PLANETA BEACH PLEASE

• Acuzații de corupție, aranjamente cu terenuri publice și jonglerii administrative pentru ocolirea legilor. Se întâmplă la Tuzla, lângă Costinești, unde organizatorii festivalului Beach Please au proiectat case de vacanță, spații comerciale și hoteluri.

• Chiar în aceste zile se dă o luptă pentru pământ, în zona unei foste livezi de stat – acaparată, în trecut, de apropiații lui Gigi Becali. Primarul comunei Tuzla forțează aprobarea planului urbanistic pentru o ramură a proiectului. 

• Angrenajul din spatele afacerii se gripase în barierele legale care reglementează vânzarea terenurilor agricole din extravilan – o măsură luată de stat pentru securitatea alimentară a populației. 

• Însă primarul a jonglat cu mai multe documente și a transferat peste noapte terenurile din extravilan în intravilan, iar proprietarii Beach Please le-au achiziționat a doua zi, fără să se mai poticnească în lege. 

• Documentele au fost folosite apoi pentru aprobarea achiziției livezii de către Ministerul Agriculturii. În pofida acestor eforturi, „actele sunt nule”, susțin experții care au studiat documentele depuse de primar la cadastru. 

• Legalitatea acestor documente ar fi trebuit verificată, conform legii, de prefect. Dar prefectul județului Constanța a blocat, în mod repetat, accesul reporterilor RISE la documentele publice din arhiva instituției. 

• Edilul din Tuzla a forțat și vânzarea unui teren public, așezat strategic între festival și livadă către oamenii din spatele Beach Please. N-a mai apucat să-l transfere, după ce a ieșit scandal în Consiliul Local. 

• Schemele primarului și ale acoliților săi sunt deja pe masa procurorilor anticorupție care investighează fapte de abuz în serviciu și luare de mită, după ce un consilier local le-a făcut plângere penală. 
• Antreprenorul din spatele festivalului Beach Please și al proiectului Nibiru s-a delimitat brusc de terenurile achiziționate, când reporterii RISE l-au întrebat despre aceste tranzacții, insistând că perimetrul livezii n-a făcut parte niciodată din proiectul stațiunii. Totuși, Andrei Șelaru (Selly), partenerul său, ne-a spus că livada a fost inclusă în proiectul Nibiru până acum câteva luni, dar că planurile lor s-ar fi schimbat.

Clubul și planeta

Pe o scenă înstelată, cu o planetă în centrul ecranului, Andrei Șelaru, cunoscut sub numele de Selly, anunță proiectul „stațiunea Nibiru”, în apropierea festivalului Beach Please. 

Evenimentul a avut loc acum patru luni, după ce festivalul din 2025 se încheiase, iar organizatorii vindeau deja bilete pentru anul viitor. De altfel, Selly anunța că până la ediția „Beach Please 2026” urma să fie gata și prima etapă din „stațiunea Nibiru” – nume împrumutat după o planetă-fictivă.

• De atunci, Selly a comunicat că proiectul Nibiru va fi dezvoltat în mai multe faze pe aproape 150 de hectare și este amplasat, la granița dintre Costinești și Tuzla. 

• Am mers pe firul afacerii imobiliare, după ce un consilier local ne-a spus că la Tuzla se întâmplă mai multe nereguli. Am obținut documentele din spate, iar apoi am consultat avocați și experți în dreptul urbanismului). Concluzia lor? „Actele sunt nule” din punct de vedere legal

• Am descoperit că mai multe terenuri au fost cumpărate în Tuzla de organizatorii Beach Please, după ce primarul din localitate le-a schimbat brusc statutul, trecându-le din extravilan în intravilan, ca să poată fi cumpărate. 

• Nici cei care au vândut suprafețele, nici consilierii locali nu înțeleg scamatoria primarului.

Dar să le luăm pe rând.

Așa cum anunța acum patru luni Selly, doar pentru faza întâi a Nibiru, investiția ar fi de 50 de milioane de euro, bani investiți în construirea „celui mai mare club din lume”, un mall uriaș și alte facilități în zona Beach Please, mai spune el:

„Nibiru își va deschide porțile în vara anului viitor, în iulie 2026. Ne știți, ne place să ne mișcăm repede”.   

Deocamdată, Nibiru este doar un proiect pe hârtie. 

Îl dezvoltă organizatorii festivalului Beach Please, care cumpără la bucată terenuri agricole în Tuzla, la granița cu Costinești. Cea mai mare suprafață (110 hectare) e o fostă livadă publică, care a fost administrată de un Institut de Cercetare și pierdută de stat în urma unei retrocedări controversate. A fost preluată, în trecut, de apropiații lui Gigi Becali, finanțatorul FCSB, condamnat pentru scheme imobiliare cu terenurile statului.  

Tranzacția pentru livadă n-a fost încă parafată, dar sunt semnate deja promisiuni de vânzare-cumpărare.

”Totul e ilegal aici”

În planurile de dezvoltare ale proprietarilor Beach Please, livada este un obiectiv strategic. E amplasată la câteva sute de metri de locul festivalului, iar accesul cel mai simplu spre Beach Please se face traversând calea ferată.

Între festival și livadă a fost construită și o trecere la nivel cu calea ferată, amenajată special pentru accesul facil la Beach Please. A fost făcută rapid, înainte de ediția din acest an a festivalului, prin derogare de la standardele tehnice pentru astfel de lucrări. 

„Totul e ilegal aici, de la cum s-au luat terenurile până la drumurile astea și la parcare. Au construit chiar și o trecere la nivel cu calea ferată, care face legătura dinspre scena festivalului către parcare”, insistă Bogdan Dicu, consilier local din comuna Tuzla, care l-a denunțat la DNA pe primarul din localitate că a comis mai multe ilegalități în beneficiul celor care organizează festivalul. 

Compania beneficiară (GLB Costinești, care și-a schimbat numele, între timp, în Nibiru Real Estate) este deținută de Lucian Ștefan Gîtiță, omul din spatele festivalului Beach Please. Antreprenor discret, Gîtiță, 38 de ani, este principalul asociat din casa de discuri Global Records, dar și din alte firme care au în portofoliu proiectul Nibiru. 

A crescut alături de celebra solistă Inna, 39 de ani, căreia i-a fost atât impresar cât și partener de viață și de afaceri. 
Am întrebat Ministerul Transporturilor cum a fost posibil ca o firmă privată să fie beneficiara exclusivă a unei bucăți din domeniul CFR și cum sunt protejați tinerii care o traversează în zilele festivalului.

Ministerul s-a rezumat să spună doar că a fost amenajată conform reglementărilor în domeniul siguranței circulației feroviare și nu a explicat baza legală prin care o firmă privată poate dispune doar ea de acces. Când am fost în zonă, trecerea era blocată pentru public. 

   

De mai bine de un an, firmele lui Lucian Gîtiță încearcă să cumpere livada și câteva proprietăți-cheie de lângă calea ferată, inclusiv un teren al comunei Tuzla. 

Tentativa lor s-a izbit de încăpățânarea lui Bogdan Dicu, consilier local PNL și contracandidatul edilului Reșit Taner (PSD) la alegerile pentru primărie de anul trecut. Dicu insistă ca legea să fie respectată la el în comună. A făcut deja plângere penală și acuză o filieră politică, sincronizată ca un grup infracțional organizat, care facilitează preluarea livezii. 

Urmărirea penală a început de câteva luni, potrivit DNA, și sunt anchetate fapte de abuz în serviciu și corupție (luare de mită). 

Operațiunea de preluare a terenurilor a demarat chiar înainte de alegerile locale de anul trecut, când actualul primar al comunei Tuzla, Reșit Taner, a câștigat un nou mandat. Bogdan Dicu susține că, în timpul campaniei electorale, Taner a distribuit sute de invitații la festival, iar asta, spune el, l-ar fi ajutat, printre altele, să câștige un nou mandat de primar, la o distanță de 90 de voturi.

Confruntat de Dicu într-o ședință, primarul Taner nu a negat că ar fi primit invitații, pe care ulterior le-a împărțit în comună.

După ce au realizat trecerea la nivel cu calea ferată, proprietarii Beach Please au amenajat o parcarea pentru festival chiar în interiorul livezii. 

Până și indicatoarele de pe marginea drumului național care leagă Constanța de Mangalia arată direcția spre parcarea – mamut de lângă stațiunea Costinești. 

„Parcare festival” scrie pe indicatorul spre Constanța, locul în care ajung mașinile la festival. Indicatoarele au rămas punct fix și după ce Beach Please s-a încheiat, iar următoarea ediție este programată abia vara viitoare.  

Consilierul local Bogdan Dicu îl mai acuză pe primar că s-a implicat apoi personal ca să ajute oamenii din spatele festivalului să achiziționeze terenurile, iar acțiunile lui au lăsat urme în acte oficiale. 

Conform documentelor, operațiunea pentru preluarea terenurilor s-a derulat în mai mulți pași:

• Pe 8 iunie 2024, Global Records parafează promisiuni de vânzare – cumpărare cu proprietarii livezii. 

• La acel moment, casa de discuri nu are dreptul legal să cumpere cele peste 110 hectare, pe cât se întinde fosta livadă de stat, teren aflat în extravilanul comunei. 

• Conform legii, compania trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a le cumpăra: pentru că nu are terenuri în vecinătate ar trebui să stea la coadă, iar dacă arendașii, vecinii sau statul declină oferta de vânzare, casa de discuri le poate cumpăra doar dacă are venituri consistente din agricultură și doar cu aprobarea Ministerului Apărării Naționale (MApN), deoarece suprafețele sunt prea aproape de coasta Mării Negre. 
• Cu astfel de bariere legale în față, proprietarul Global Records se reorientează spre alte terenuri din proximitatea livezii, ca să devină vecini și să sară direct în fruntea listei pentru a cumpăra cele 110 hectare. Terenurile agricole vizate erau însă tot în extravilan, la momentul respectiv, astfel că legea tot nu îi lasă să le achiziționeze.

Scamatoria imobiliară 

Operațiunea de preluare a terenurilor se învârtea practic în cerc, fără ieșire. 

În zona lor de interes erau tot terenuri agricole, extravilan, astfel că barierele legale îi blocau în continuare. 

Pe traseu intervine însă primarul din Tuzla, care face o magie imobiliară la finalul anului trecut. 

Semnează pe o pagină A4 o adeverință în care susține că terenurile vizate de firmele lui Gîtiță din vecinătatea livezii sunt, de fapt, în intravilan, iar nu extravilan, așa cum apar în documentele obținute de RISE. 

Detaliul este important pentru că dacă terenurile trec în intravilan, barierele legale (Legea 17/2014) pentru cumpărarea terenurilor nu se mai aplică, astfel că oricine le poate achiziționa în mod direct.

Legea(17/2014) spune că drept de preempțiune (întâietate) asupra terenurilor din extravilan scoase la vânzare îl au șapte categorii de preemptori, printre care se află arendașii, vecinii, tinerii fermieri sau statul român – prin Agenția Domeniilor Statului (ADS).  

Adeverința primarului rezolvă însă problema. 

Este semnată pe 10 decembrie 2024, iar, în ziua următoare, deja două parcele sunt vândute către Global Records Group, la notar, potrivit documentelor studiate de RISE. 

Motivarea primarului Reșit Taner se bazează pe faptul că localitatea Tuzla ar fi preluat mai multe terenuri de la Costinești, unde ele ar fi fost în intravilan și ca urmare au moștenit același statut, rămânând în intravilan și la el în comună. 

Transferul terenurilor și schimbarea granițelor dintre cele două localități s-a făcut printr-un proces-verbal, aprobat apoi de Consiliul Local din Tuzla, în 2014, iar nu prin lege, cum ar fi trebuit, potrivit avocaților consultați de RISE. 

“Ce au făcut ei este o haiducie”,  a reacționat Dumitru Dobrev, avocat și doctor în științe juridice, după ce a analizat documentele. 

Articolul 22, din legea Administraţiei Publice locale nr. 215/2001  „Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.”

Dobrev, expert în dreptul urbanismului, susține că modificarea limitelor administrative ale unor localități este un proces extrem de complicat și de lungă durată: presupune decizia de realizare a două referendumuri locale (Costinești și Tuzla), organizarea referendumurilor și analizarea rezultatelor, trecerea unei legi prin Parlament, promulgarea ei de președintele țării, publicarea legii în Monitorul Oficial, după care urmează, obținerea de avize și, în final, modificarea Planului Urbanistic General.

Nimic din toate astea nu s-a întâmplat.
“Până nu aveau legea în Monitorul Oficial nu puteau să miște nimic în cartea funciară. Neavând nici HCL-urile de principiu, nici referendumurile, nici proiectul de lege amendat în comisii, de unde să știm cum urma să fie terenul: extravilan sau intravilan?”, adaugă expertul.

În plus, primarul Taner e contrazis chiar de cel care a semnat transferul terenurilor la Tuzla, Florin Micu, primarul comunei de la acel moment (2014):

„Alea au fost terenuri extravilane, așa le-am și luat, ca terenuri extravilane, nu intravilane”, susține, fără dubii, fostul primar. 

Primarul Reșit Taner nu a dorit să comenteze situația terenurilor. “Sunați la Costinești și vedeți cum am luat terenurile”, a reacționat primarul, după care a închis telefonul. 

I-am trimis o serie de întrebări, ca să ne explice care este baza legală prin care au fost trecute terenurile din extravilan în intravilan, dacă PUG-ul Tuzla a fost modificat și dacă a primit invitații gratuite la Beach Please, pe care le-a distribuit în comună. Nu ne-a răspuns până la publicarea acestui articol.

Edilul stătea în 2014 în dreapta lui Florin Micu, ca viceprimar. Reșit Taner a fost arestat în acei ani sub acuzația de șantaj. Motivul? Îl amenințase pe un actual consilier local, pentru a recupera de la el forțat 48.000 de euro. Taner și un complice al său au fost condamnați în primă instanță, dar edilul a scăpat apoi în apel. 

Surprins de noile documente privind statutul terenurilor, fostul primar Micu pune sub semnul întrebării inclusiv autenticitatea lor.

Ei pot să facă niște hotărâri retroactive, dacă tot fac așa manevre. Vedeți în ce an este hotărârea și cereți-le la prefectură. Și acolo găsiți. Ce e la Tuzla trebuie să fie și la Prefectură. Dacă nu e la Prefectură, e manevra lor. Poate să fie fals în acte și pușcărie

Florin Micu, fost primar în Tuzla

Prefectul județului Constanța ne-a blocat în mod repetat accesul la Hotărârile de Consiliu Local (din Costinești și Tuzla). Nu ne-a răspuns nici dacă instituția condusă de el a verificat sau nu legalitatea documentelor publice așa cum cere legea. 

Am întrebat și la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanța în ce bază legală au fost trecute parcelele din extravilan în intravilan.

„Terenurile în suprafață totală de 51,5 ha, pe care se află imobilele anterior menționate și care, la momentul respectiv, figurau în intravilanul comunei Costinești, însă au trecut în intravilanul localității Tuzla, ca efect al delimitării teritoriale recunoscute”, susține OCPI Constanța, care ne-a dat și documentele invocate de Primăria Tuzla și în baza cărora instituția mutase terenurile în intravilan. 

Ne-a mai atras atenția un detaliu. 

Primul articol din hotărârea Consiliului Local Tuzla, din 2018, unul dintre documentele pe care le menționează primarul în adeverințele depuse la cadastru, sună fix așa: 

„Se însușește de către Consiliul Local Tuzla al Planului Urbanistic General al comunei Costinești, județul Constanța și a Regulamentului de urbanism”. 

Dobrev, expert în dreptul urbanismului, desființează și această hotărâre, prin care administrația locală își asuma planul urbanistic general al localității vecine:  

“Prefectura trebuia să ceară anularea hotărârii din 2018. Ce facem? Lipim o bucată de PUG la un PUG străin? Facem un Frankenstein administrativ? Din punct de vedere legal terenurile sunt tot la Costinești, iar acele acte sunt nule”.  

Fără să cunoască numele proiectului și nici dezvoltatorii din spatele investiției, expertul detaliază: 

„Era nevoie de un nou PUG sau de o actualizare a PUG-ului comunei Tuzla după tot procesul acesta birocratic (nn- de aprobarea legii). Dacă legea zice că primești terenul ”blank”, trebuie să-ți actualizezi PUG-ul, tu, comună primitoare, sau să faci unul nou ca să te organizezi, să creezi infrastructură în terenul nou primit.”

Constantin Ban, fost viceprimar în Tuzla, susține că în ședința consilierilor locali din 2018 nu s-a discutat însușirea PUG-ului de Costinești, pentru că acest lucru nu se putea. Primarul Taner le-a spus că trebuie să introducă acele terenuri în inventarul comunei preluate de la Costinești: 

„Toată lumea a știut că e doar pentru inventar. Cum a fost redactată apoi hotărârea, Dumnezeu știe?! Prefectura trebuia să o întoarcă înapoi și să motiveze de ce nu e legală. Dacă intra la prefectură, ar fi respins-o”.

În final, Ban susține că pentru trecerea terenurilor de la Costinești era nevoie de lege.

„Prefectul sau procurorul poate contesta și acum hotărârea. Dacă nu e legală și a produs efecte, discutăm despre altceva”.

Secretara comunei Tuzla, Alina Borcan, care a semnat hotărârea de consiliu din 2018, a întrerupt convorbirea cu noi când am întrebat-o despre legalitatea însușirii PUG-ului de la Costinești și despre modul în care au fost preluate terenurile localității vecine. Ulterior i-am cerut secretarei să ne explice în scris dacă prefectura Constanța a verificat legalitatea hotărârilor de consiliu și dacă modificarea limitelor teritoriale ale Tuzla și Costinești s-a făcut cu respectarea legii. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Unul dintre aceste terenuri, trecut în intravilan și cumpărat de Global Records, după jongleriile primarului, era al inginerului cadastrist Claudiu Liviu Revei, implicat în mai multe dosare penale pentru scheme imobiliare în zonă. 

L-a avut complice, într-un dosar, chiar pe primarul PSD din Agigea, Maricel Cristian Cîrjaliu, coleg de partid cu Reșit Taner.  Judecătoria Constanța a decis anul trecut continuarea anchetei penale de abuz în serviciu și fals intelectual împotriva lui Claudiu Revei. 

Nici el nu-și explică cum a trecut terenul său în intravilan.

“Nu mă întrebați pe mine cum a trecut (n.r. terenurile din extravilan în intravilan). Întrebați primăria. Eu am avut teren extravilan din 2002 până în 2020 și ceva”, a reacționat Revei. A adăugat că el, ca proprietar, nu a cerut actualizarea la cadastru: “Nici nu știu dacă au PUG”.”  

„E o problemă penală 100% ce au făcut”, declară consilierul Bogdan Dicu, jurist la bază, referindu-se la modul în care Primăria Tuzla a schimbat, peste noapte, mai multe terenuri din extravilan în intravilan. 

Prin cumpărarea acestor terenuri, învecinate cu livada, firma Global Records Group a sărit din coada listei în fruntea ei. Astfel că Ministerul Agriculturii a aprobat, în aprillie 2025, achiziția celor 110 hectare, cât număra ferma de pomi, susținând că firma are calitatea de preemptor (vecin) și respectă astfel criteriile legale ca să parafeze tranzacția.

Episodul care a expus schema imobiliară

Schema primarului din Tuzla cu documentele intravilan – extravilan a fost descoperită întâmplător, susține consilierul Bogdan Dicu:

„Accidentul lor a fost că Revei (nn -inginerul cadastrist) a mers la un amic al meu să se sfătuiască dacă nu cumva îi fac (procurorii) dosar penal din cauza lui Taner, că o să treacă terenul din extravilan în intravilan. (…) În momentul în care Revei a mers acolo, eu am avut cele două documente, cu extravilan și intravilan. Și aia e o problemă penală 100%”.

Consilierul local susține că abuzul a avut loc după ce primarul s-a lăudat unui coleg că inițial a greșit “schema” pentru Beach Please:

„Domnul Taner, pentru că e slobod la gură și vrea să se dea mare, a vorbit cu un coleg al meu, consilier, și i-a zis: <<băi, am greșit-o până acum la Beach Please, dar am găsit soluția, de acum încolo nu mai greșesc și mă îmbogățesc>>. De fapt, asta era soluția, să transforme terenurile extravilane din zonă în intravilan”.

Așa că Dicu le-a făcut plângere penală. 

Situația inginerului Revei s-a repetat cu alte trei parcele învecinate cu livada, tot lângă calea ferată, după ce tentativa de a încheia contractul final cu Revei se izbise de un sechestru al Fiscului și altor creditori. 

Celelalte terenuri au fost vândute de aceeași persoană, Vlad Berindei, nepotul cunoscutului academician Dan Berindei, urmașul unei vechi familii boierești care a revendicat mai multe proprietăți în zona Costinești. 

Pe 11 decembrie 2024, Berindei parafează la notar tranzacția pentru parcelele sale cu Global Records Group. Suprafața terenurilor depășește 6 hectare. Cu o zi înainte, primarul eliberase adeverința că terenul este în intravilan.

Abia acum firma lui Gîtiță dobândește calitatea de vecin și poate cumpăra livada.

Vlad Berindei ne-a spus că a fost contactat atunci de două persoane prin intermediul avocatului său:  

Nu am primit nicio altă ofertă din partea altor persoane și nici nu am încercat să obțin altele. A existat o singură tranzacție, semnată în fața unui notar. Terenurile erau «extravilan», iar din câte am înțeles scopul cumpărătorilor era exploatarea agricolă

Vlad Berindei

 „La Revei și Berindei au lucrat în același timp”, spune Dicu, explicând pașii sincronizați pe care i-ar fi făcut primarul pentru trecerea terenurilor în intravilan.

În opinia lui, lucrurile sunt simple: „Taner, în luna octombrie-noiembrie (2024) s-a prins că ce au făcut ei pentru cumpărarea livezii este greșit și atunci a căutat în continuare terenuri pentru Global Records”.

Atât Bogdan Dicu, cât și un alt consilier local, Dorin Sărăcilă, susțin că oamenii de la Global Records continuă și acum negocierile pentru alte terenuri agricole din zonă, iar de achiziții se ocupă chiar consilierul personal al primarului, Cătălin Dogaru.  

Fost consilier local, Dogaru a fost condamnat definitiv pentru înșelăciune, cu suspendarea pedepsei. Numele său este menționat și de Bogdan Dicu în plângerea penală, ca brațul prin care primarul cumpără terenuri în zonă. În plus, Dicu susține că Dogaru a jucat un rol și-n tranzacția cu inginerul cadastrist Revei:

“Aici sunt doar gurile rele ale Tuzlei care tot timpul, dacă există vreo oportunitate, lumea vrea să blocheze. Orice ai vrea să faci se înțelege greșit”, a reacționat Cătălin Dogaru, care ne-a confirmat că s-a reabilitat, este consilierul personal al primarului și că se ocupă cu „problemele cetățenilor din comună”.  

“Eu am agenție imobiliară de foarte mulți ani în Tuzla. Pe cei de la Global Records i-am ajutat. Sunt investitori care au venit în zonă. (…) Terenul e cumpărat de la privat. Pe toate cele 100 de hectare au fost două familii”, a explicat Dogaru. 

Terenul public 

Consilierul local Bogdan Dicu susține că, în goana pentru pământ, proprietarii Beach Please au ocupat abuziv și un teren deținut de comuna Tuzla. 

Terenul public se află exact în dreptul trecerii la nivel cu calea ferată. 

Așadar, accesul dintre livadă și festival poate fi făcut traversând terenul primăriei.

„Ia uitați ce au făcut! Au blocat inclusiv proprietatea comunei Tuzla”, arată Bogdan Dicu spre bordurile așezate în fața terenului public. 

„Atenție! Proprietate privată. Supraveghere video”, scrie pe un afiș lipit de o astfel bordură. 

„Practic, e al comunei. Ei n-au putut să-l cumpere”, mai spune Dicu, care ne explică și cum s-a derulat tentativa de achiziție în Consiliul Local:

„Deci, primarul Reșit Taner a venit în martie 2025 în consiliu cu terenul ăsta, intravilan agricol, să-l scoatem la licitație și unul dintre consilierii săi s-a și scăpat, în consiliu, spunând că au deja client, pe ”Beach, Please”. <<Cum adică ai deja clientul?>>, i-am întrebat eu. <<Înseamnă că ai luat deja și banii, șpaga!>> Și e înregistrat în ședința de consiliu când spune treaba asta…”

Apoi l-a căutat Lucian Gîtiță: 

„În momentul în care n-am vrut, le-a căzut de trei ori proiectul de vânzare a terenului  (nr- comunei), m-a sunat patronul Global Records . Mi-a zis: <<Domne’, vreau și eu să stau de vorbă cu dumneavoastră, se poate?>> I-am zis: <<Da, domnule, n-am nicio problemă, dar dacă mă suni pentru Beach Please nu prea avem ce discuta, că eu aștept să văd ce zic procurorii (deja făcusem plângerile penale)>>. Mi-a spus că el e de bună credință, că ajută Tuzla, că taxe și impozite…Da, i-am spus eu, dar nu putem să facem legal? Că din punctul meu de vedere nu e făcută legal. Hai să facem legal!”.

Terenul primăriei a fost trecut și el în intravilan, fiind în vecinătatea celor pentru care primarul a semnat adeverințe. Importanța lui e descrisă de consilierul local Dorin Sărăcilă, cel care a lucrat ca arendaș, parcelele învecinate. 

• Reporter: Credeți că primarul s-ar fi riscat ca să facă un document așa ca să permită trecerea din extravilan la intravilan? 

Dorin Sărăcilă: Garantat. Pentru că și noi, ca primărie, mai avem niște resturi de bucățele de terenuri ale primăriei, în domeniul privat al comunei, și ne-a forțat de câteva ori să le vindem la preț de nimic. Și n-am fost de acord.(…) Eu ca instituție, ca primărie, pe mine ce mă interesează? Să adun cât mai mulți bani. Nu pot să-l dau degeaba, că, eventual, mi-am luat eu vreo șpagă, sau urmează să-mi iau. 

• Reporter: Strategic vorbind, cât de importante sunt terenurile astea ale primăriei pentru cei de la Beach Please? 

Dorin Sărăcilă: Amândouă sunt poziționate extraordinar. Unul e la intrare (nr-lângă calea ferată), celălalt, la ieșire (nr -se referă la livadă). Unde primăria, de exemplu, poate să facă niște standuri și să le concesioneze pe durata verii. Asta e ideea mea: lotizăm și noi le împărțim pe 200-300 de metri fiecare și le cerem 10.000-20.000 de euro pe vară. Aducem bani la buget în fiecare an”.

Cum a rămas statul fără livadă

Livada, cea mai importantă țintă a proprietarilor Beach Please, are un istoric complicat. Statul a pierdut-o acum două decenii în urma unor retrocedări controversate.

Au preluat-o atunci apropiații lui Gigi Becali, șeful echipei de fotbal FCSB..

Au rămas proprietari până astăzi, când spun că sunt aproape de finalizarea tranzacției cu Global Records Group.

• Primul dintre ei este Constantin Stanciu (78 ani), fostul șef al serelor din Popești Leordeni. Le-a preluat în 2002, împreună cu finul lui Gigi Becali, Horia Culcescu. Apoi a intrat în afacere chiar Becali.

• Al doilea este Valentin Barbu (61 de ani), vechi partener de afaceri cu Stanciu. A fost de la început în firma Mondo Fruit, cea care a preluat inițial perimetrul livezii.

Contactat telefonic, Barbu ne-a menționat că nu a parafat încă tranzacția cu Global Records Group, dar că operațiunea e aproape de final. Familia Stanciu nu a dorit să discute pe marginea subiectului. 

 „Toți din primărie știau atunci că Becali cumpără, de fapt, acolo”, ne spune un fost angajat în administrația locală. 

„Vă spun doar ca să înțelegeți dumneavoastră cum au stat lucrurile”, mai afirmă fostul angajat al primăriei.

Iar lucrurile încep la mijlocul anilor 2000, când zeci de persoane stau încolonate pe holurile primăriei ca să-și vândă terenurile din curtea livezii. 

„Trecând des prin primărie și văzând lume multă, am întrebat și eu: bă, ce-i cu toți ăștia aici, că se întâmpla ceva. Și oamenii (…) au spus că vând terenuri. Mai toți aveau teren în ferma de pomi. Ceva nu era în regulă. Erau chemați de conducerea primăriei și li se aducea la cunoștință că li se aprobase retrocedarea unei suprafețe și li se spunea: nu putem să vă dăm pământul, dar am găsit o soluție să nu pierdeți, că am găsit pe cineva care vă cumpără pământul”, își amintește sursa amintită. 

Apoi oamenii plecau cu banii în buzunar, mai spune fostul angajat în administrația publică care a vrut să-și păstreze anonimatul: „Bănuții se luau într-o cameră alăturată din primărie de la unul, nea Nicu Jecu, care îi avea într-o geantă”. 

Niculae Jecu își amintește momentul: „Într-adevăr, celor care au semnat la primărie acolo le-am dat banii pe loc, dar în prezența notarului. Eu eram împuternicit de ei (Barbu și Stanciu), că erau la București, iar eu eram aici la Constanța. Oamenii veneau că i-a convocat Primăria, nu i-am convocat eu. Erau și niște oameni care nu se puteau deplasa. Dar venea unul cu jumătate de hectar, de exemplu, venea cu șapte oameni după el”.

Jecu, 72 de ani, era atunci administrator la una dintre firmele – fanion ale lui Horia Culcescu, finul lui Gigi Becali. Ani la rând, Culcescu a cărat după el o datorie de multe milioane de euro către nașul său. 

Retrocedarea livezii a fost contestată atunci.

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Constanța, cu sediul în comuna Valu lui Traian, adică Institutul de Cercetare care administra livada, a cerut  în instanță anularea retrocedării. A acuzat în proces faptul că este ilegală, pentru că, în realitate,  comisia județeană nu avea dreptul să se pronunțe în restituirea terenurilor: livada era domeniul public al statului și, ca urmare, transferul proprietății putea fi decis doar de Guvern. 

SCDP a câștigat în primă instanță, dar a pierdut, apoi, la apel. 

Ion Caplan, fostul director al Stațiunii de Cercetare, spune că terenurile puteau fi scoase din patrimoniul public al statului doar printr-o hotărâre de guvern, care n-a mai fost aprobată niciodată. Nu-și explică cum a pierdut în instanță livada, dar susține că astfel de retrocedări erau o practică în acei ani:

“Noi ne-am luptat, am dat în judecată. Stațiunea a avut multe hectare, vă dați seama, mii de hectare s-au retrocedat. Dumneavoastră credeți că eu pot să înțeleg judecătorii? Sunt stațiuni care au câștigat procesele și sunt stațiuni care le-au pierdut. Noi le-am pierdut cu brio pe toate. Nu știu de ce, nu înțeleg de ce unii au câștigat, alții au pierdut.”

Tot  Niculae Jecu a fost și cel care i-a recomandat inițial lui Lucian Gîtiță un specialist pentru realizarea documentației pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care să permită construcțiile pe livadă: „A fost discuția să facă și el cu cine am făcut și eu. I-am dat numărul să-l sune, dar (expertul) mi-a spus că n-au mai discutat, nu l-a mai contactat”. 

Astăzi la ora 13.00 a avut loc o ședință a Consiliului Local Tuzla.

Punctul 3 al ordinii de zi era: „Proiect de hotărâre (…) privind aprobare P.U.Z.-Plan Urbanistic Zonal pentru introducere în intravilan şi dezvoltare zonă servicii turistice, inclusiv rezidenţial şi dotări conexe, comuna Tuzla, judeţul Constanţa precum şi a Regulamentului de Urbanism aferent acestuia. Iniţiator primar Reşit Taner. Adică exact proiectul turistic din livadă”. 

Cu cinci minute înainte de începerea ședinței secretara primăriei, Alina Borcan, a anunțat că fix acest proiect de hotărâre a fost amânat, susține Bogdan Dicu, care a participat la ședință. 

Cu toate acestea, mai spune el, primarul Taner a insistat ca proiectul să fie discutat, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

 „Nibiru nu mai e acolo”

Pe teren, planurile stațiunii s-au schimbat, susțin la unison artizanii afacerii.

Când i-am sunat acum două zile pentru a comenta pe marginea acestui subiect, Lucian Gîtiță și Selly au acceptat inițial să ne răspundă la întrebări la telefon, dar spre jumătatea convorbirii ne-au spus că nu putem să folosim înregistrarea și să le trimitem întrebările în scris. 

Amândoi au susținut inițial că „stațiunea Nibiru” nu a fost proiectată și pe terenurile din Tuzla, iar proiectul este doar în Costinești. Și suprafața a fost redusă la aproape 21 de hectare, deși proiectul prezentat oficial, inclusiv în presă, arăta că stațiunea Nibiru se va face pe o suprafață de 150 de hectare, în mai multe faze. 

Selly a declarat jurnaliștilor de la Economica că terenul agricol de la Tuzla de peste 100 de hectare va fi inclus în Nibiru într-o altă fază a proiectului.

Ulterior, Selly a revenit la întrebările noastre, și a susținut că terenurile din Tuzla au fost inițial incluse în proiectul stațiunii Nibiru, dar că au renunțat ulterior la acest plan:

„La momentul 8 august 2025 (nr când a făcut declarațiile pentru Economica), aveam în plan extinderea proiectului NIBIRU prin includerea terenului menționat de dvs. (fosta livadă) în acesta. Între timp, planurile noastre s-au schimbat„.

L-am întrebat pe Selly și de ce se delimitează de aceste terenuri din Tuzla și dacă el consideră că a indus în eroare publicul și investitorii când a prezentat proiectul stațiunii, cu tot cu livadă.  

“Nu mă delimitez de acele terenuri. Comunicarea noastră a fost una corectă, iar publicul și investitorii nu au fost induși nicio secundă în eroare.”

De partea cealaltă, Lucian Gîtiță a răspuns că terenurile din Tuzla trecute în intravilan nu fac parte din proiectul Nibiru și că schimbarea regimului juridic s-a făcut în baza unor hotărâri de consiliu local, aceleași documente despre care experții consultați de RISE susțin că sunt nule, pentru că n-au respectat normele legale. 

“Am fost un cumpărător de bună credință, am lucrat cu avocați foarte buni pentru a asigura procesul de due-dilligence”.

Prima dată, Gîtiță a susținut că nu avea nevoie de terenurile lui Berindei și Revei ca să devină preemptor (vecin) cu livada și ca să o poată cumpăra pentru că au mers de la început doar pe varianta trecerii lor în intravilan prin PUZ.

L-am întrebat apoi de ce totuși firma lui a mai cerut, în calitate de preemptor(vecini), avizul Ministerului Agriculturii, pe care l-a și obținut. În scris însă a recunoscut că a apelat la ambele variante:

„Pentru acest teren (aflat în prezent în extravilanul localității Tuzla) a fost inițiată în trecut și o procedură de preempțiune, care nu a mai fost finalizată, contractul de vânzare nefiind perfectat. Deoarece investiția este una semnificativa Global Records Group SRL dorește să achiziționeze terenul sus-menționat după aprobarea documentației PUZ indicate anterior”.

Lucian Gîtiță a solicitat reporterilor RISE și o discuție telefonică împreună cu Selly, pentru a răspunde întrebărilor cu privire la Nibiru și achizițiile imobiliare. 
Discuția nu a mai avut loc pentru că patronul Global Records nu a acceptat ca dialogul să fie înregistrat și publicat în cadrul acestei investigații. Cei doi insistat să publicăm integral răspunsurile lor. (Le puteți citi AICI și AICI. Update 20 decembrie 2025 – după publicarea materialului, Andrei Șelaru ne-a trimis un drept la replică sub forma unui material video. Acesta poate fi vizionat AICI)

Reporterii RISE au solicitat puncte de vedere de la mai multe instituții ale statului pentru a clarifica dacă au verificat legalitatea documentelor emise de primăriile locale și tranzacțiile imobiliare și dacă au dat avize până acum pentru aprobarea proiectului. 

Ministerul Agriculturii a răspuns că verifică documentația “care atestă calitatea de preemptor a persoanelor fizice/juridice care își manifestă intenția de a cumpăra terenurile agricole aflate în extravilan și nu a modalității de dobândire a acestei calități”.

Instituția Prefectului a refuzat în mod repetat să ne pună la dispoziție hotărârile de consiliu local prin care s-au făcut trecerile din extravilan în intravilan. Prefectura nici nu ne-a precizat dacă a verificat legalitatea acestor hotărâri și dacă modificarea granițelor administrative dintre Tuzla și Costinești a fost făcută conform legii.

Ministerul Apărării a răspuns că nu trebuie să avizeze tranzacția privind cele 110 hectare de la Tuzla și Global Records Group. Până la publicarea acestui articol instituția nu a răspuns dacă a avizat sau nu Planul Urbanistic Zonal din livadă, care presupune clădiri de până la patru etaje. Am aflat însă că Statul Major al Apărării a avizat favorabil condiționat PUZ-ul, care nu poate fi folosit pentru eliberarea autorizației de construcție.        

Legal, fără acordul Armatei nu se poate construi nimic în zonă. MApN a respins deja un alt proiect imobiliar, deși era mai departe de unitatea militară decât terenul pe care e proiectat Nibiru.

Selly a susținut recent în emisiunea „Vorbitorincii”, realizată de jurnalistul Cătălin Striblea, că strângerea banilor pentru construirea „stațiunii” se apropie de final, iar el și proprietarul Global Records și-au împărțit rolurile. 

“Am început acest business Beach Please împreună cu Global Records, eram 50-50 asociați. Ulterior, între ediția din 2024 și ediția de anul acesta, Global Records s-a retras și eu am cumpărat partea lor. Dar noi suntem în continuare parteneri, și ei sunt majoritari în Nibiru, proiectul de stațiune și cel care deține terenul pe care se organizează festivalul”, a declarat Selly recent în cadrul emisiunii Vorbitorincii, realizată de Cătălin Striblea. 

În aceeași emisiune de la finalul lunii octombrie, jurnalistul a atacat frontal problema trecerii terenurilor în intravilan pentru ridicarea stațiunii.

• Cătălin Striblea: Lângă Costinești voi aveți un spațiu (…) Am înțeles că e cea mai mare tranzacție care s-a făcut vreodată acolo. Sunt câte, 120 hectare?

Selly: 150 de hectare

• Cătălin Striblea: 150 hectare pe care partenerii tăi le-au cumpărat acolo. Și pe astea 150 hectare se amenajează această structură care cum arată? Descrie-mi un pic.

Selly: Când vorbim de faza 1 a Nibiru, pentru că de această fază vorbim. Noi vorbim de faza 1 astăzi. Faza 1 înseamnă o suprafață de 21 hectare. 

(….)

• Cătălin Striblea: De exemplu, voi ați luat teren agricol acolo, pe care astăzi bănuiesc că trebuie să-l băgați în intravilan…

Selly: Da, e un întreg proces…

• Cătălin Striblea: Nu e un proces ușor și necesită diverse aprobări de la primărie și așa mai departe, unde te întâlnești cu politicul și administrația publică din România. 

Selly: Nu e politică, e administrație

• Cătălin Striblea: E politică…

---

Andrei Ciurcanu

Au contribuit: Roxana Jipa, Daniel Bojin

Fact checking: Rise Project

---