Romana Puiuleț 
Prima bombă rusească care a căzut în Ucraina în 2022 a aruncat în aer și exporturile de cereale din statul vecin pentru care comerțul cu grâne reprezintă principala sursă de venituri în valută în vreme de război.
Rapid, sute de firme-fantomă, cu adrese fictive și oameni de paie, s-au infiltrat în comerțul cu cereale. Evitau taxele, tranzacționau în numerar și destabilizau piața cu prețuri scăzute.
Pierderile au fost contabilizate de fermierii din România, Polonia și Ungaria, care au ieșit în stradă să-și protejeze afacerile de invazia cerealelor negre, iar în final nota de plată a fost acoperită din bani publici, adică și din buzunarele noastre.
Practic, subvențiile acordate de Comisia Europeană pentru despăgubirea fermierilor au acoperit o fraudă de proporții.
Aliniate, cifrele cerealelor negre, puse cap la cap de noi, sunt enorme în primul an de război: peste 9 milioane de tone, cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de dolari.
România a fost și țară de tranzit dar și a doua destinație finală a cerealelor negre, după Turcia, cu 1,8 milioane de tone, în valoare de 432 milioane de dolari. Jumătate au fost achiziționate direct de companii românești, care au profitat de situație și au înregistrat creșteri masive ale rulajelor de când a început războiul. Sunt firme conectate la politicieni locali, condamnați pentru corupție, afaceriști investigați pentru evaziune fiscală, lideri ai asociației traderilor, firme ce aparțin unor foști polițiști și mari traderi internaționali cu filiale în România.
Cealaltă jumătate a mărfii a fost adusă aici prin diverși intermediari, de la firme offshore, cu proprietari ascunși în Dubai sau Seychelles, până la companii dizolvate în Ungaria, ai căror proprietari din acte au început să moară subit.
Am investigat aceste rețele infracționale din regiune, împreună cu colegii de la centrul Slidstvo (Ucraina) și cu jurnaliști de la Direkt36 (Ungaria), ca să aflăm cine a beneficiat de pe urma acestor afaceri mamut pe fondul celui mai mare conflict armat de pe continentul european de după cel de-al doilea război mondial.
Analiza noastră de mai jos acoperă perioada februarie 2022, data la care a început invazia pe scară largă a Kremlinului, și iunie 2023, interval pentru care am obținut informații.
ÎN CURTEA LUI HERCULES
Brăila, locul unde se dădea cândva ora exactă la prețul cerealelor, are cele mai multe companii în top 40 importatori români ai cerealelor negre din Ucraina.
Prima companie românească din clasament este firma familiei fostului politician PSD, Gheorghe Bunea Stancu, condamnat pentru corupție.
Hercules Brăila, controlată de familia lui Bunea Stancu, a devenit unul dintre cei mai mari beneficiari ai cerealelor negre. Între aprilie 2022 și septembrie 2023, compania a importat cereale din Ucraina în valoare de 40 de milioane de dolari, jumătate prin intermediul a 12 firme fantomă.
Hercules, cel mai mare operator din portul Brăila, este controlat de fiul lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul șef al Consiliului Județean Brăila.
Portul a fost modernizat în 2022 tot de Hercules care a câștigat, împreună cu o altă firmă a familiei baronului local, o licitație publică în valoare de 17 milioane de euro.
Camioanele cu număr de Ucraina fac coadă la intrarea în depozitul de cereale din port, însă jurnaliștii nu pot să se apropie prea mult.
Bunea Stancu a întărit securitatea în Portul Brăila, ne spun sursele cu voce șoptită. “Odată ce intri în port, ești în permanență condus, nu ai voie să te plimbi, sau să te pierzi printre construcții.”
Politicianul a fost condamnat la trei ani de închisoare după ce a fost implicat în finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Mircea Geoană din 2009. A executat un an de închisoare. Ulterior a fost condamnat la încă trei ani și opt luni într-un dosar de abuz în serviciu şi conflict de interese. A executat mai puțin de două luni din întreaga pedeapsă.
„Nu mai are treabă. Acum nu mai este un om politic și nu mai are nicio treabă cu nimeni. E foarte puternic, chiar așa că are foarte mulți bani. Și foarte influent,” ne explică fermierii din Brăila, care preferă să rămână anonimi.
FOTO: Mediafax Foto
L-am sunat pe Gheorghe Bunea Stancu ca să vorbim despre tranzacțiile cu cereale din Ucraina: “Nu mă interesează, eu nu fac politică, deci nu mă interesează. (…) Publicați, cine vă oprește să publicați? “. Și întrebările trimise companiei Hercules au rămas fără răspuns.
Un incident din 2022, când firma importa masiv cereale din Ucraina, a provocat agitație în curtea companiei Hercules. Sistemul european al Fiscului s-a înroșit, iar inspectorii au cerut detalii în Ungaria, unde aparent erau intermediate tranzacțiile cu cereale ucrainene.
Răspunsul oficial din Ungaria ar fi fost că firmele intermediare, care livrau către Hercules sunt fictive, deci ar putea fi folosite doar pentru spălare de bani. Am întrebat Autoritatea Fiscală din România dacă ancheta a continuat, însă ni s-a răspuns că informațiile cerute reprezintă secret fiscal.
Oficial, cifrele companiei s-au prăbușit în anul următor.
“În port am văzut mai multe materiale de construcții și tot mai puține cereale”, ne spuneau și sursele noastre în vara trecută, când am fost în zonă.
Cereale în valoare de 39 de milioane de dolari au ajuns la Hercules în 2022, în timp ce în 2023 firma tranzacționa marfă din Ucraina de doar un milion de dolari.
Grosul importurilor au avut loc în 2022, când și încasările Hercules au fost în creștere cu 1189%, față de anul precedent și au ajuns la 800 milioane de lei, iar firma a declarat un profit de 14 milioane de lei.
În 2023, încasările au scăzut brusc la 124 de milioane de lei, cu o pierdere de 12 milioane de lei.
O instanță din Odesa a înregistrat în noiembrie 2023 un dosar cu un transport de cereale, intermediat în Ungaria, cu destinația Brăila.
Era vorba de un import de 554 tone de floarea soarelui realizat în mai 2022 de o companie ungară înființată în 2021, Cypolises KFT, care la rândul ei a adus marfa în România, la Hercules.
Am descoperit zeci de firme din Ungaria, conectate între ele, care au intermediat cereale din Ucraina, în ultimii ani, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, după care au intrat în lichidare. Parte din ele aveau printre acționari foști pacienți ai unei clinici psihiatrice din Brno, Cehia. (Detalii, AICI)
Cazul Hercules dezvăluie atât un mod de operare, cât și rolul pe care companiile din Ungaria îl joacă în aceste scheme frauduloase.
Autoritățile din Ucraina au amendat exportatorul pentru încălcarea normelor vamale, deoarece, conform facturii și documentelor prezentate la vamă, în mai 2022, firma a vândut semințele de floarea soarelui companiei ungare Cypolises KFT la un preț de 400 de dolari pe tonă, dar la vama din România, unde a ajuns de fapt marfa, prețul declarat a fost de 600 de dolari pe tonă.
Acest lucru ar putea însemna că 200 de dolari pe tonă, deci 110 mii dolari la transportul de 554 de tone, au fost banii transferați în alte conturi de către compania ungară intermediară.
Managerul Cypolises KFT, Gincsai Zsolt, un tip modest, ce nu pare să fi fost beneficiarul real, a declarat în fața instanței că marfa a fost transferată către Hercules România, care la rândul ei a vândut floarea-soarelui în afara UE, fără a preciza unde. Am încercat să-l contactăm pe Zsolt, însă, am aflat că a decedat în septembrie 2023, la doar 49 de ani.
Apropiații lui știau că își trecuse numele unei firme la poartă, însă nu au văzut să fi avut vreo activitate reală și spun că Zsolt a avut în trecut probleme cu legea.
Cypolises KFT funcționează încă cu Zsolt proprietar, deși e decedat de un an, iar o curte din Budapesta s-a sesizat cerând companiei să își modifice acționariatul.
Firma a importat din Ucraina cereale negre în valoare de 3,6 milioane dolari. Cypolises KFT a avut furnizori comuni de semințe de floare soarelui și ulei cu traderul Viterra Ungaria, divizia agricolă a colosului Glencore.
Vameșii din Ungaria i-au contactat pe colegii lor din Odessa care au constatat și că tariful vamal plătit în Ucraina a fost subevaluat de trei ori.
Conform contractului, cerealele nu puteau fi revândute în afara UE, fără o notificare scrisă către Ministerul ucrainean al Economiei pentru Integrare Europeană.
Pentru că a beneficiat de tarif preferențial, susținând că cerealele vor rămâne în UE, firma ucraineană, condusă de o fostă croitoreasă, trebuie să restituie vămii echivalentul a 19.000 de euro. Femeia nu a fost prezentă la audiere, iar firma sa are certificatul TVA suspendat începând din 2023, tocmai pentru că nu și-a depus declarațiile fiscale. Exportatorul nu este la prima abatere de acest fel. A mai folosit și alte firme fantomă ungurești în alte tranzacții similare.
Pe lângă Cypolises KFT, firma din Ucraina și-a vândut marfa și către o altă companie din Ungaria dizolvată în 2020, Erpatak biz Kft, dar care a continuat să importe cereale de la firma croitoresei și în 2022, la doi ani după închiderea ei. Când au verificat un transport ce a avut loc în 2022, vameșii ucraineni și-au întrebat colegii din Ungaria despre statutul Erpatak biz Kft și au aflat că era lichidată deja de doi ani. O anomalie pe care reporterii RISE au mai întâlnit-o în aceste afaceri. (DETALII, AICI)
Erpatak biz Kft ne indică cine ar putea fi printre cei care profită de acest mecanism evazionist. Proprietarul ei era ucraineanul Alex Kamara, prezent în mai multe companii din Ucraina, Ungaria, Marea Britanie, Delaware și Cehia, prin care sunt scoase fraudulos cerealele din țară, dar nici Kamara nu pare să fie adevăratul beneficiar. I-am identificat contul de Facebook, unde i-am trimis și întrebări, dar nu ne-a răspuns la mesaj.
Una dintre companiile conduse de Kamara împreună cu alte două firme dizolvate în Ungaria și Delaware (paradis fiscal din SUA), după ce au tranzacționat cereale în valoare de 600 milioane de dolari, sunt implicate într-un uriaș dosar de corupție, anchetat de Serviciul de Securitate Ucrainean, care investighează doi șefi ai vămilor ucrainiene.
În acest dosar, anchetatorii nu urmăresc însă tranzacțiile cu cereale.
Vameșii sunt acuzați că se foloseau de mecanism pentru a spăla bani prin câteva firme pe care le controlau și care primeau de la companiile ungare diverse produse subevaluate, cum ar fi haine, electronice sau materiale de construcție.
Astfel, companiile ungare nu aveau doar rolul de a importa cereale din Ucraina, pentru a scoate valută din țară, dar și exportau diverse produse în Ucraina, pe care le vindeau mai apoi cu cash, la negru. Schema ar fi cauzat un prejudiciu major statului aflat în război iar, potrivit anchetatorilor, banii obținuți astfel ar fi finanțat grupări teroriste din Doneţk şi Luhansk.
Potrivit documentelor noastre, Hercules nu a folosit doar Cypolises KFT ca intermediar din Ungaria, ci a avut tranzacții cu o altă firmă, Salo Solutions KFT, înființată în 2019 și deja dizolvată.
Instanța ungară i-a interzis firmei Salo, la momentul lichidării, să mai deruleze vreo activitate.
Salo Solutions mai rula în 2022 tranzacții de 2 milioane de lei și cu o firmă din București, mutată în 2023 pe numele unui femei din Cipru. Un amănunt care se pliază pe ceea ce susțin sursele noastre și anume că aceste firme din Ungaria transferă profiturile obținute, din intermedierea comerțului cu cereale, în companii cipriote și alte paradisuri fiscale și apoi dispar fără să mai achite marfa în Ucraina.
Aceeași Salo Solutions KFT tranzacționa în 2022 pudră catalitică din Rusia.
Proprietarul firmei, un ucrainean pe nume Mykhaylo Andrukhovych, mai are o companie și în Serbia prin intermediul căreia a importat în 2022 cereale din Ucraina pe care ulterior le-a transferat în România.
Acum este fugar și dat în urmărire în țara lui natală. Numele său este menționat într-o fraudă de război de 16 milioane de euro, deoarece, la începutul invaziei, a importat din Turcia, în cadrul unei subcontractări pentru Ministerul Apărării din Ucraina, veste antiglonț de proastă calitate.
Dintre firmele anchetate în Ucraina, Hercules a cumpărat cel mai mult de la Pretset, o societate înființată în 2020, care a exportat în Ungaria, România, Polonia și Turcia cereale în valoare de 81 de milioane de dolari și apoi a fost abandonată.
În România a mai vândut producătorilor de ulei de floarea soarelui Expur, Prutul și Bunge, traderilor Viterra și Cofco și companiei Patberg Internațional, deținută de secretarul general al Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole.
Hercules a achiziționat de aici semințe de floarea soarelui în valoare de 7,4 milioane de dolari în lunile iulie, august și septembrie 2022. De exemplu, în iulie 2022 plătea 0,3 și 0,4 USD pe kilogramul de floarea soarelui, față de 0,6-0,7 dolari kilogramul, prețul pieței de la acel moment.
Pretset din Ucraina mai apare în cel puțin alte două dosare penale pentru că ar fi exportat cereale, fără să plătească taxele datorate statului, unul dintre exporturi având ca destinație România, prin intermediul unei alte companii din Ungaria deja dizolvate.
La momentul la care au avut loc tranzacțiile, Pretset era deținută de un tânăr de 25 de ani, din regiunea Donețk, care avea și alte firme agricole pe numele său. În octombrie 2023, tânărul a fost amendat pentru că a încercat să treacă ilegal granița dintre Ucraina și Ungaria. Firma își schimbase încă din martie atât numele, adresa dar și proprietarul, fiind preluată de un cetățean din regiunea Sumy din Ucraina, un tânăr modest cu datorii la utilități, semn că firma a fost îngropată după ce a rulat tranzacții totale de 81 de milioane de dolari.
Doar o altă societate a primit de la Pretset mai multe cereale decât Hercules: Janda Technologies din Ungaria. Aceasta a cumpărat de aici grâu, porumb, soia și ulei de floarea soarelui în valoare de 40 milioane dolari și apoi a dispărut.
În total, Janda a tranzacționat cereale provenite de la mai multe fantome, în valoare de 212 milioane USD, între iunie 2021 (când a fost înființată) până în 20 mai 2023 (când a fost dizolvată).
Orz, soia, rapiță și ulei de floarea soarelui în valoare de 25,5 milioane de dolari de la Janda au intrat în România, încărcate în barje pe la Chilia și Reni, dar și cu trenul.
Reporterii RISE n-au reușit să identifice la cine a ajuns această marfă, deci cine este, în acest caz, beneficiarul acestui mecanism ilegal dar extrem de profitabil. În cazurile în care importatorii nu păstrează marfa în țara din care provin, pentru că sunt doar intermediari, agregatorul de date vede doar țara de destinație a cerealelor, în cazul acesta România, nu și companiile care au beneficiat de marfă.
Procesele aflate în derulare în Ucraina arată că, în situația Janda Tehnologies, schema a fost concepută special pentru a nu întoarce acasă banii obținuți în valută. Adică, destinatarii mărfii nu plătesc în Ucraina deloc sau plătesc parțial contravaloarea cerealelor pe care le achiziționează. Așa au apărut mai mulți intermediari din Cehia, Slovacia, Ungaria, UAE sau Delaware. Ei revând marfa, iar diferența de bani este scoasă prin firme cu acționariat secret, după care dispar sau transferă companiile unor oameni de paie.
Descrierea precisă din dosar sună astfel:
„Persoane neidentificate de pe teritoriul Odesa și din regiunea Odesa, prin intermediul unor întreprinderi controlate, au organizat și implementat o schemă durabilă de export de produse agricole în afara teritoriului Ucrainei, fără a plăti taxe în timpul legii marțiale. Scopul a fost de a nu returna Ucrainei câștigurile în valută pentru produsele agricole exportate, folosind întreprinderi cu semne de „risc” înregistrate la vamă, astfel încât în viitor să fie imposibil de a trage la răspundere administrativă și penală pe cei implicați”, se arată în dosarul penal în care Janda Technologies este implicată.
Janda Tehnologies era deținută de trei bărbați: un cetățean maghiar pe care nu am reușit să-l identificăm, un ucrainean, care are mai multe amenzi pentru conducerea sub influența drogurilor și un lituanian, care a preluat încă două companii ungare, de la doi pacienți psihiatrici, după tranzacții cu cereale din Ucraina în valoare de 600 milioane de euro.
Pe lângă Pretset, Hercules mai cumpără cereale și de la două firme menționate într-un dosar penal de abuz în serviciu. Dosarul a fost deschis tot în 2022, după ce procurorii au constatat că funcționarii vamali au lăsat în continuare companiile cu risc să plece cu cereale, deși au fost avertizați în repetate rânduri că sunt firme cu probleme (care nu plătesc taxe și care nu recuperează oficial contravaloarea produselor agricole exportate).
“În perioada 15-17 octombrie 2022, angajații Serviciului Vamal Odesa, în acord cu conducerea Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, abuzând de poziția lor oficială, acționând contrar intereselor serviciului, au ignorat o serie de ordine de inspecție, permițând plecarea navelor cu cereale de origine îndoielnică cu un volum total de aproximativ 118 mii de tone de produse“, reiese din dosarul penal care radiografiază corupția din vama Odesa.
Problema banilor gheață
Hercules a mai achiziționat cereale și de la Krauka, firma unui alt interpus pe nume Pavlo Znakharenko, care a devenit figură centrală într-un caz penal condus de SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) legat de însușirea unor fonduri bugetare consistente.
Znakharenko are 34 de ani și locuiește într-un apartament dintr-un bloc modest de la periferia Odessei, deși a rulat tranzacții de peste 40 de milioane dolari. Am încercat să dăm de el, dar numărul de telefon disponibil nu este valabil. În septembrie 2023, Znakharenko a transferat Krauka unui alt om de paie, proprietar a zeci de firme, condamnat în 2016 la doi ani de închisoare pentru deținere de droguri.
Înainte să fie transferată însă, Krauka a primit, potrivit unui dosar pe care l-am identificat într-o instanță din Kiev, în jur de 3 milioane de dolari, în numerar, cu scopul de a nu declara tranzacțiile și de a nu plăti impozit.
Sumele au provenit din exportul de cereale către câteva companii, iar omul de paie a transmis autorităților o declarație fiscală goală, pretinzând că nu are niciun venit. Patberg Internațional România este, potrivit dosarului, una dintre firmele care a plătit cash pentru cerealele luate de la Krauka, alături de două companii din Emiratele Arabe Unite, dintre care una este deja dizolvată. Patberg, un trader de cereale din București, este deținut de Victor Beznea, secretarul general al Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole.
Beznea a fost și șeful celui mai mare trader prezent în România, Nidera, cumpărat de chinezii de la Cofco Internațional România, aflați în topul beneficiarilor ai cerealelor negre. Victor Beznea este un expert recunoscut în industria cerealelor, contribuind chiar la discuții și analize despre schimbările prețurilor cauzate de tensiunile geopolitice, precum conflictul ruso-ucrainean, care au dus, în prima fază a conflictului, la creșterea prețurilor cerealelor.
L-a avut partener în Patberg pe Marin Andreev, proprietarul companiei de ulei de floarea soarelui Prutul din Galați, mufată și ea la rețeaua de cereale negre. Prutul a achiziționat în 2022, din aceste surse, semințe de floarea soarelui în valoare de 12,2 milioane de dolari, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mici decât erau tranzacționate pe bursele internaționale.
L-am întrebat pe Beznea cum de a achitat cu bani gheață în Ucraina, știind din surse fiscale că astfel de plăți au loc de regulă când marfa e achiziționată la preț mic, iar diferența de bani se împarte la negru, frățește, pentru a fenta impozitarea.
Beznea este sigur că nu a umblat cu numerar pe la ucraineni, chiar dacă cazul penal din Ucraina descrie cum reprezentanții celor trei firme s-au dus, în decembrie 2022, în biroul Krauka din Kiev și au achitat contravaloarea cerealelor în numerar. Reprezentantul Krauka a fost scos de sub urmărire penală, la începutul lui 2023, după ce a achitat statului taxele imputate de aproape 250 de mii de euro.
“Ce numiți cash? La noi nu se întâmplă așa ceva. Niciodată în toată cariera mea, treizeci și ceva de ani, nu am plătit cash. E falsă informația. Nicodată, subliniez cuvântul, nu am plătit cash la vreun import. Toate sunt prin bancă, toate”, susține Beznea.
Potrivit datelor din Import Genius, care reflectă doar tranzacțiile declarate, firma sa, Patberg International, a cumpărat de la Krauka, în noiembrie și decembrie 2022, exact perioada când ar fi avut loc întâlnirea din Kiev, 3680 de tone de floarea soarelui în valoare de 925 de mii de dolari, la 0,25 dolari/kilogramul, în timp ce prețul din Portul Constanța era dublu, 0,55 dolari/ kilogramul. 1036 de tone dintre acestea, în valoare de 261 de mii de dolari, au fost livrate de Patberg în Bulgaria. Acest transport este și cel menționat în actele din instanță, ca fiind plătit cu banii jos.
L-am întrebat pe Beznea de această diferență de preț, cu accent pe nemulțumirile fermierilor locali care au invocat concurența nedreaptă.
“Fermierii vor prețuri mai mari și nu vând, dar nu asta este piața. Noi avem oferte din mai multe surse și nu se pune problema ca prețul să fie dublu”.
Beznea continuă după ce i-am dat cifrele concrete:
“Cu siguranța nu-i așa, o să verific. Cu siguranța am cumpărat la prețul pieței. Poate fi cu 5% mai mic dar de 2-3 ori nu am auzit în toată cariera mea. Noi am cumpărat la prețul pieții, așa cum au cumpărat cu toții”.
În total, firma sa a importat din Ucraina cereale în valoare de 5,3 milioane dolari în intervalul aprilie 2022 – mai 2023, dintre care achiziții în valoare de 1,7 milioane dolari au fost de la firmele investigate, printre care Krauka și Pretset. Așa că l-am întrebat pe omul de afaceri și despre cum a ajuns să cumpere marfă de la firmele fantomă, imediat după ce rușii au invadat Ucraina:
“Trebuie să mă uit în dosare dar ceea ce știu este că brokerii internaționali, care în general intermediază afaceri cu cereale, ne-au adus respectivii furnizori. Dar noi nu îi știm, doar ne-au vândut marfa și atât. Nu avem de unde să știm cât sunt furnizorii din Ucraina de reliable (n.r. de încredere).
Am insistat că trasabilitatea trebuie verificată, inclusiv pentru a ne asigura că marfa este conformă, așa că am cerut numele brokerilor, care ar fi intermediat aceste tranzacții. Nu i-am primit însă.
Liberul schimb dintre Ucraina și UE oferă pentru exportatori o reducere a taxelor vamale de la 10%, la 3,6%, însă impune și câteva condiții. Una dintre ele este ca trasabilitatea produselor alimentare să poată fi clar reconstituită, astfel încât cetățenii UE să fie în siguranță, iar originea cerealelor să poată fi verificată.
În schimb, Beznea știe că autoritățile din Ucraina au încercat să stopeze fenomenul în urma acestor investigații mamut.
Îi verificăm doar pe furnizorii din țară, dacă am fi primit marfă neconformă am fi trimis-o înapoi. Noi respectăm cu strictețe legile noastre. Mai departe, ce fac ucrainenii habar nu am și nu voi știi niciodată. Știu că guvernul ucrainean a încercat să stopeze fenomenul condiționând rambursarea de TVA și alte lucruri de încasarea în Ucraina a acestor exporturi ale lor.
Victor Beznea
Protestele fermierilor
În luna octombrie 2023, 45% din fermierii români se aflau în imposibilitatea de a-şi achita datoriile pentru semințe, îngrășăminte, combustibil şi rate scadente.
Autoritățile europene și cele ale statelor din regiune au creat, până acum, scheme de ajutor, de peste 200 de milioane de euro, ca să salveze producătorii locali, de la care nu se mai aprovizionau nici traderii, nici fermele de animale sau morile autohtone, în favoarea mărfii din Ucraina.
Dar subvențiile au ajuns în bună parte tot la cei care au importat cerealele negre.
Înainte de începutul invaziei, fermierii aveau o relație de dependență cu comercianții sau agricultorii mai mari, care dețin depozite, bani și mijloace de transport.
Traderii sau agricultorii potenți financiar cumpărau marfa fermierilor la finalul recoltei, de multe ori la un preț mic, dar care, după ce erau acoperite costurile de producție sau creditele bancare, lăsa totuși loc și unui mic profit.
Perspectiva unei noi colaborări îi face pe micii fermieri să se ascundă când vorbesc, chiar dacă micile lor afaceri au fost puse în pericol de concurența ucraineană.
Alții, mai mari, precum Laurențiu Baciu, reprezentant al fermierilor din zona Moldovei, spun lucrurile pe nume: „A intrat marfă neconformă la niște prețuri derizorii”, iar efectul războiului a fost „o catastrofă și un faliment al agricultorii din România. Prețurile care s-au practicat pe piața românească ale input-urilor au fost foarte, foarte mari. Prețurile de achiziție a cerealelor au fost foarte mici. Au creat acest dezechilibru. Plus factorii naturali, care și ăia au contribuit cu vârf și îndesat, ne-au dus în situația în care să nu ne putem recupera cheltuielile. Dacă mă întrebați pe mine personal, eu mi le recuperez în proporție de 60%.”
Agricultorul mai spune că anii de după începutul invaziei l-au lăsat dator la bănci și la distribuitorii de input-uri, adică de semințe, îngrășăminte și combustibil:
„Am primit de la Uniunea Europeană 8 euro pe tonă. Asta înseamnă 40 lei pe tonă, iar eu am pierdut la tona de grâu 500 lei. La celelalte culturi nu am primit despăgubiri. A doua tranșă, ne-a spus că ne dă pentru fiecare litru de motorină consumat, ne dă un ajutor de 2 lei pe litru. Dar numai 50% din cât am consumat, deci practic un leu pe litru, și numai pentru 78 de litri la hectar„, mai spune Baciu.
Problemele au fost însă accentuate de reacția statului, cu „promisiuni făcute la televiziune” și fără un ajutor real. Soluția pe care ei o vedeau era un front comun al fermierilor, precum în Olanda. Acest front comun a venit și în România, cu protestele din 9 ianuarie.
Printre revendicările acestora s-au numarat compensarea financiara pentru fermierii afectații de imprturile ieftine de cereale din Ucraina (prin subvenții, linii de credit avantajoase și creșterea plafonului de ajutor de stat). Alte doleanțe au adreseat problemele la nivel european, precum asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană si derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul 2024. Răspunsul lui Florian Ciolacu, directorul Clubului Agricultorilor Români, a fost ca „Unele probleme se pot rezolva aici, unele nu se pot rezolva aici, se rezolvă la Bruxelles. Iar unele nu se pot rezolva nici aici, nici la Bruxelles, și trebuie ca fermierii să se adapteze”.
Puteți citi pe larg povestea altor companii din Brăila care au beneficiat de cereale negre în timp ce primeau ajutoare de stat în baza deciziei Comisiei Europeane de a oferi sprijin financiar atât pentru facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina, cât și pentru reglarea pieței de cereale ale statelor membre UE.
OAMENII DIN BRĂILA
Pentru că este și port operator, Hercules depozitează marfa și pentru alți comercianți din zonă, cum ar fi Ezean Grain, care este, la rândul său, beneficiar al importurilor de cereale negre, cu tranzacții de 7,5 milioane de dolari cu firmele investigate. Potrivit informațiilor agregatului de date comerciale Import Genius, Hercules a și adus marfă din Ucraina în numele Ezean Grain.
Ezean Grain a primit în 2022 garanții din partea statului pentru obținerea unor împrumuturi subvenționate, în valoare de 3,2 milioane de lei.
Din sursele viciate, Ezean Grain a achiziționat grâu la 0,16 USD kg în august 2022 (față de 3,3-3,5 USD prețul din Portul Constanța de la acea data), orz la 0,16 USD în iulie 2022 (față de 0,28 USD, prețul din Portul Constanța), rapiță la 0,23 USD kg în iulie 2022 (față de 0,6 USD kg) și porumb la 0,15 USD kg în iunie 2022 (față de 0,3 USD kg) de la mai multe fantome ucrainene.
Cele mai multe cereale, în valoare de 4,5 milioane de dolari, le-a importat de la firma Yur Group, anchetată în Ucraina în mai multe dosare.
Proprietarul Yur Group a fost amendat cu 78.000 dolari pentru că a fentat taxele vamale, pentru mai multe transporturi de semințe oleaginoase, în valoare de jumătate de milion de dolari, trimise în România și Bulgaria, în perioada iulie-august 2022.
Liberul schimb dintre Ucraina și UE oferă pentru exportatori o reducere a taxelor vamale de la 10%, la 3,6%, însă impune și câteva condiții. Una dintre ele este ca trasabilitatea produselor alimentare să poată fi clar reconstituită, astfel încât cetățenii UE să fie în siguranță, iar originea cerealelor să poată fi verificată. A doua condiție este ca produsele, care beneficiază de acest tarif, să rămână în UE.
În acest caz, proprietarul Yur Group a prezentat documente false în vama Odesa, în baza cărora i s-au eliberat documente de transport cu tarif preferențial, fără să poată să dovedească originea semințelor de floarea soarelui pe care le exporta.
Cumpărătorii externi achiziționează cerealele cu prețuri mici și uneori le și revând în afara UE pentru un profit mai mare. Dacă în circuit este introdusă și o firmă din Ungaria, care apoi dispare, câștigul crește exponențial.
La sfârșitul anului 2022, firma Yur Group a fost transferată către un cetățean bulgar, Eugen Pashev. Prin urmare, această fantomă s-a topit definitiv după exporturi de 25 de milioane de dolari și, odată cu ea, și prejudiciul adus statului. În România Yur Group mai vânduse la Alremca Agro și Sandomar Pan tot în Brăila, la Damalio Ro în Iași, VP Cereale în Buzău, Rin Trans Activ din Constanța și traderilor Ameropa Grain și Cofco Internațional.
Datorită acestor tranzacții profitabile cu țara aflată în război, cifra de afaceri a Ezean Grain a explodat în 2022, ajungând la 437 milioane de lei, cu 67% mai mult decât în anul precedent, scăzând apoi cu 17 procente în 2023.
Valentin Nicolae Arghir, 43 de ani, proprietarul companiei, a fost anchetat în 2014 pentru evaziune fiscală, scăpând de acuzații cinci ani mai târziu. În centrul anchetei a fost chiar compania Ezean Grain, acuzată că a achiziționat fictiv bunuri și servicii de peste 2 milioane de lei de la o companie bucureșteană, cu comportament de firmă fantomă. Aceasta din urmă era deținută în acte de un acuzat pentru furt și tâlhărie, condamnat ulterior. Dosarul lui Arghir a fost contopit cu altele, în care erau implicați mai mulți cetățeni moldoveni.
Tot de evaziune fiscală cu cereale a fost acuzat și Moroianu Florentin, directorul de vânzări al Ezean Grain. Dosarul, aflat încă pe rol, vizează un grup infracţional organizat care, operând în 2011-2015 printr-o rețea de firme fantomă, ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat de peste 21.300.000 euro.
Arghir se judecă cu o firmă din Constanța, Metchim Trade Constanta, care importă și ea masiv cereale din Ucraina și a avut tranzacții în valoare de 3,8 milioane USD cu firmele fantomă. Metchim Trade este deținută de fiul unui influent cetățean turc Halil Ozdinc. Brăileanul pretinde că turcul l-a păcălit într-o tranzacție de 4 milioane de lei, pentru că a folosit o fantomă, administrată de un interpus, pentru a achiziționa cereale de la Ezean Grain, iar apoi nu a mai achitat facturile.
Metchim Trade a beneficiat de trei ajutoare de stat, sub forma de fonduri nerambursabile și garanții de stat pentru împrumuturi subvenționate în 2020 și 2022. Valoarea totală a ajutoarelor de stat a fost de 8,7 milioane de lei.
Arghir se bucură de o reputație bună printre fermieri. Își respectă înțelegerile făcute, spun ei, și este un om volubil și modest.
Potrivit companiei, East Grain își propune să găsească noi colaboratori externi. În prezent colaborează cu companii din: Turcia, Grecia, Qatar și are vânzări anuale de 50-60 de milioane de euro. Firma are capacitatea de a furniza minim 10-20 mii de tone din fiecare produs: grâu, porumb, floarea soarelui, orz, soia, etc.
L-a avut asociat în alte firme și pe Ionel Sandu, proprietarul Sandomar Pan SRL, care a avut tranzacții de 800 mii de dolari cu cereale negre din Ucraina, inclusiv cu Yur Group, anchetată în Ucraina în mai multe dosare și transferată, pentru a i se pierde urma, pe numele unui cetățean bulgar.
În 2022, Sandomar Pan a avut o cifră de afaceri de 280 de milioane de lei, în creștere cu 66 la sută față de anul precedent.
Firma a beneficiat în 2023 de un ajutor de stat în cadrul programului Rural Invest, în valoare totală de 5,1 milioane de lei, fonduri nerambursabile și garanții de stat pentru împrumut.
Lui Ionel Sandu i se spune „Sandokan” în zonă. Are la periferia orașului un depozit mare, conduce mașini scumpe, își etalează prosperitatea și nu este la fel de respectat de fermierii cu care a lucrat.
Atât Arghir, cât și Sandu Ionel lucrează cu notarul Bogdan Gurgu, care este căsătorit cu Ioana Gurgu, inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Direcția de Combatere a Fraudelor Brăila. În 2011, ea lucra ca inspector vamal asistent la DJAOV Brăila.
Același notar este folosit și de Alremca Agro, o altă firmă brăileană, care a comercializat cereale ucrainene din surse dubioase, de peste 1 milion de euro, din care 340 mii de euro reprezintă tranzacții cu Yur Group.
Alremca Agro a achiziționat cereale ucrainene și prin intermediul firmei Pitișlik-Agro din Găgăuzia, reiese dintr-un alt dosar instrumentat în Ucraina. Pitișlik-Agro a importat cereale de 15 milioane de dolari iar apoi a fost transferată pe numele unui șomer găgăuz.
Firma de la care importa din Ucraina a fost înființată în octombrie 2022 și, potrivit dosarului, folosea acte de proveniență false pentru achizitia semințelor oleaginoase pe care le exporta. 115 tone dintre acestea au ajuns la Alremca Agro în Brăila. Apoi, în 2023, firma din Ucraina a fost și ea transferată pe numele unui ucrainean care cu asta se ocupă, preia firme implicate în scheme financiare.
Contextul internațional
Înainte de război, Ucraina livra aproximativ 90% din exporturile sale de cereale şi seminţe oleaginoase prin porturile sale de la Marea Neagră. După începerea războiului, exporturile au fost redirecționate către alte rute, trecând prin Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România. Lipsa reglementării tranzitului a adus însă la schimbări semnificative pe piața cerealelor și a erodat relația țărilor UE cu țara beligerantă. Prețurile cerealelor au scăzut iar fermierii au rămas cu marfă nevândută și cu datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de producție. Nu în ultimul rând, aceste nemulțumiri au declanșat tensiuni politice între Ucraina și țările afectate de export, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria.
Mai jos, am creat o cronologie a evenimentelor care ne ajută să înțelegem contextul internațional din spatele tensiunilor politice generate de problema cerealelor ucrainene.
Prin investigația publicată în 2023 – Cerealele negre din Ucraina – RISE Project a arătat cum exportul cu cereale din Ucraina este parazitat de firme fantomă și de practici financiare ilegale. Fenomenul este prezent atât în țara exportatoare, cât și în cele importatoare, inclusiv în România.
Țara noastră a facilitat importul şi tranzitul la nivelul Uniunii Europene a 65% din produsele agricole cu origine din Ucraina. Prin culoarele de solidaritate cu Ucraina, România a permis tranzitarea a aproximativ 29 milioane tone de mărfuri agricole în perioada martie 2022 – septembrie 2023. Comisia Europeană a oferit planuri de ajutoare atât pentru facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina, cât și pentru reglarea pieței de cereale ale statelor membre UE. A suspendat taxele de import și a creat culoare de tranzit pentru exporturile ucrainene, iar fermierii țărilor membre au primit compensații. Însă, tensiunile persistă.
Autori: Romana Puiuleț (RISE Project), Oleksii Nabozhniak (Slidstvo.info),
Szoke Daniel (Direkt36)
Au contribuit: Miriam Țepeș Handaric, Izabelle Apostol, Nicoleta Denisa Crintea, Andrei Boloș, Ludmila Țurcanu, Bogdan Groșereanu, Ion Preașcă (RISE Moldova)
Fact-checking: Roxana Jipa
(Acest proiect a fost documentat timp de un an, iar la realizarea lui au contribuit și cinci studenți aflați în practică în redacția RISE Project. )
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 
