fermierilor protestatari, premierul ceh a mers până acolo încât a etichetat produsele agricole din Ucraina drept „contaminate”, într-un videoclip în care s-a filmat alături de un cocoș:
În pofida acestor poziții publice, companiile din grupul Agrofert au devenit, după invazia rusă, cumpărători importanți de cereale și semințe oleaginoase provenite din Ucraina.
Agrofert ne-a transmis că Andrej Babiš nu mai este acționar și nici beneficiar real al grupului, acesta fiind administrat independent de declarațiile sale publice:
„Nu putem comenta declarațiile domnului Babiš. Agrofert a fost transferat în fonduri fiduciare, în conformitate cu legislația cehă privind conflictul de interese. Domnul Babiš nu mai este acționar și nici beneficiar real al grupului și nu este implicat în niciun fel în administrarea acestuia.”
Reprezentanții grupului ne-au mai transmis că politica lor este să se aprovizioneze în primul rând din propriile exploatații și de la fermieri locali, iar importurile din alte țări sunt realizate doar atunci când este necesar, din zone aflate cât mai aproape de operațiunile sale, motiv pentru care, în cazul României, acestea au inclus și Ucraina.
Andrej Babiš nu ne-a răspuns întrebărilor până la publicarea acestui articol.
De partea cealaltă, Viktor Orbán a transformat opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei într-un pilon central al discursului său politic, declarând că războiul și sancțiunile impuse Rusiei generează costuri economice directe pentru populație.
În campania electorală, Orbán a acuzat în mod repetat Ucraina și Uniunea Europeană că „au declarat război” Ungariei, susținând că Bruxelles-ul încearcă să atragă țara în conflict și că sprijinul pentru Kiev ar putea afecta securitatea energetică și economică a Ungariei.Dar apropiații săi au continuat să facă afaceri în regiune atât cu grupul lui Babiș, cât și cu cerealele din țara devastată de război.
CUM S-AU INTERSECTAT ÎN ROMÂNIA
În 2023, grupul Agrofert fondat de Andrej Babiš a devenit acționar majoritar al East Grain, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din România, ajungând să controleze 65% din compania cu sediul la Cluj-Napoca, în urma preluării participațiilor deținute de mai mulți acționari, inclusiv parte din acțiunile deținute de East Consulting. Aceasta din urmă este controlată de grupul ungar Hodler, un vehicul de investiții conectat la cercurile de putere construite în jurul lui Viktor Orbán.
Astfel, East Consulting și-a redus participația în East Grain de la 39,02% la 12,62%, rămânând însă acționar minoritar al companiei.
Încasările East Grain au urcat de la aproximativ 540 de milioane de lei în 2021 la aproape 700 de milioane de lei, în 2022, în plin boom al tranzacțiilor cu cereale ucrainene.
Cea mai recentă mișcare comună a grupului apropiat de Viktor Orbán și a celui controlat de Andrej Babiš s-a produs chiar la începutul acestui an, când și-au consolidat participațiile în compania care operează fabrica de furaje de la Sânpaul, județul Mureș, inaugurată de Viktor Orbán în 2019.
La inaugurarea fabricii UBM Feed din Sânpaul, Viktor Orbán vorbea deschis despre extinderea economică a Ungariei în regiune, susținută de instituții financiare de stat, dar și despre nevoia de a consolida investițiile în țările vecine, inclusiv în România, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, prezenta proiectul ca începutul unei dezvoltări economice mai ample, menită să genereze locuri de muncă și să întărească prezența capitalului ungar în zonă.
De la începutul acestui an, UBM Feed România a fost redenumită Protena, și este deținută în comun de East Grain, compania controlată de Agrofert, grupul fondat de Babiš, și de Poultry Investment, deținut de Hodler Capital și proprietarii unei ferme de pui din Crăiești, județul Mureș.
CASETĂ/Cei doi acționari dețin câte 50% și împart o platformă cu o capacitate de peste 200.000 de tone de furaje anual și o cifră de afaceri estimată pentru 2025 la 332 de milioane de lei, în creștere cu aproximativ 117 milioane de lei față de 2021 (peste 50%).
Contactată de RISE, Agrofert a descris România drept „o parte importantă” a operațiunilor sale regionale și a arătat că furnizorii români au devenit tot mai importanți după 2022, pe fondul perturbării rutelor tradiționale de export prin Marea Neagră. Grupul a explicat că achiziția East Grain face parte dintr-o strategie de extindere în Europa Centrală și de Sud-Est, compania românească consolidând capacitatea sa de aprovizionare și export în regiunea Mării Negre.
La rândul său, East Grain a precizat că niciun vehicul de investiții administrat de Hodler nu a finanțat direct sau indirect compania și că singura legătură este participația deținută de East Consulting, care a fost unul dintre fondatorii traderului de cereale. Reprezentanții companiei au adăugat că East Silodep, o societate afiliată, a beneficiat de o finanțare prin Fundația Pro Economica, finanțată de Guvernul Ungariei, pentru construcția unui siloz în Sânpaul Mureș.
„Pe măsură ce procesul de consolidare a industriei s-a accelerat și au apărut noi oportunități de dezvoltare, acționarii companiei, inclusiv East Consulting, au decis de comun acord să realizeze o ieșire parțială din acționariat și o majorare de capital, pentru a susține următoarea etapă de extindere și pentru a permite companiei să își atingă întregul potențial”, susține grupul Holder.
Hodler Capital este un investitor în industria agro-alimentară activ în principal în Ungaria, România și Serbia. Personajul-cheie al structurii este Miklós Kerezsi, fondatorul și administratorul Hodler Capital, membru în conducerea unei fundații care administrează active agricole ale statului maghiar prin ministrul János Lázár, unul dintre cei mai influenți oameni din fostul guvern Viktor Orbán.
Reprezentanții Hodler susțin că operează potrivit practicilor de piață și că baza investitorilor include atât investitori privați, cât și instituționali. Potrivit companiei, aceasta funcționează ca un investitor financiar specializat în agricultură și industrie alimentară, orientat spre dezvoltarea pe termen lung și randamente peste media sectorului.
DEMNITARII LUI ORBÁN
Potrivit unui raport al Transparency International Ungaria , publicat în noiembrie 2025, Hodler Fund Management gestionează vehicule de „private equity” (fonduri de investiții) în care statul maghiar a injectat fonduri substanțiale, prin băncile proprii.
În conducerea Hodler Alapkezelő , fondul controlat de Hodler Capital, au figurat foști miniștri ai guvernului Orbán: Csaba Lantos, fost ministru al energiei, și János Csák, fost ministru al culturii și inovației.
Kerezsi însuși este, potrivit raportului citat, membru în consiliul de administrație al Fundației Jövő Nemzedék Földje, structură care administrează active agricole ale statului maghiar sub coordonarea lui János Lázár, ministrul construcțiilor și unul dintre cei mai influenți oameni din fostul guvern Orbán.
Raportul Transparency International descrie aceste fonduri drept un mecanism prin care banii publici sunt canalizați prin structuri opace către companii controlate politic: un circuit de tipul stat, fond, firme, profit privat.
“Nu considerăm că suntem vizați de astfel de acuzații și apreciem că istoricul nostru confirmă acest lucru. Prin programele de investiții de tip private equity din Ungaria, numeroși participanți de piață cu o reputație solidă au profitat de oportunitățile existente și au investit propriul capital alături de fondurile instituționale, demonstrând un interes comun pentru crearea de valoare pe termen lung”, au răspuns Hodler la întrebările RISE.
Unul dintre vehiculele administrate de Hodler este Európa Agrár- és Élelmiszeripari Magántőkealap, un fond de investiții pentru agricultură și industria alimentară din Europa. A fost lansat în 2021 cu finanțare majoritar publică prin Eximbank Ungaria, care acoperă aproximativ 70% din capitalizarea fondului, cu aproximativ 31 de milioane de euro.
Fondul este conceput pentru achiziția de terenuri agricole în statele vecine, inclusiv în Transilvania, și controlează direct în România, prin reprezentant Hodler, compania Poultry Integration, în care a injectat peste 4,3 milioane de euro ca vehicul local pentru investiții agricole.
În ultimii ani, Poultry Investment (deținut de Poultry Integration) a crescut rapid în Transilvania, legând între ele ferme, incubatoare și producția de furaje prin Protena, și împingând business-ul spre un sistem integrat: de la cereale și hrană pentru animale până la carne procesată și vânzare directă.
În răspunsul către RISE, Hodler susține că România ocupă „un rol central” în strategia sa investițională și că, împreună cu parteneri locali și regionali, a construit în ultimele două decenii un lanț integrat care include exploatarea terenurilor agricole, comerțul cu cereale, logistică, depozitare, producția de furaje, creșterea animalelor și bunuri de consum.
Péter Magyar, câștigătorul recentelor alegeri din Ungaria și principalul contracandidat al lui Orbán , a fost și el implicat în grupul Hodler Alapkezelő, fiind director juridic până în martie 2024, când a schimbat tabăra politică. În plus, Magyar a fost între 2022 și 2023 directorul general al unei alte filiale a grupului (Good Farming). .
“Ambiția sa de a se alătura Hodler a fost aceea de a face trecerea din sectorul public în cel privat. În cadrul Hodler, a fost responsabil de toate aspectele juridice ale grupului și a fost implicat în activitatea a două companii din portofoliu. A demisionat imediat după ce s-a declarat politician”, susțin reprezentanții Hodler despre rolul actualului premier în companie.
Peter Magyar nu ne-a răspuns la întrebări până la publicarea acestui articol.
Una dintre companiile care au înființat Hodler Alapkezelő Zrt a fost condamnată într-un dosar privind un program de digitalizare școlară finanțat din fonduri europene, în care OLAF a recomandat recuperarea a 3,6 milioane de euro, după ce a constatat nereguli.
Cum ajung ceralele în rețeaua lor
RISE a dezvăluit anul trecut că peste 9 milioane de tone de cereale ucrainene, în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari, au fost tranzacționate prin rețele paralele din Europa Centrală și de Est în primul an de război.
Dintre acestea, aproximativ 1,14 milioane de tone, în valoare de 269 de milioane de dolari, au tranzitat Ungaria în 2022, prin intermediul firmelor investigate pentru infracțiuni economice de autoritățile ucrainene. Tranzacțiile au fost realizate în principal prin companii care au fost dizolvate imediat după încheierea operațiunilor.
Cerealele nu au rămas în Ungaria, ci au fost tranzitate rapid printr-o rețea de vehicule comerciale folosite pentru a scoate marfă și bani din Ucraina, fără ca fondurile să mai fie returnate în economia țării afectate de război.
În paralel, doar prin câteva vehicule comerciale din Ungaria, conectate între ele și active înainte de război, au trecut cereale în valoare de 1,2 miliarde de dolari, o parte din marfă ajungând ulterior de la traderi internaționali în România, după care companiile au fost rapid lichidate. Unele dintre aceste firme aveau în acționariat persoane vulnerabile, inclusiv foști pacienți ai unei clinici psihiatrice din Brno, Cehia. RISE a explicat mecanismul AICI.
România a fost atât țară de tranzit, cât și destinație finală a „cerealelor negre” (tranzacționate în scheme de evaziune transfrontalieră), cu 1,8 milioane de tone, în valoare de 432 milioane de dolari în 2022 și primele șase luni din 2023.
Investigațiile noastre anterioare arată că beneficiarii acestor fluxuri includ companii lichidate după tranzacții de sute de milioane de dolari, firme pe numele unor oameni de paie vulnerabili, companii conectate politic, beneficiari cu istoric infracțional, dar și giganți multinaționali din industria agroalimentară.
BENEFICIILE
Companiile taberelor Babiš și Orbán, care se întâlnesc în România, au profitat de război și au importat cereale ucrainene de zeci de milioane de dolari, la prețuri avantajoase, în pofida discursului public critic față de Ucraina și a poziționării de partea fermierilor afectați.
Datele extinse analizate de RISE/OCCRP acoperă perioada februarie 2022- decembrie 2025 și au fost colectate din agregatorul de date comerciale „Import Genius”.
Acestea au fost corelate cu tranzacțiile interne și intracomunitare ale companiilor analizate, cu extrasele din registrele comerțului din Ungaria, Ucraina și România, precum și cu dosare penale aflate pe rolul instanțelor din țara vecină afectată de război.
O parte dintre aceste achiziții se leagă direct de firmele investigate în Ucraina, însă grosul tranzacțiilor, care au alimentat hambarele grupării Babiš-Orbán, a trecut prin alte verigi economice: companii ucrainene aflate sub anchetă penală pentru infracțiuni economice și conexiuni cu rețele de criminalitate organizată, oligarhi conectați la fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, comisionari care au vântut ieftin, dar și traderi regionali și companii din România și Ungaria care, la rândul lor, au importat masiv cereale din Ucraina, inclusiv din lanțurile comerciale anchetate de procurorii de la Kiev.
De exemplu, East Grain, compania din Cluj Napoca, a cărui pachet majoritar de acțiuni a fost cumpărat de grupul lui Babiš, a importat din Ucraina porumb, grâu, orz, șrot de soia și ulei în valoare de 4,8 milioane de dolari, între martie 2022 și martie 2023.
Compania din Cluj a mai făcut cumpărături în 2022 în valoare de 237 mii euro de la Viterra Hungary Kft., compania agricolă deținută de gigantul Glencore, care a importat numai în 2022 și prima jumătate din 2023 „cereale negre” din Ucraina în valoare de 12 milioane de dolari, precum și de la firme din grupul UBM , apropiate de acționariatul Hodler, care au avut la rândul lor tranzacții de peste 1,3 milioane dolari cu firme fantomă din Ucraina.
Într-un răspuns către RISE, East Grain susține că, după blocarea porturilor ucrainene, volume importante de cereale și produse oleaginoase au fost redirecționate pe rute terestre către statele vecine ale UE, inclusiv România, iar compania s-a aprovizionat din aceste fluxuri „la fel ca mulți alți operatori regionali”. Potrivit companiei, strategia sa nu s-a schimbat, ci doar sursa disponibilă de aprovizionare, iar achizițiile au fost realizate cu bună-credință, în cadrul unor fluxuri comerciale legitime generate de schimbarea rutelor logistice după invazia rusă.
East Grain, unul dintre cei mai mari traderi de cereale și semințe oleaginoase din România și principala companie a grupului East, listată încă pe pagina de internet Hodler la portofoliul propriu, operează ca un jucător regional cu activități în România, Ungaria și Serbia, cu o rețea de peste 450 de furnizori.
Comerciantul de cereale a dezvoltat în ultimii ani un lanț agro-industrial integrat care include achiziția de materii prime, logistică proprie, capacități de depozitare de până la 80.000 de tone și procesare extinzându-și constant operațiunile în sectorul agricol.
În această strategie de expansiune se înscrie și achiziția Maragro, finalizată în iulie 2025, unul dintre cei mai importanți operatori agricoli din vestul României, care exploatează aproximativ 9.600 de hectare de teren agricol și deține capacități de procesare a semințelor oleaginoase și de producție a semințelor.
Din documentele oficiale privind tranzacția rezultă că Alpár Kiss-Griz, membru al Consiliului de Administrație al East Grain, a fost persoana împuternicită să negocieze și să semneze documentele aferente achiziției Maragro. Acesta este și cel care a transmis către RISE răspunsurile formulate în numele grupului Hodler.
Înainte să fie preluată de grupul lui Babiš, East Grain avea un acționariat dispersat, dar gravita în jurul East Consulting, companie administrată de Miklós Kerezsi și controlată de Hodler.
TRANZACȚII-PROBLEMĂ
În primul an de război, East Grain s-a aprovizionat de la o firmă ucraineană (TOV SK-Agro) la prețuri și de două ori mai mici.
Potrivit datelor noastre, traderul a achiziționat porumb de la firma din Ucraina, în cinci tranzacții consecutive, toate în noiembrie 2022, cu o valoare totală de 584.000 de dolari. Operațiunile comerciale au fost înregistrate toate la prețul de 130 de dolari pe tonă, față de aproximativ 270 de dolari pe tonă, prețul porumbului în Portul Constanța în aceeași perioada, adică la jumătate față de prețul pieței.
Contactați de RISE, reprezentanții East Grain susțin că TOV SK-Agro apare ca parte contractuală directă într-un singur contract, în calitate de comisionar. Dar, adaugă ei, SK-Agro face parte din Agrotrade Group și este posibil să fi figurat și în alte operațiuni ca exportator sau intermediar în lanțul de aprovizionare, în timp ce contrapartea contractuală directă a East Grain era o altă entitate. Compania a precizat că, în lipsa documentației contractuale, valorile înregistrate pe numele SK-Agro nu pot fi atribuite automat relației contractuale cu East Grain.
Oficialii East Grain au mai susținut că un preț de 130 de dolari pe tonă „nu este în sine surprinzător pentru un vânzător ucrainean în noiembrie 2022”, dar că această valoare nu poate fi comparată direct cu prețul porumbului din Portul Constanța.
Potrivit companiei, prețul reflectă valoarea mărfii în punctul de predare din Ucraina, înainte de adăugarea costurilor de transport intern, transbordare, trecere a frontierei, asigurare și a altor cheltuieli logistice necesare pentru livrarea în România.
East Grain Hungary, care este deținută de sora ei din România, a important și ea din Ucraina șrot de soia și subproduse industriale pentru industria furajelor în valoare de aproximativ 18 milioane de dolari între ianuarie 2023 și octombrie 2025.
Filiala maghiară a East Grain, înființată în 2017, operează ca un hub regional de trading, cu volume de până la 150.000-200.000 de tone anual, achiziționând marfă din România și Ungaria. Compania vinde în principal către industria de procesare din Europa Centrală și de Est , mori, fabrici de furaje și procesatori de cereale, dar este prezentă și pe piețele de export din Europa de Vest și din regiunea Mării Negre. În 2022 East Grain Hungary vindea către filiala din România marfă în valoare de 5 milioane euro.
East Grain Hungary a importat șrot de soia și reziduuri de morărit, în 73 de tranzacții cumulate la 4,4 milioane de dolari, în perioada aprilie-octombrie 2025 de la Katerynovilsky Elevator, un siloz al grupului ucrainean MHP- important producător de carne de pui la nivel european și unul dintre cei mai mari exportatori agricoli ai Ucrainei. MHP este listat la Bursa din Londra și îl are ca beneficiar final pe Yuriy Kosyuk, un oligarh ucrainean care a fost și consilierul fostului președinte ucrainean Poroșenko.
East Grain făcea deja comerț cu subsidiara grupului Agrofert (NT Élelmiszertermelő és Kereskedelmi Kft.), controlat de Andrej Babiš încă înainte ca grupul ceh să preia pachetul majoritar al traderului român. În 2022, East Grain a vândut către divizia NT cereale în valoare de 6,8 milioane deeuro.
Agrofert a declarat pentru RISE că relația comercială existentă cu East Grain a reprezentat „un factor pozitiv” în decizia de a prelua pachetul majoritar al comerciantului român de cereale în 2023.
East Grain susține că relația sa comercială cu NT datează din 2019 și că aceasta nu a reprezentat cauza achiziției ulterioare, ci doar un fundament natural pentru ea. NT operează una dintre principalele capacități de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Ungaria și de producție de ulei, activitate care depinde inclusiv de materii prime importate din regiune.
Datele analizate de RISE arată că atât NT, cât și compania-mamă Agrofert și-au extins semnificativ achizițiile din Ucraina după invazia rusă. Între septembrie 2022 și martie 2023, NT a cumpărat semințe de floarea-soarelui în valoare de aproximativ 6 milioane de dolari. La rândul său, Agrofert a importat între 2022 și 2025 porumb și semințe de rapiță în valoare de aproximativ 13,2 milioane de dolari.
Înainte de război, importurile grupului ceh din Ucraina erau limitate în principal la îngrășăminte azotoase și minereu de titan, în valoare cumulată de aproximativ 3,1 milioane de dolari între 2011 și începutul anului 2022.
După invazie, profilul achizițiilor s-a schimbat radical, grupul orientându-se către porumb și rapiță, importând produse agricole în valoare de aproximativ 13,3 milioane de dolari între 2022 și 2025, de peste patru ori mai mult decât în întregul deceniu anterior.
În primele luni ale războiului, principalele rute de export s-au reorientat către legăturile feroviare și rutiere dintre Ucraina și țările vecine din UE. Deoarece AGROFERT operează în mai multe dintre aceste țări, am avut acces la aceste fluxuri redirecționate și am cumpărat din ele cu bună-credință, la fel ca mulți alți cumpărători europeni.
Agrofert
Reprezentanții Agrofert au mai adăugat că societatea „nu a profitat și nu profită de conflictul din Ucraina”, argumentând că traderii europeni care au cumpărat cereale și semințe oleaginoase prin noile rute comerciale (create după blocarea porturilor ucrainene) au contribuit la menținerea exporturilor și la susținerea agricultorilor ucraineni, nefiind „beneficiari ai crizei”. Potrivit companiei, adaptarea lanțurilor de aprovizionare la noile condiții de piață reprezintă o reacție comercială normală într-un context excepțional, nu o formă de oportunism.
Printre furnizorii NT, subsidiara ungară a lui Andrej Babiš, s-a aflat și o companie ucraineană fondată de Oleg Kiyashko, un om de afaceri reținut în 2020 de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) într-o anchetă care viza o grupare criminală suspectată de infracțiuni violente. Potrivit anchetatorilor, Kiyashko era considerat apropiat al lui Vadim Kazartsev, liderul unei grupări din Harkov cunoscut sub porecla „Prințul”..
Între noiembrie 2022 și martie 2023, NT a cumpărat de la această companie 1.200 de tone de semințe de floarea-soarelui în valoare de 480.000 de dolari, la un preț mediu de 400 dolari pe tonă, cu aproximativ 26% sub nivelul pieței.
În aceeași perioadă, NT a achiziționat încă 2.600 de tone de semințe de floarea-soarelui de la alți doi furnizori, pentru aproximativ 650.000 de dolari. Toate tranzacțiile au fost înregistrate la 250 de dolari pe tonă, mai puțin de jumătate din prețul pe care îl plăteau tot ei în Ucraina.
Reprezentanții NT Élelmiszertermelő és Kereskedelmi Kft. nu au răspuns întrebărilor RISE.
BANI DE STAT ÎN COMERȚUL PRIVAT
East Grain a vândut cereale și către UBM Agri Trade în România, deținut de compania ungară UBM AGRO ZRT, , .în valoare de 1,6 milioane de euro.
Potrivit ultimului raport publicat, grupul UBM are un acționariat diversificat, însă pachetul cel mai mare (15,62%) este deținut de MFB Corporate Investment and Transaction Private Equity Fund, un fond de investiții deținut de statul maghiar.
Potrivit raportului Transparency Internațional de anul trecut, “aceste fonduri de private equity sunt legate de István Tiborcz, ginerele lui Viktor Orbán, de prietenul său din copilărie, Lőrinc Mészáros, precum și de Dániel Jellinek, (fondatorul grupului imobiliar Indotek, considerat apropiat de cercurile de putere din jurul lui Orbán). De-a lungul anilor, grupul MFB a eliminat treptat din rapoartele sale financiare informațiile detaliate despre fondurile asociate ginerelui premierului, făcând imposibilă urmărirea dimensiunii investițiilor și a participației deținute în MFB. Secretizarea este o caracteristică standard: MFB a refuzat să răspundă întrebărilor ridicate de Transparency International Ungaria pe acest subiect, invocând presupuse motive de confidențialitate comercială.”
UBM AGRI TRADE, companie cu sediul în București înființată în 2017 cu capital româno-ungar, activează pe piața locală ca trader de cereale și materii prime pentru furaje.
Legătura dintre Hodler și UBM merge dincolo de tranzacții.
În decembrie 2024, Miklos Kerezsi, fondatorul și administratorul Hodler Capital, vindea grupului ungar UBM Agri Trade o firmă din Satu Mare, care fondase UBM Feed în 2015, fabrică la a cărei inaugurare a participat Viktor Orbán la Sânpaul, Mureș, în 2019.
UBM Agri Trade a importat cereale din Ucraina, în perioada 2022- 2025 în valoare 52 milioane de dolari ,dintre care grâne (în valoare de 1.1 milioane de dolari) proveneau de la firme investigate .
Firma mamă din Ungaria, UBM Agro ZRT a mai importat și ea din țara afectată de război cereale în valoare de 18 milioane de dolari, între decembrie 2022 și martie 2024.
Cea mai mare achiziție a UBM Agri Trade, în valoare de 500.000 de dolari, a fost făcută de la compania Yavkinsky Elevator de la care a cumpărat porumb. Firma din Ucraina , investigată printre cele 300 de companii din Ucraina, pentru neplata taxelor, este legată de Rafael Goroyan, un important trader ucrainean de cereale. Yavkinsky Elevator a mai exportat cereale în valoare de peste 52 de milioane de dolari către două companii britanice, care sunt conectate la același Goroyan, dar și unor traderi internaționali printre care Viterra România.
UBM Agri Trade a mai cumpărat marfă și de la Agrolight Company LLC, în 67 de tranzacții realizate în septembrie 2022, în volum total de 1. 600 de tone de porumb, în valoare de 320.000 de dolari, la prețul de aproximativ 200 de dolari pe tonă, cu circa 32% sub prețul de aproximativ 292 de dolari pe tonă practicat în Portul Constanța în aceeași perioadă.
Agrolight Company LLC și-a schimbat numeleîn ianuarie 2023 , pe modelul firmelor fantomă implicate în comerțul post-invazie din Ucraina. Face parte dintr-un pachet de companii create în regiunea ucraineană Sumy cu un an înainte de război și folosite în tranzacții cu cereale negre, și transferate în 2023 către cetățeni din Uzbekistan și Kazahstan, pentru a li se pierde urma.
Reprezentanții UBM nu au răspuns întrebărilor RISE până la publicarea articolului.
Un rol important în aceste fluxuri comerciale l-a avut Agropec Dionis, o companie din Alba care după 2022 și-a multiplicat afacerile și a devenit unul dintre cei mai activi importatori regionali de cereale ucrainene, devenind totodată unul dintre principalii furnizori din România ai NT, subsidiarei ungare a grupului Agrofert al lui Andrej Babiš.
Datele comerciale analizate de RISE/OCCRP arată tranzacții de peste 113 milioane de dolari, inclusiv cu companii investigate de procurorii ucraineni sau cu firme din Ungaria, care, după ce au importat cereale din Ucraina, au intrat în insolvență (DETALII AICI)
Companiile din Ungaria care dispar imediat după ce rulează tranzacții de zeci de milioane de euro nu sunt o noutate, după cum a arătat RISE în investigațiile precedente.
Nou este însă felul în care aceste circuite s-au intersectat cu afaceri conectate la rețele politice care, în public, denunțau Ucraina, atacau ajutorul pentru Kiev și se declarau de partea fermierilor locali.
În realitate, în timp ce discursul politic mergea într-o direcție, marfa mergea în alta. Iar o parte din cerealele scoase din Ucraina pe rute netransparente au ajuns să alimenteze exact grupurile de afaceri din jurul lui Babiš și Orbán care condamnau public acest comerț.
Romana Puiuleț (RISE Project),
Au colaborat: Oleksii Nabozhniak (Slidstvo.info), Szoke Daniel (Direkt36)
Fact-checking: RISE Project
CITEȘTE ȘI
Andrei Ciurcanu 
Rise Project 
Rise Project