Cum este ucis jurnalismul de investigație din Kârgâzstan

• În Kârgâzstan, autoritățile au pornit o campanie împotriva investigațiilor jurnalistice pe care vor să le blocheze. Aceleași autorități desființează redacții întregi și transformă jurnalismul, de facto, într-o infracțiune.

Săptămâna aceasta, patru foști angajați ai celei mai importante redacții de jurnalism de investigație din Kârgâzstan, Kloop, au fost judecați la Bișkek, fiind acuzați de conspirație pentru „instigare la tulburări în masă”.

Inculpații formează un grup neobișnuit. Este vorba despre doi contabili și doi operatori video. Toți patru au pledat vinovat în fața magistraților, deși avocatul lor și conducerea Kloop susțin în continuare că dosarul a fost construit pe o premisă falsă.

La o audiere din 5 august, procurorii au dezvăluit detalii ale rechizitoriului pe care puțini, în afara inculpaților și avocaților acestora, le văzuseră — o abatere de la procedura penală obișnuită din Kârgâzstan. Kaisyn Abakirov, avocat Kloop care a analizat documentul, a declarat că mare parte din dosar se bazează pe cinci videoclipuri critice la adresa guvernului, despre care procurorii afirmă că ar fi fost realizate cu ajutorul cameramanilor.

Aceste videoclipuri însă nu au fost publicate niciodată de publicația Kloop. Ele au apărut pe Temirov Live, o altă publicație de investigație desființată  acum un an într-o represiune brutală și care acum mai funcționează doar parțial și din exil.

Rechizitoriul îi mai acuză pe contabilii Kloop că ar fi transferat bani către cameramani pentru ceea ce procurorii au descris drept investigații comune cu jurnalistul exilat Bolot Temirov. Videoclipurile, critice la adresa oficialilor, au fost prezentate ca încercări de a „chema la nesupunere activă față de cererile legale ale reprezentanților autorității și la tulburări în masă”.

Kloop neagă orice acuzație prin care se sugerează că angajații săi ar fi colaborat vreodată cu Temirov Live la videoclipurile în cauză și afirmă că procesul reprezintă cea mai recentă etapă a amplei campanii de atac asupra presei independente din această țară.

„Urmărirea penală nu are legătură cu articole concrete”, a declarat Rinat Tukhvatshin, cofondator Kloop. „În cazul nostru, nu există nici măcar un singur articol menționat în rechizitoriu care să fi fost publicat pe Kloop. […] Autoritățile kârgâze caută pur și simplu orice modalitate de a provoca daune maxime presei, organizației și oamenilor asociați cu aceasta.”

Oficialii nici nu și-au ascuns intențiile. La începutul acestui an, un purtător de cuvânt prezidențial a acuzat public Kloop că ar fi colaborat cu Temirov pentru a derula „misiuni speciale împotriva statului” deghizate în jurnalism.

Chiar și liderii Kloop — care au intrat în exil mai devreme anul acesta — au fost prinși în această plasă a represiunii. Tukhvatshin a fost inculpat într-un dosar penal separat, deși avocatul său spune că nu i s-a arătat niciodată rechizitoriul. El, redactorul-șef Anna Kapushenko și directoarea executivă, Galina Gaparova, au avut toate conturile bancare înghețate în această vară.

Când jurnalismul devine o crimă

Înainte de Kloop, a existat Temirov Live.

În ianuarie 2024, forțele de securitate kârgâze au descins în redacția din Bișkek, reținând 11 jurnaliști și foști angajați, inclusiv pe directoarea publicației, Makhabat Tazhibek kyzy, care este și soția lui Temirov. Toți au fost acuzați de „instigare la tulburări în masă.”

Arestările au avut loc la doar câteva zile după ce Temirov Live publicase un videoclip în care îl acuza pe ministrul de interne, Ulan Niyazbekov, de abuz de putere.

Deși oficialii au negat că dosarul ar avea vreo legătură cu materialele publicate de redacție, dosarele judiciare consultate de OCCRP sugerează contrariul. Transcrierile interogatoriilor arată că ofițerii i-au întrebat pe jurnaliști cum erau realizate materialele și cine din interiorul guvernului ar putea furniza informații. Nu au pus însă nicio întrebare despre presupusele acte de instigare de care erau acuzați jurnaliștii.

Rutinele obișnuite ale redacției, precum ședințele editoriale, montajul videoclipurilor sau plata salariilor, au fost reinterpretate de investigatori ca dovezi ale unei conspirații. Angajații au fost etichetați drept „asociați și complici”, iar folosirea aplicațiilor de mesagerie criptată, precum Signal, a fost prezentată ca probă că jurnaliștii „discutau subiecte negative menite să instige la tulburări în masă.” 

În relatarea procurorilor, chiar redacția a fost transformată în loc al unor așa zise crimei.

Dosarul s-a bazat în mare măsură pe lingviști aduși de acuzare pentru a viziona videoclipurile și a determina dacă acestea conțineau, într-adevăr, chemări la instigare — prin metodologii pe care experți juridici le-au catalogat drept dubioase. O analiză a susținut că materialele Temirov Live conțineau „semne de apeluri la rezistență în masă, tulburări și eventuală schimbare a puterii.” O altă expertiză a concluzionat că „nu există instigare directă”, dar că videoclipurile aveau un ton ce ar putea „influența opinia publică într-un mod destabilizator.”

Anchetatorii au elaborat și „grafice de interacțiune” întinse, cartografiind sursele, colegii și rudele lui Temirov Live, prezentându-le drept o rețea de subversiune.

Procesul s-a încheiat la finalul lui 2024. Șapte angajați au fost achitați. După opt luni de detenție, doi tineri reporteri au fost eliberați cu suspendare, dar alți doi au primit pedepse cu închisoarea: Tazhibek kyzy a fost condamnată la șase ani, iar Azamat Ishenbekov la cinci. În această primăvară, Ishenbekov a fost grațiat de președinte — un reminder că libertatea presei în Kârgâzstan depinde astăzi de voința politică.

Dar represiunea nu s-a oprit aici. Metodele testate pe Temirov Live aveau să fie rapid perfecționate și reaplicate împotriva platformei de investigație Kloop.

O strategie testată și reutilizată

Era o dimineață liniștită dimineață de miercuri din luna mai a acestui an, când Ziyagul Bolot kyzy, reporter Kloop în vârstă de 25 de ani, a auzit bătăi puternice în ușa apartamentului din Osh. UN oraș situat în sudul țării. În câteva minute, ofițeri în civil ai Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (GKNB) au dat năvală în casa ei. I-au confiscat telefonul și laptopul și i-au spus că va fi dusă în capitală pentru interogatoriu. Nimeni nu i-a explicat motivul reținerii sale.

Nu a fost singura în această situație. În aceeași zi, GKNB a lansat percheziții coordonate în capitală, reținând alți cinci reporteri și angajați Kloop. (Alți doi au fost arestați a doua zi.)

„Oamenii sunt ținuți în regim de incommunicado”, a declarat cofondatorul Kloop, Tuhvatshin, într-un comunicat public în acea zi. „Nu li s-a permis să-și sune familiile sau avocații. Nu văd asta ca pe o reținere. O văd ca pe o răpire.”

Majoritatea au fost eliberați în 24 de ore, dar au reapărut curând într-un videoclip realizat de GKNB care a fost difuzat pe rețele sociale și televiziuni naționale. În video reporterii au fost filmați cum au declarat că rup legăturile cu Kloop și-și cer scuze pentru activitățile lor „distructive.” Doi cameramani au rămas însă după gratii luni întregi, iar alți doi contabili Kloop au primit interdicție de a părăsi Kârgâzstanul.

Autoritățile nu au oferit nicio acuzație concretă la momentul descinderilor. Abia mai târziu a devenit clar că dosarul era legat de cele cinci videoclipuri — niciunul publicat de Kloop.

La acea vreme, GKNB a emis doar un comunicat de presă în care a acuzat angajații Kloop de „instigare la tulburări în masă.” Declarația repeta același limbaj vag folosit în dosarul Temirov Live.

Organizațiile pentru drepturile omului au condamnat arestările ca parte a unui tipar mai amplu.

„Oricine spune ceva critic la adresa autorităților sau a acțiunilor lor este acum considerat că instigă la tulburări în masă. Aceasta este o tendință foarte periculoasă în Kârgâzstan, pentru că seamănă cu evoluții similare din țările vecine”, a declarat pentru OCCRP Syinat Sultanalieva, cercetător pentru Asia Centrală la Human Rights Watch.

Pentru conducerea Kloop, mesajul guvernului a fost clar. Cu toate acestea jurnaliștii spun că, în ciuda preisunilor, ei vor continua să relateze.

„Ne vom continua munca”, a spus Tukhvatshin, co fondatorul Kloop . „Nu vom înceta să publicăm investigații. […] Din moment ce nimeni nu mai poate face asta în Kârgâzstan, noi vom fi cei care o vom face.”

Eldiyar Arykbaev (OCCRP)

La realizarea acestui material au contribuit și doi jurnaliști kârgâzi, care nu pot fi numiți din motive de securitate.