Clanul din Banat care sufocă încet justiția

• Șefa DIICOT din Caraș-Severin, Carmen Vrânceanu, este reclamată că îi anchetează abuziv pe concurenții de afaceri ai grupării din care face parte soțul ei.
• Asociații familiei Vrânceanu, pe de altă parte, sunt membri proeminenți ai clientelei formate în jurul fostului baron PSD, Ion Mocioalcă (acum vicepreședinte la Curtea de Conturi).
•  Aceștia din urma, în frunte cu milionarul Ion Bejeriță,  se confruntă cu dosare penale “istorice”, dar au scăpat până acum de mâna justiției sau sunt pe cale sa o facă din cauza prescripțiilor.
• Mai puțin norocoși au fost însă cei percepuți a fi rivalii lor: oamenii susțin ca au fost arestați la comandă de DIICOT-ul local, iar acum câștigă procese împotriva statului român.
• Explicația derivă din afacerile comune pe bani publici derulate de Cătălin Vrânceanu, soțul procuroarei antimafia, cu firmele de construcții ale lui Ion Bejeriță, finul lui Mocioalcă și un apropiat al lui Sorin Grindeanu. 
•  Poza de ansamblu conturează o rețea de influență formată din magistrați, politicieni și oameni de afaceri care se protejează reciproc și își consolidează puterea prin instituții care ar trebui, în mod normal, să-i controleze.
• În paralel, la DIICOT Caraș-Severin se veștejesc dosare penale de importanță națională, precum cel privind traficul de migranți peste granițele de vest – un subiect dezbătut intens în contextul aderării la spațiul Schengen.
• RISE a descoperit totodată ca migranți asiatici veniți pe filiere suspecte lucrează inclusiv pentru companiile familiei Vrânceanu.
• Procuroarea Vrânceanu a refuzat să discute cu noi, iar soțul ei, omul de afaceri Cătălin Vrânceanu, nu ne-a răspuns la întrebări.
• Cei doi au divorțat la notar, în această vară, pe parcursul documentării RISE despre conexiunile politico-financiare ale familiei. Relatările noastre vizează afaceri din timpul căsniciei.

---

Un procuror antimafia anchetează grupări de crimă organizată, dar dosarele grele se poticnesc acolo unde încep afacerile de familie și interesele de partid.

E vorba despre Carmen Vrânceanu, șefa DIICOT Caraș-Severin care a solicitat anul trecut reporterilor RISE Project să-și divulge sursele de informații dintr-o investigație despre trafic de migranți (LINK). A fost nevoie atunci de intervenția Parchetului General pentru a bloca abuzul.

Cazul a fost inclus în raportul pe 2024 despre drepturile omului în România, publicat anual de Departamentul de Stat al SUA. Procuroarea Vrânceanu instrumenta, la rândul ei, o speță similară – așa-numitul dosar „Migranții” – care viza un fenomen cu impact asupra siguranței naționale și europene. Numai ca avântul inițial din anchetă s-a evaporat subit: suspecții au fost eliberați, măsurile de control judiciar au fost ridicate, iar cazul a rămas blocat din toamna anului trecut.

Am descoperit însă că cel puțin patru muncitori asiatici au fost preluați de soțul procuroarei DIICOT, Cătălin Vrânceanu, de la firmele israelianului Rony Bargig Aharon. Acesta e fondatorul unei entități investigate de Carmen Vrânceanu în dosarul migranților (Mecler & Mecler Logistics) – dosar deschis in ianuarie 2024. Vezi detalii aici.

Potrivit presei portugheze, Rony Bargig Aharon a fost condamnat în 2018, în Portugalia, la zece ani de închisoare pentru trafic de persoane. Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă, iar în final a fost achitat. În tot acest timp, Bargig Aharon a stat șase luni închis și un an în arest la domiciliu. 

Era acuzat că, alături de un nepalez și mai mulți portughezi, au exploatat 11 străini care au ajuns ca muncitori agricoli în Portugalia. Unul dintre judecătorii care l-a condamnat initial a reținut „modul revoltător” în care au fost tratate victimele și a considerat „rușinos” că astfel de situații apar în Portugalia.

La rândul ei, procuroarea Carmen Vrânceanu scria în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale că angajați din grupul Mecler (fondat de israelian) în complicitate cu un om de afaceri român (Sorin Tivadar) au fost implicați direct în trafic de migranți prin racolarea de străini intrați legal în România și transportul lor ilegal peste graniță. 

Muncitorii străini ar fi fost aduși în România pe baza unor avize obținute de aceștia pe diferite firme, însă nu erau preluați de angajatori, ci plecau direct afara. 

Unul dintre migranții veniți pe filiera lui Bargig Aharon a lucrat, începând din 2022, pentru firma Vrancenilor (Explo Mining Coal), până când afacerea a fost divizată cu ajutorul avocatului Laurențiu Gorun, ginerele baronului PSD, Ion Mocioalcă. Alți trei muncitori asiatici veniți în România prin intermediul lui Bargig au ajuns anul acesta la noua companie a familiei Vrânceanu (Regroup Construction & Mining), care are acum șase angajați asiatici în total.

Situații de genul acesta însă au mai fost la DIICOT Caraș-Severin.

RISE a mai urmărit evoluția altui dosar penal cu implicații politice, deschis de aceeași procuroare în 2019 și care trenează de atunci.

Am documentat totodată cercul relațional al magistratei și am descoperit ca este conectată la o rețea de influență cu ramificații politico-economice la nivel național.

Printre punctele de referința în acest tablou de legături, se numără greii locali din Caraș-Severin, Ion Mocioalcă (baron PSD, actual vicepreședinte al Curții de Conturi) și finul acestuia, Ion Bejeriță (om de afaceri din anturajul lui Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu).

Pe cei doi, Mocioalcă și Bejeriță, i-am profilat recent în articolele despre afacerile imobiliare ale șefului DNA .

Documentarea noastra a pornit însă de la un abuz judiciar.

Dosare și dușmani

In 2019, procuroarea Carmen Vrânceanu a deschis în forță un dosar penal care părea că zguduie PSD. Partidul tocmai ieșea atunci din zodia “Liviu Dragnea” și suferea de convulsii interne.

Ancheta DIICOT Caraș-Severin lansa acuzații grave privind existența unui grup infracțional organizat care încerca sa controleze instituții publice locale și a început fulminant cu audierea lui Codrin Ștefănescu, considerat unul dintre cei mai loiali oameni ai lui Dragnea. Până la urmă, acesta n-a pățit nimic.

De necaz a dat însă Luminița Jivan, fostă deputată PSD de Caraș-Severin, care a fost arestată și inculpată pentru coordonarea grupării, șantaj, trafic de influență și abuz în serviciu. 

Doar că patru ani mai târziu, adică in 2023, Luminița Jivan primea despăgubiri pentru arestare nelegală în acest dosar.

Iar acum, în 2025, după șase ani de la demararea anchetei, dosarul trenează liniștit în sertarele DIICOT Caraș-Severin.

• De ce este relevant cazul Luminiței Jivan? Pentru că arată cum interesele de afaceri ale domnului Vrânceanu interferează cu anchetele penale ale doamnei Vrânceanu.

• Ce se întâmplase înainte? Fosta deputată Jivan împreună cu șefa de la Drumuri Județene, inculpată și ea în dosar, blocaseră o serie de plăți către partenerii și finanțatorii domnului Vrânceanu.

Aceștia din urmă, la fel ca deputata Jivan, proveneau din PSD. Numai că reprezentau vechea gardă a conducerii filialei din Caraș-Severin: aripa Mocioalcă.

Iar 2019 a fost anul în care organizația județeană s-a rupt.

Martorul acuzării, tranzacții cu soțul procuroarei

Temperatura în PSD crescuse pe ultima sută de metri a domniei lui Liviu Dragnea și disidențele se înmulțeau în teritoriu.

Ion Mocioalcă, baronul local din Caraș-Severin, tocmai părăsise corabia pentru a se alătura Pro România (condusă de fostul premier Victor Ponta) în decembrie 2018. 

Acela a fost momentul în care deputata Luminița Jivan a preluat conducerea filialei cărășene a PSD cu sprijinul direct al lui Dragnea, care l-a trimis pe Codrin Ștefănescu să facă ordine acolo. “Au plecat acoperiții din PSD”, declara Dragnea în acel context.

Cele două facțiuni au intrat apoi într-un război surd de unde au sărit schije înspre afaceri clientelare, instituții de forță sau administrația județeană. 

S-a lăsat chiar cu denunțuri penale. De exemplu, primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma, a făcut plângere la DNA în 2019 pe motiv că deputata Jivan l-ar fi constrâns să semneze un contract cu un afacerist local (Paul Armașu). Jivan a fost achitată definitiv în această speță abia în martie 2025.

La vremea respectivă însă primarul Torma a fost preluat ca martor al acuzării și în dosarul DIICOT coordonat de Carmen Vrânceanu, dar aflat și acum în faza de cercetare. În paralel, compania edilului denunțător rula afaceri cu firmele controlate de soțul procuroarei. 

Există mai multe tranzacții între compania lui Torma și una dintre firmele  familiei Vrânceanu încă din 2019. Pe parcurs, contractele lor au implicat sume cu șapte cifre: un transfer de un milion de lei în 2023 și plăți de sute de mii în 2022 și 2024

Contactat de RISE, Adrian Torma susține că nu vede o problemă în această situație.

M-am dus de câteva ori pentru declarații, era vorba de plângerile unor oameni în ceea ce o privește pe Jivan. Pe Carmen Vrânceanu cred că am văzut-o o singură dată, parcă era și un alt procuror acolo. Nu cred că e vorba de vreo incompatibilitate, chiar dacă situația se poate interpreta așa. Nu știu ce presupuneau contractele, oricum. De partea comercială se ocupă fratele meu, eu nu știu exact cu cine avem contracte.”

Adrian Torma

Adrian Torma a pierdut mandatul de primar, fiind găsit incompatibil cu funcția după ce a semnat un contract de comodat în favoarea unei organizații conduse de soția sa. A fost și senator PSD în legislatura 2020-2024.

Tensiunile dintre pesediștii cărășeni în epoca post-Dragnea sunt descrise și de Carmen Vrânceanu în referatul de arestare al Luminiței Jivan, reținute de judecător: “Funcția de președinte al Organizației Județene a PSD Caraș-Severin a devenit vacantă ca urmare a demisiei inopinate a fostului președinte Mocioalcă Ion, fapt ce a generat un vid de putere, întrucât demisia a venit ca un act neașteptat. (…) Grupul infracțional a văzut în acest vid de putere o oportunitate pentru preluarea conducerii organizației județene a PSD Caraș-Severin și folosirea acestei funcții pentru promovarea unor interese personale ale unor oameni de afaceri.”

Cert este că Luminița Jivan a condus filiala din decembrie 2018 (când a plecat Mocioalcă) și până în ianuarie 2020 (când i s-a încheiat mandatul parlamentar). 

Între timp, avuseseră loc alegerile locale câștigate la Consiliul Județean de Romeo Dunca, din partea PNL (septembrie 2020), iar Luminița Jivan a schimbat complet macazul, devenind consilier onorific al noului președinte de județ. Lăsa în urmă un PSD slăbit de încleștări interne și era urmărită în două dosare penale cu elemente comune.

Din această nouă poziție, Luminița Jivan a fost acuzată de procurorul Carmen Vrânceanu că a inițiat cereri de finanțare prin programul „Anghel Saligny” fără studii de prefezabilitate și favorizând anumite primării din județ. În contestația împotriva măsurii arestului preventiv, Jivan s-a apărat motivând că legea nu impunea astfel de studii, iar instanța a apreciat, la rândul ei, că faptele reproșate – adică participarea neoficială la ședințe, folosirea unui birou fără a avea funcția oficială sau lipsa studiilor din cererile de finanțare – vizau activități care urmau să se întâmple în viitor. Așa că a fost eliberată.

Inculpata oprise plățile către partenerii familiei Vrânceanu

În 2021, Luminița Jivan s-a ales însă cu o nouă acuzație în același dosar DIICOT coordonat de procuroarea Carmen Vrânceanu. De data aceasta, era învinuită că ar fi cooptat noi membri în grupul său organizat. 

E vorba despre Maria Păulescu, șefa Direcției Județene de Drumuri, numită în funcție de Romeo Dunca, atunci proaspăt ales președinte al Consiliului Județean. DIICOT o acuza pe Păulescu ca ar fi direcționat fondurile înspre omul de afaceri Paul Armașu (menționat și în dosarul DNA), la presiunile Luminiței Jivan.

Pe de alta parte, atunci când s-a trezit sub ancheta, Păulescu tocmai refuzase să achite facturi de milioane de lei către mai multe firme, pe motiv că acestea nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale. 

Cea mai importantă dintre companiile tăiate de la plată era Emiliano Vest, firma lui Ion Bejeriță, finul baronului Ion Mocioalcă și un apropiat al tandemului Marcel Ciolacu-Sorin Grindeanu, care tocmai preluaseră atunci puterea în PSD.

În paralel, încă din 2016, firma Emiliano Vest și beneficiarul Bejeriță erau trimiși în judecată într-un caz de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproape 1 milion de euro. Banii fuseseră cărați cu sacoșa și spălați prin firme fantomă, au aflat procurorii, iar unii dintre cei anchetați atunci împreună cu Bejeriță și-au recunoscut faptele. 

Abonată la bani publici, compania lui Bejeriță (Emiliano Vest) avea totodată relații contractuale și cu soțul procuroarei DIICOT, Carmen Vrânceanu. Încă din 2018, cu trei ani înainte ca acesta sǎ extindă cercetările în dosarul Jivan, Bejeriță (prin Emiliano Vest) garantase financiar pentru firma condusă de Cătălin Vrânceanu (Explo Mining Coal) în cadrul unei licitații publice. 

Ulterior colaborarea dintre cele două societăți a continuat sub diverse forme:

• In 2019, contract de aproximativ 750 mii lei.
• In 2020, contract de aproximativ 500 mii lei.
• In 2022, contract de aproximativ 500 mii lei.

Tot în 2020, familia Bejeriță, prin cealaltă firmă importantă a lor (EMV-UTIL), câștiga o licitație bănoasă la compania locală de apă, AquaCaraș, în consorțiu cu Vrâncenii (Explo Mining Coal) pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare din Oțelu Roșu.

De ce au blocat banii lui Bejeriță

Când s-a trezit că rămâne fără finanțare, firma lui Ion Bejeriță executase niște lucrări la drumul județean care duce spre localitatea Poiana Mărului și își aștepta banii. Parametrii tehnici însă au blocat fluxul. Pentru acest proiect, Maria Păulescu, pe atunci șefa Direcției de Drumuri Caraș, a solicitat o expertiză independentă realizată de Universitatea Tehnică de Construcții București.

Probele de carote prelevate de experți au indicat că straturile de asfalt, turnate de Emiliano Vest, firma lui Bejeriță, nu atingeau grosimea prevăzută în documentația tehnică. În consecință, recepția lucrării a fost mai întâi amânată, apoi suspendată și, în cele din urmă, respinsă – ceea ce a blocat plata finală a contractului.

Pe de altă parte, în referatul de arestare a celor două femei, Luminița Jivan și Maria Paulescu, procuroarea Carmen Vrânceanu argumenta că șefa de la Drumuri Județene încercase, prin intermediul expertizei, să “obțină un rezultat favorabil intereselor grupului infracțional organizat”.

Maria Păulescu crede acum că acuzațiile aduse împotriva sa reprezintă o consecință directă a expertizei pe care a solicitat-o atunci în cazul drumului județean executat necorespunzător de Emiliano Vest, compania lui Ion Bejeriță. Ne-a relatat inclusiv o secvență de la audieri:

“La un moment dat, ea (n.r .-Carmen Vrânceanu) a recunoscut că, din cauza carotelor pe care le-am făcut cu Universitatea, sunt acolo (n.r. – audiată). Mi-au dat altă declarație să semnez. Am refuzat. Mi-a strigat, m-a umilit. Am cerut să-mi dea documentele (n.r. – ridicate la percheziție) ca să pot scrie. Mi-a dat o parte, iar apoi, când a văzut ce documente am, a închis plicul“.

Fosta șefă de la Drumuri mai spune că a fost acuzată pentru delapidare, deși fondurile presupus gestionate greșit nu ar fi existat în realitate, lucru confirmat ulterior de instanță la eliberarea sa. În plus, contractele cu afaceristul Paul Armașu, concurentul lui Bejeriță, fuseseră încheiate înainte să preia ea mandatul.

Toate acuzațiile erau doar suspiciuni rezonabile, bazate pe declarația unor martori. Susținea că aș fi scanat documente și le-aș fi trimis de pe e-mailul soțului.
Era vorba de o factură și situații de lucrări, nu erau documente confidențiale, dar aici m-au încadrat la divulgarea secretului de serviciu. Încercau să găsească motive pentru arestarea preventivă. Inclusiv lui (n.r.- soțului) i-au scris în documente că are cazier, deși nu avea.

Maria Paulescu, fostă șefă Direcția Drumuri Caraș-Severin

Judecătorul de la Curtea de Apel Timișoara a motivat eliberarea Mariei Păulescu și a celorlalți inculpați prin faptul că cele descrise de procurorii locali ai DIICOT nu întruneau elementele infracțiunii de delapidare.

“Nu există justiție, există doar relații și neamuri puse în funcții. Pe noi ne cheamă procurorul și ne acuză de fapte care nu există, în timp ce soțul procurorului se întâlnește cu persoanele implicate în dosar, din cauza cărora se răsfrâng acuzațiile asupra noastră. Când vine Vrânceanu la Caransebeș, se duce la Mocioalcă, apoi la Bejeriță” – a mai comentat Maria Paulescu.

Cine este judecătorul Ciasc

Judecătorul Rustin Petru Ciasc din Reșița a fost cel care a aprobat în decembrie 2021 solicitarea procuroarei Vrânceanu de arestare preventivă a Luminiței Jivan și Mariei Păulescu pentru șase zile. 

Doar că și în privința lui există controverse: un avocat din Caraș Severin a cerut în mai multe situații recuzarea judecătorului, despre care susține că nu poate fi imparțial, deoarece este partener de viață cu nașa procuroarei Carmen Vrânceanu. Aceasta din urmă se numește Gabriela Stuparu, a fost în trecut vicepreședinte al Tribunalului Caraș-Severin și, până de curând, președinta organizației de femei PSD din județ.

În 2023, Curtea de Apel Timișoara a constatat că decizia judecătorului Ciasc de arestare a lui Jivan și Păulescu a fost redactată aproape integral prin copy-paste din referatul DIICOT, supervizat de Carmen Vrânceanu, fără o analiză juridică proprie. Tot atunci, instanța i-a acordat despăgubiri de 35.000 de lei Luminiței Jivan pentru privare nelegală de libertate.

Contactat de RISE, judecătorul Rustin Ciasc susține că Gabriela Stuparu se afla în relație de afinitate cu procuroarea Carmen Vrânceanu încă dinainte să devină partenera sa și că, potrivit Codului de procedură penală, acesta nu este un motiv de incompatibilitate: “S-a respins cererea de recuzare. Hotărâre definitivă, adică s-a constatat că nu există o chestiune de incompatibilitate într-un astfel de context.”

Ciasc ne-a mai declarat că în astfel de cazuri, Consiliul Superior al Magistraturii, adică autoritatea care poate verifica și stabili culpele judecătorești, a decis că hotărârea sa în cazul Jivan a fost corectă. “S-a constatat că, din punctul de vedere al Inspecției Judiciare, hotărârea a fost motivată fără nicio discuție: sunt analizate datele din dosar, sunt făcute trimiteri la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, sunt prezentate argumentele judecătorului (…)”, a adăugat judecătorul Ciasc.

Autor: Romana Puiuleț 

A contribuit: Roxana Jipa

Editor: Mihai Munteanu (Captura)

Fact checking: RISE Project