Afacerea „Migrantul” (lll):  Fantoma și  multinaționalele 

Rețeaua de trafic de migranți din Timiș, destructurată recent de procurorii antimafia, scoate la suprafață un conflict subteran între cei acuzați că au fost în spatele afacerilor ilegale de multe milioane de euro dar și legătura acestora cu liderii unor agenții de recrutare, implicați în lobby la nivel înalt pentru creșterea contingentului de muncitori străini aprobați de România. 

Am descoperit cum aceste rețele au alimentat cu migranți marile corporații din România, apelând inclusiv la o firmă fantomă, înregistrată pe numele unui muncitor necalificat dintr-un sat vasluian. Conflictul dintre personajele-cheie ne-a condus și la familia șefului Biroului de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Timișoara, structură implicată în dosarul penal.

El este  înrudit chiar cu politicianul local, unul dintre cei acuzați de procurori de trafic de migranți și spălare de bani. Același politician local și-a început afacerea acum patru ani împreună cu un cetățean israelian, care a fost judecat în Portugalia pentru trafic de persoane.

Doi colaboratori

Unul avea contactele în țările asiatice și obținea avizele pentru migranți, celălalt se ocupa cu aducerea lor în țară și cu monitorizarea contractelor cu multinaționalele. Așa a arătat parteneriatul a doi recrutori, acuzați de DIICOT de trafic de migranți și spălare de bani.

Contextul relației lor de afaceri este dat de creșterea numărului de muncitori non-UE pe care România îi poate aduce anual și care a creat rapid o industrie de sute de milioane de euro. 

Sorin Gabriel Tivadar (42 ani), candidat PSD la Consiliul Local Orțișoara, județul Timiș, cel cu contactul extern, deține, prin intermediul mamei sale, grupul de recrutare personal Mecler din Arad, înființat în 2020.

Cifra de afaceri a firmei fanion a grupului, Mecler și Mecler Logistics, a urcat de la 150 de mii de lei în 2021, la 38 de milioane lei în 2023.

Tivadar spune că rolul său a fost doar să recruteze oameni, în timp ce mama sa s-a ocupat cu relația cu multinaționalele. Firma fanion a fost fondată împreună cu israelianul Rony Bargig Aharon cu care reporterii RISE s-au întâlnit la București și care avea în special contactele în Sri Lanka.

Dan Vasile, omul care superviza contractele cu multinaționalele. Este fost ofițer MAI, dat afară din poliție în 2019 pentru că nu și-a echivalat studiile.

A fost polițist în cadrul „Doi și-un sfert”, fosta structură de informații a Ministerului de Interne, și apoi angajat la Biroul de Investigații Criminale (BIC). Reconversia profesională l-a propulsat direct în zona de recrutare.

A preluat în aprilie 2021 firma Automecatron Servicii și este director operațional la Boolean Conception, firmă înființată în ianuarie 2021 de o tânără de 31 de ani, firmă pe care Dan Vasile și-o asumă. Veniturile Boolean au urcat de la 187 de mii de lei în 2021, la 10 milioane de lei în 2023.

Vasile mai este și președinte al unei asociații ce are ca obiectiv recuperarea celor care ajung victime ale traficului de migranți și integrarea pe piața muncii din România.

RISE investiga deja de câteva luni aceleași rețele și oamenii din spate, independent de ancheta procurorilor antimafia, care a devenit publică în urmă cu aproape trei săptămâni. Documentele obținute de RISE arată și cine sunt cei care au profitat de pe urma unor persoane vulnerabile, care și-au părăsit familiile din Asia în speranța unei vieți mai bune în Europa. 

„Eu i-am recrutat oameni”

„Lui Dan Vasile i-am recrutat oameni. (…) Nu mai știu cine făcea avizele – câteodată le făceam eu, câteodată și le făcea el. Nu pot să comentez mai mult pentru că relația dintre noi face parte din ancheta aflată în desfășurare”, ne spune Tivadar când îl întrebăm despre parteneriatul său cu fostul polițist. 

Dan Vasile închiria oamenii tot la Mecler Logistics, adică firma familiei Tivadar, care îi subinchiria multinaționalelor. În acest fel, Boolean și Mecler au făcut afaceri de peste un milion de euro, în 2022 si 2023.

Și apoi s-au certat de la bani.

„Nu mai plăteau la timp. Și pentru că nu ne-au depus actele la timp, ne-am trezit cu niște cetățeni din Sri Lanka, pentru care IGI ne-a dat niște decizii de returnare din cauza lor. Tocmai de aceea, din 2022 nu am mai lucrat cu ei deloc, dar ei având acces la tot felul de informații de-ale noastre s-au dus și au depus în fals la Hunedoara cereri de avize noi pentru cetățeni din Bangladesh. Nici în momentul de față nu știm câți oameni au fost ceruți în numele nostru și câți au introdus ei în țară,” ne-a declarat Dan Vasile din arest la domiciliu.

Tot Dan Vasile ne spunea, înainte să fie arestat, că mecanismul de corupție nu implică doar personalul Inspectoratului General pentru Imigrări, lucru pentru care este acum cercetat inclusiv el, ci ar fi implicați și angajați ai MAE din țările de origine ale muncitorilor străini, unde prețul vizei de intrare în România ar fi 1.000 – 1.500 de euro.

Reporterii RISE Project nu au reușit să reconstituie comisionul încasat de fiecare firmă implicată. Știm doar că, în finalul lanțului, migranții obțin minimul pe economie atunci când sunt angajați cu forme legale. Pentru că nu tot timpul se întâmplă asta. Potrivit lui Dan Vasile, 50% dintre cei plasați multinaționalelor nu ar avea forme legale. 

Potrivit informațiilor noastre, Mecler a ajuns să furnizeze muncitori străini pentru multinaționale importante din vestul țării, prin intermediul Florentinei Popescu, fost manager în cadrul Adecco, una dintre cele mai mari firme de recrutare de personal din lume. De altfel, Florentina Popescu, aflată și ea sub control judiciar, a și fost atrasă ca acționar începând cu februarie 2023, în mai multe firme care au legătură cu Mecler, inclusiv în firma fanion, cea care are contractele cu multinaționalele. 

În februarie 2024, Florentina Popescu s-a retras din acționariatul Mecler , iar împreună cu fostul director general al Adecco România (până în 2023), Florin Godean, cu Ramona Paula Rus, fost manager tot în Adecco, în prezent în conducerea Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane și alte două persoane, s-au asociat într-o altă firmă de recrutare, Mecler Workforce, devenită, între timp, Today Workforce.

---

Godean ne-a spus că a ieșit din această asociere imediat ce a aflat despre ancheta deschisă împotriva Florentinei Popescu pentru activitatea din Mecler, deoarece nu dorește să fie în proximitatea unor astfel de acuzații: 

„Săptămâna trecută am ieșit din asociere. Din punct de vedere etic eu nu mai am ce căuta acolo. Odată ce e situația aceea, orice s-ar întâmpla prefer să nu am nicio legătură cu firma. Am lucrat o perioadă scurtă de timp, cred că o lună de zile”. 

RISE a descoperit mai multe plăți consistente declarate de Adecco ca fiind făcute către Mecler Logistics, în anii 2022 și 2023, ce totalizează 300 mii de euro. „Ei erau subcontractori, aveau oamenii. Noi aveam contractele în fabrici, ei prestau. Practic erau un fel de furnizori,” a comentat fostul șef al Adecco România. 

Devenit consultant al Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM) din România, după plecarea din Adecco, Florin Godean spune, în dezacord cu ceilalți specialiști consultați de noi, că industria este reglementată destul de bine, doar că există unele firme de recrutare care nu sunt bine intenționate.

O întâlnire la nivel înalt

Ministrul Afacerilor Externe anunță că în data de 27 septembrie 2023, Ola Henrikson,  directorul regional al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) pentru Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (SEE), s-a întâlnit la București cu ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Potrivit paginii oficiale a OIM România, entitate din cadrul ONU responsabilă de migrație una dintre temele principale discutate a fost „incluziunea durabilă a migranților”. În timpul vizitei de la București, Ola Henrikson a avut o întâlnire restrânsă și cu Florentina Popescu, de la Mecler și Florin Godean, trecut de la Adecco la OIM. Godean confirmă întâlnirea:

 „Am avut o întâlnire legată de mediul privat. Ăsta e rolul meu în IOM. Pur și simplu discut cu diverse companii să vedem cum ajutăm migranții ca să se integreze. Ce am văzut la televizor nu are nicio legătură cu ce facem noi. În general s-a discutat despre contextul național, care e tendința în piața muncii”.

Întrebăm cum a ajuns Florentina Popescu la întâlnire, dat fiind parteneriatul lor și investigațiile recente.

„La noi vin destul de multe companii care întreabă diverse lucruri. Toți sunt invitați să discute, să înțelegem cu ce se confruntă, să încercăm să îi ajutăm. Acum, că s-a nimerit acolo și se întâmplă ce s-a întâmplat după, îmi pare rău, dar nu aveam de unde să știm lucrul acesta”, mai spune  Florin Godean.

Indicat de Godean ca participant la întâlnire, Bogdan Badea, directorul general al eJobs, a confirmat participarea, explicând cum a ajuns la discuții: „Am fost invitat de către domnul Florin Godean la un prânz împreună cu Mircea Mocanu,  Florentina Popescu (n.r. reprezentantă a Mecler), Dragoș Bunescu și Ola Herinksen la Osho Primăverii. Am discutat despre problemele cu care se confruntă angajații străini în România, noi la eJobs derulând chiar un proiect de conștientizare împreună cu OIM. S-a mai adus în discuție și oportunitatea creșterii contingenței de muncitori străini, aici părerile fiind împărțite, eu personal fiind reticent privind utilitatea măririi la peste 100.000, așa cum este în prezent”, a declarat Badea.

De fapt, aceasta ar fi fost și miza întâlnirii, spun sursele noastre. Începând cu anul 2022, România  „importă” 100.000 de muncitori străini anual, ca să acopere din deficitul forței de muncă, după ce milioane de români au plecat în străinătate. Unele firme de recrutare și-ar dori ca acest număr să fie sporit.

Contactată de RISE Project, Florentina Popescu a cerut să îi fie transmise întrebările pe email pentru a se consulta cu avocații în vederea unui răspuns, dar nu a mai revenit. 

Mecler și Mecler Logistics a declarat că a încasat sume importante de bani și de la multinaționalele producătoare de componente pentru industria auto ca Meteor România, Aptiv Technology Services & Solutions, Contitech Fluid Automotive România, Continental Automotive România, Contitech România, Coindu România (devenită Bader) sau Joyson Safety Systems (Arad, Sibiu, Deta). 

De exemplu, Contitech Fluid Automotive România a declarat că a plătit către Mecler și Mecler Logistics 2 milioane lei. Joyson a declarat achiziții de la Mecler și Mecler Logistics în 2022 și 2023 de peste 8,2 milioane de lei, iar Aptiv a declarat achiziții de peste patru milioane de lei.

Contitech România a declarat că a transferat către Mecler în 2022 și 2023 aproape 5,6 milioane de lei.

RISE Project le-a solicitat companiilor, care au făcut afaceri cu Mecler și Mecler Logistics detalii despre colaborare. Singurii care au răspuns până la data publicării investigației au fost cei de la Continental România, care dețin și firmele Contitech:

„Datele solicitate de către dumneavoastră în baza întrebărilor adresate grupului Continental sunt cu caracter confidențial. Acestea sunt secrete de afaceri pentru entitățile noastre legale din grupul Continental și/sau sunt sub incidența unor obligații contractuale sau legale de confidențialitate. Desigur, ne vom supune tuturor obligațiilor legale care ne revin, în situația în care DIICOT sau orice altă autoritate a statului român va veni cu solicitări în acest scop”, a transmis Continental. 

Georgiana Bondor, responsabilă de recrutarea personalului în cadrul companiei Bader România (fostă Coindu România) a spus că va reveni cu un telefon, dar nu a mai făcut-o. A apucat să ne spună că motivele pentru care muncitorii străini sunt aduși prin subcontractori și nu direct pe firma la care lucrează țin de procesul de recrutare anevoios.

FANTOMA CU MIGRANȚI 

RISE a descoperit că pe relația Dan Vasile – Tivadar – multinaționale a fost folosită și o firmă obscură. Numele ei este Asean Global Factory și a fost înființată în martie 2022 pe numele unui muncitor necalificat dintr-un sat din județul Vaslui, aflat în tranzit prin Timișoara.

În același an, firma înregistrată pe numele lui a încasat, potrivit declarației fiscale depuse de Mecler, peste 1,8 milioane de lei (aproape 400 mii de euro) de la „Mecler și Mecler Logistics”, în timp ce Asean nu a declarat aceste tranzacții.

L-am găsit pe Ștefan Vânturache, proprietarul din acte, în satul său din Vaslui. A lucrat o perioadă ca muncitor în Timișoara, susține el, iar pentru că voia să își ia un credit, un anume „Dan” i-ar fi oferit soluția: să înființeze o firmă pe numele său.

„Eu voiam să fac o rată la bancă și au zis că trebuie să fac o firmă ca să se vadă că sunt bun-platnic și nu știu ce mai ziceau. Eu m-am dus cu ei și am semnat pentru firma asta. Nu le mai știu numele. Vorbeau ei și ziceau că sunt cei mai tari pe Timișoara, că au adus cei mai mulți migranți pe Timișoara. A fost un coleg care mi-a făcut cunoștință cu unul dintre ei. E un om mai înăltuț și mai slăbuț. Avea un Mercedes negru. Dan și nu mai știu cum. Ei au încasat, ei au făcut…”, ne-a spus  Vânturache.

Vasluianul a indicat sediul firmei la care a fost să semneze actele în apropierea pasajului Popa Șapcă, acolo unde lucrează Dan Vasile. 

Contactat de RISE, Dan Vasile a confirmat, cu emoție în glas, că Asean a fost înființată pentru a fi angajați muncitorii străini aflați în ilegalitate în România:

„Această firmă a fost direct în operațiunea lor (n.r. a celor de la Mecler). Oamenii care au fost angajați pe Asean Global Factory la un moment dat s-au transferat către ei, către Mecler. În spatele Asean era acel administrator. Într-adevăr eu am fost împuternicit pentru el, dar Tivadar știa de legătura asta.  Rolul acestei firme era aaa… că erau foarte mulți oameni care nu aveau avize de muncă pe Mecler, iar soluția luată atunci de Tivadar a fost să îi angajeze fără avize de muncă. Decât să fie infracțiune cu munca la negru în corporații, decizia a fost ca această firmă să preia sancțiunile legate de încălcarea Codului Muncii. Mai bine era o sancțiune de la ITM decât să fie o infracțiune privind munca la negru”.

Între timp, firma-fantomă folosită pe relația cu corporațiile, a acumulat datorii la stat de peste 1 milion de lei, iar Vânturache este speriat de acest lucru. 

„Din câte știu a fost un subcontractor a lui Mecler Logistics. Nu știu să vă dau detalii despre subcontractorii mei, cine a fost la fiecare asociați și așa mai departe. La subcontractorii lui Mecler, mă refer” ne răspunde Sorin Gabriel Tivadar mai relaxat. 

Pe de altă parte, procurorii DIICOT spun în Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, intrate între timp în posesia noastră, că angajați din grupul Mecler „în conivență (n.r. în complicitate)” cu Tivadar au fost implicați direct în traficul de migranți prin racolarea de străini intrați legal în România și transportul lor ilegal peste graniță. Un exemplu dat de procurori este al pakistanezului Ali Shoukat, despre care DIICOT spune că „controlează un canal de trafic de migranți pe ruta România-Ungaria”.

Iar muncitorii străini ar fi fost aduși în România pe baza unor avize obținute de Tivadar pe diferite firme, însă nu au fost preluați de angajatori, ci au ajuns să plece ilegal din România.

Ancheta care a aprins conflictul 

Fostul polițist Dan Vasile spune însă că ancheta DIICOT este lipsită de probe și este făcută ca să fie scăpat Tivadar, ale cărui afaceri cu migranți s-ar fi aflat tot timpul sub protecție:

„Ne pregătim să facem un denunț la DNA București. Nu a fost altceva făcut decât să îl protejeze pe Tivadar, pentru că Tivadar este verișorul lui Negrilă Ștefan, șeful de la BCCO Timișoara ( n.r. Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate). Tot dosarul este făcut de BCCO Timișoara. Adevăratul traficant este Tivadar Sorin Gabriel, verișorul lui Negrilă Ștefan. Se vrea să se arunce totul pe mine până la urmă. Pe mine și pe Tivadar ne-au pus ca fiind lideri, însă doar eu sunt peste tot în toată mascarada asta”.

Și tot el adaugă: “Eu dacă aveam o relație de asociere sau de grup organizat cu cei de la Caraș-Severin, trebuia să mă mai judec? Avem peste 100 de dosare și 60 sunt și câștigate.(n.r Boolean are aproape 300 procese cu IGI Caraș Severin, în care contestă respingerea unor avize). Din tot grupul de firme de acolo, suntem singurii care au făcut acțiuni în instanță. Într-adevăr, ei aduceau oameni doar pentru trafic de persoane, dar noi nu trăim din această activitate”.

Potrivit Ordonanței, Dan Vasile este acuzat că l-ar fi ajutat pe Tivadar să introducă în circuitul legal banii negri, obținuți din traficul de migranți, și că ar fi avut influență asupra palierului decizional din IGI Caraș Severin pentru a obține mai ușor permisele de ședere.

Relația de rudenie este prin alianță și arată astfel: bunica lui Sorin Tivadar a fost soră cu tatăl soției șefului BCCO, adică a Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate din Timișoara, Ștefan Negrilă, au confirmat pentru RISE Project surse apropiate familiei. Relația are și istorie consemnată pe rețelele sociale. Încă din 2015, mama lui Sorin Tivadar comentează pe pagina de Facebook a soției șefului BCCO, Ștefan Negrilă.

În iunie 2023, Tivadar a trecut HR Mecler (actuală Elysiumm Corporate) firma prin care ne-a spus că făcea recrutarea migranților, pe numele soției sale și pe al bunicii lui de 85 de ani. Bunica, proaspăta patroană, e mătușa Adrianei Negrilă, soția șefului de la BCCO Timișoara. Această unitate asigură sprijinul DIICOT în dosarul de trafic de migranți în care sunt anchetați Tivadar și Dan Vasile.

HR Mecler, firma transferată,  nu a depus niciun bilanț financiar de la înființare până acum.

Nu este prima firmă fără activitate aparentă pe care am întâlnit-o în aceste afaceri. Migranții recrutați ajungeau în țară pe firme fără activitate sau care nu aveau să le dea de lucru. Fără locuri de muncă, oamenii nu își puteau obține dreptul de ședere legal, rămânând în ilegalitate. 

Șeful BCCO Timișoara, Ștefan Negrilă, ne-a declarat că, în ancheta DIICOT, ofițerii din subordinea sa sunt coordonați direct de către procurorul de caz: „Rolul polițiștilor BCCO este strict de a efectua dispozițiile dispuse de procuror printr-o delegare. În rest, e ancheta proprie a procurorului. El decide ce se întâmplă în dosar. Eu personal nu am avut niciun rol în dosar. Eu nu am fost delegat în dosar, eu șeful brigăzii.”

Negrilă nu a negat înrudirea cu familia lui Tivadar, dar a susținut  doar că relațiile dintre ei au fost reci: 

„Pe Tivadar nu l-am văzut de 10 ani. Nici de vorbit nu am vorbit, iar pe maică-sa am văzut-o doar în trecere, fără să discutăm. Nu era o relație apropiată. Nici nevastă-mea nu avea o relație apropiată cu ei”. Soția sa, Adriana Negrilă, a fost angajată consilier la cabinetul fostului președinte al Consiliului Județean Timiș, Constantin Ostaficiuc. Iar până în 2004, Adriana Negrilă a fost administrator al firmei Ornella, deținută de fiica lui Ostaficiuc.    

Ștefan Negrilă este unul dintre cei mai longevivi șefi de la Crimă Organizată din România. În 2016, după mai bine de 10 ani la șefia BCCO Timișoara, el a preluat conducerea BCCO Cluj-Napoca. În 2022, s-a întors, prin concurs, la BCCO Timișoara. 

Rony, garantul 

Ca să fondeze firma fanion, Mecler & Mecler Logistics în 2020, mama lui Tivadar  s-a asociat împreună cu un cetățean indian și, respectiv, cu israelianul Rony Bargig Aharon.

Acesta din urmă ar fi avut relațiile “în afară” – din Sri Lanka până în Dubai. 

„Rony a fost un colaborator, pentru o scurtă durată – el recruta foarte mult din Sri Lanka, pe partea aia.(…)Nu știam de condamnare și cand am aflat s-a și închis colaborarea, instant“ ne relatează Sorin Gabriel Tivadar. 

Conform presei portugheze, Rony Bargig Aharon a fost condamnat în 2018 în Portugalia la zece ani de închisoare sub acuzația de trafic de persoane. Ulterior pedeapsa i-a fost redusă, iar în final a fost achitat. În tot acest timp, Rony a stat șase luni în închisoare și un an în arest la domiciliu. Israelianul Rony Aharon Bargig a fost acuzat, alături de un nepalez și mai mulți portughezi, că au exploatat 11 străini care au ajuns ca muncitori agricoli în Portugalia. Unul dintre judecătorii care l-a condamnat pe Bargig a reținut „modul revoltător” în care au fost tratate victimele și a considerat „rușinos” că astfel de situații apar în Portugalia.

Bargig și-a mutat afacerile în România încă din 2019, cînd a înființat firma de recrutare Rightman, în Bragadiru, județul Ilfov. Un an mai târziu urma să fondeze grupul Mecler în Timișoara. 

Ne-am întâlnit cu el la București, la câteva zile după arestările din Timișoara. Așa am aflat că unul dintre motivele pentru care a ales România a fost că e mai ușor să obții viza de acces, de la ambasadele românești din Asia sau a țărilor Africane.

„În Portugalia totul se schimbase. Prețurile erau jos, nu mai puteam sa fac același lucru pentru că totul era diferit, așa că a trebuit să mă gândesc ce să fac. Nu am vrut să mă întorc în Israel. Un tip din Portugalia pe care îl știu foarte bine m-a sunat și mi-a spus că România e o bună opțiune: <<nu au nevoie de documente (N.R. migranții), doar se duc. Sunt deja din Bangladesh și avem o grămadă de oameni>> …Și am venit în România, m-am văzut cu prietenul și partenerul meu și mi-am dat seama că potențialul este imens. Pentru că procedura de obținere a vizelor este foare ușoară”, ne-a spus Rony Aharon Bargig în timpul discuției. 

Acum Bargig are 450 de angajați plasați peste tot, din Galați până în Timișoara, Cluj sau Sibiu. Și se consideră un deschizător de drumuri pentru că el a testat prima dată sistemul de intermediere a contractelor. Companiile erau reticente să angajeze asiatici, așa că i-a angajat el și i-a subînchiriat firmelor pentru a fi încercați.

„Vin la mine în birou. Fac un document. Le fac aviz de muncă și îi trimit. Tu ii testezi. Și tu mă plătești. Și în felul ăsta, mișc în jur de 600-700 de oameni în această cursă”.

Lui Tivadar îi spune Gabi. L-ar fi ajutat încă de la început, când timișoreanul adusese 15 muncitori  din India pentru Mecler și nu avea unde să îi plaseze. I-a preluat compania Mecler Construct cu totul, actuala Bargig Projects, ca să nu mai fie nevoie ca muncitorii să aștepte alte două-trei luni până să obțină un alt permis de muncă.

„Asta trebuie schimbat. Cu ce să trăiești până obții un nou aviz de munca? Toți au de trimis bani acasă pentru că s-au împrumutat. Ei au fost verificați când au primit viza. Pană îi verifici din nou, lasă-i să lucreze. Nu le da aviz de muncă, dar lasă-i să lucreze”. 

Mai spune că cei de la imigrări nu pedepsesc compania angajatoare, ci îi pedepsesc tot pe migranți care, dacă sunt prinși în acele luni în ilegalitate, sunt deportați: „Văd bărbați în lacrimi. Și asta se întâmplă numai în România. O fată din Sri Lanka voia să se sinucidă. Luase împrumut de la bancă și trebuia să dea 150 euro pe lună. 150 euro este o suma uriașă în Sri Lanka.”

Și știe că între timp Tivadar  a obținut, prin firma fanion pe care au înființat-o tot împreună, contracte mari cu multinaționale care produc componente pentru mașini. 

„M-a sunat în urmă cu o săptămână ca să merg în Timișoara, să vorbesc cu el. A prins niște contracte mari, nu știu cum. E vorba de 2-3 mii de oameni.”

Mecler și Mecler Logistic a declarat că a plătit către Rightman în 2022 și 2023, aproximativ 37 de mii de euro.

În favoarea lui Rony Aharon Bargig a existat chiar și o interpelare parlamentară.

În 2020 firma Rightman i-a trimis deputatei PSD Tulcea, Anișoara Radu, o scrisoare în care reclama că dorește să aducă în țară muncitori din India, Bangladesh și Nepal pentru contracte de muncă încheiate cu „potențiali angajatori”, „dar toate documentele legale depuse la ambasada României din India  nu au fost soluționate”.

„Rugămintea noastră este să ne ajutați în obținerea eliberării documentelor muncitorilor selectați pentru agenția Rightman, București, România”, se arată în scrisoarea trimisă deputatei Radu.

Apoi deputata PSD a adresat Ministerului Afacerilor Externe o interpelare prin care arată că „înțelege că pandemia COVID-19 a creat dificultăți suplimentare în gestionarea solicitărilor care vin la misiunile noastre permanente în străinătate”, dar și că „ pot exista restricții cu privire la mobilitatea forței de muncă și aspecte suplimentare care trebuie rezolvate înainte de a fi luată decizia potrivită”.

Deputata reclamă că „există riscul pierderii unor contracte, în contextul în care piața forței de muncă din România are nevoie de sprijin”. Printre altele, Anișoara Radu cere să i se comunice „în cât timp vor fi rezolvate solicitările firmei de plasare de forță de muncă”.

MAE a transmis că eliberarea documentelor este afectată de pandemie, dar „în evidențele MAE, inclusiv ale Ambasadei României la New Dehli, nu au fost identificate solicitări de clarificare din partea companiei Rightman, ori recepționate pe numele reprezentantului acestuia, domnul Bargig Aharon Rony”.

Fosta deputată spune că nu îl știe pe Aharon Rony Bargig și că nu își amintește de interpelarea făcută pentru firma Rightman: „Eu răspundeam oamenilor fără să caut să văd ceva despre om pentru că nu mă duceam cu mintea foarte departe. Nu îmi amintesc acum despre ce e vorba. Ei mă mai contactau și pe Facebook, le răspundeam și oamenilor de pe Facebook. Nu știu despre ce e vorba. Făcea parte din activitatea noastră de a depune interpelări”.

Investigație realizată cu sprijinul Journalismfund.eu.

Autori: Daniel Dancea, Romana Puiuleț

Factchecking: Roxana Jipa

A contribuit: Andrei Ciurcanu