Andrei Ciurcanu 
În ultimul an, zeci de Ocoale Silvice, private și de stat, au primit amenzi de milioane de lei pentru că nu au păzit pădurile pe care le administrează și acestea au devenit astfel o pradă ușoară pentru hoții de lemn.
În termeni tehnici, sancțiunile au fost pentru „funcțiile nerealizate ale pădurii – ecologice, economice și sociale”. Adică, beneficiile pierdute de noi toți din cauza tăierilor ilegale.
Acum, Ocoalele Silvice pot scăpa de aceste sancțiuni după o nouă interpretare a unui articol din Codul Silvic, interpretare pe care au făcut-o recent deputații din Comisia pentru Agricultură.
Această interpretare vine în contextul în care România se află în continuare în procedură de infringement, riscând sancțiuni usturătoare din partea Uniunii Europene pentru tăierile ilegale și managementul ineficient al pădurilor incluse în arii protejate.
- Garda Forestieră susține că interpretarea Codului Silvic este nelegală și-i acuză pe cei din Comisia de Agricultură că instigă Ocoalele Silvice la nerespectarea legii.
- În schimb, Federația Sindicatelor Silva susține că la nivel public este întreținută o campanie de denigrare a silvicultorilor, dar nu explică cine plătește pentru că pădurile nu sunt păzite.
23 februarie 2026. Federația Sindicatelor Silva trimite o adresă Comisiei de Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților prin care îi solicită să interpreteze aplicarea Codului Silvic cu privire la responsabilitatea celor care se ocupă de paza pădurii și a amenzilor pe care aceștia le riscă dacă nu păzesc pădurea.
În 2025, după lungi dezbateri și negocieri, în Monitorul Oficial a fost publicat noul Cod Silvic. Peste 160 de articole care definesc modul în care pădurea trebuie administrată, păzită, exploatată, dar și care sunt sancțiunile pe care hoții de lemn le riscă dacă fură din Fondul Forestier.
La capitolul prejudicii, pe lângă valoarea lemnului furat, a fost inclusă și „valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii”. Cu alte cuvinte, atunci când este descoperit un furt de lemne, anchetatorii calculează paguba compusă din valoare de piață a lemnului furat, la care se adaugă valoarea acestor funcții. Dacă pentru lemnul furat răspund hoții de lemn, pentru funcțiile nerealizate răspunde administratorul, care nu a reușit să protejeze pădurea și, deci, să respecte contractul de pază pe care și l-a asumat.
Funcţiile nerealizate ale pădurii sunt acele beneficii potenţiale ( ecologice, economice sau sociale) pe care pădurea ar putea să le ofere, dar nu le furnizează efectiv din cauza unor factori precum exploatarea necorespunzătoare şi excesiva, tăierile ilegale de arbori, incendii, poluarea aerului și a solului, sau managementul ineficient
Sentință Civilă, Tribunalul Bistrița Năsăud
Solicitarea de interpretare trimisă de Federația Silva vine în contextul în care în ultimul an și jumătate,valoarea amenzilor date pentru funcţiile nerealizate ale pădurii a ajuns la aproape 2,5 milioane de lei. Bani care conform legii ar trebui să fie virați la bugetul de stat, sau la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică”.
“În opinia noastră, (…) includerea valorii funcţiilor nerealizate ale pădurii în cazul răspunderii patrimoniale a personalului silvic, riscă să conducă la o asimilare nejustificată între regimul juridic aplicabil salariaţilor şi cel aplicabil autorilor faptelor contravenţionale sau penale”, au justificat cei de la sindicate solicitarea unui punct de vedere la Camera Deputaților.
I-am cerut președintelui Federației Silva, Silviu Geană, să ne explice ce a determinat organizația să reacționeze cu privire la aplicabilitatea Codului Silvic și cine consideră că ar trebui să plătească aceste funcții. Totodată, i-am solicitat să ne precizeze care este responsabilitatea administratorului de pădure, care a și semnat un contract de pază, în contextul furturilor de lemn.
Președintele Federației Silva nu a dorit să răspundă întrebărilor RISE, dar a solicitat “ca în perioada următoare și-n limita posibilităților să stabilim eventual o întâlnire pentru a clarifica aspectele menționate”.
De menționat că în cazul furturilor cu autori necunoscuți nimeni nu plătește nicio pagubă adusă pădurii. Cu alte cuvinte statul pierde atât valoarea lemnului furat, cât și valoarea pierdută din distrugerea pădurii care a rămas pradă hoților de lemn deși exista un contract de pază.
În iunie 2026, după câteva luni de dezbateri, Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a răspuns celor de la Sindicat concluzionând că “legea nu prevede
stabilirea valorii funcțiilor nerealizate ale pădurii” și că “nici nu poate fi pretinsă achitarea acestora de către administratorul de fond forestier, ocoale silvice, sau de către personalul silvic din teren”.
Imediat după primirea acestui răspuns, sindicatele au trimis clarificările către ROMSILVA, care administrează cele 3,1 milioane de hectare care aparțin statului român, solicitând ca Regia de Stat să ia act de noua interpretare a legii.
Adresa vine în contextul în care peste 25 de Ocoale Silvice din Romsilva, unde s-au constat tăieri ilegale, au de plătit peste un milion de lei din valoarea funcțiilor nerealizate.
Printre ocoalele silvice de stat se numără inclusiv Ocolul Silvic Gârda, care are un istoric de tăieri ilegale masive. În 2012 un amplu control a descoperit că 860 de hectare au fost rase ilegale, cu sute de mii de metri cubi furați.
Citește AICI articolul RISE Project despre dezastrul de la Gârda de Sus și cum au scăpat hoții de lemne.
Răspunsul Comisiei a declanșat rapid un conflict la nivel instituțional. Garda Forestieră Cluj, cea care a și aplicat cele mai multe amenzi, a acuzat că aplicarea Codului Silvic este foarte clară, că interpretarea este nelegală și că adresa Comisiei de Agricultură instigă Ocoalele Silvice la nerespectarea legii.
“Adresa Comisiei (…) a fost emisă fără a ţine cont de toate prevederile Legii nr. 331/2024 – Codul silvic şi este folosită de către Federaţia Sindicatelor
Silva şi de către ocoalele silvice pentru a contesta procesele-verbale prin care se individualizează valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii întocmite de agenţii constatatori ai Gărzii Forestiere Cluj, ba mai mult, presupunem că aceasta va fi folosită şi la instanţele de judecată unde se soluţionează anumite dosare prin care ocoalele silvice au contestat procesele verbale de individualizare a valorii funcţiilor nerealizate ale pădurii.
Garda Forestieră a solicitat Ministerului Mediului să intervină și să facă toate demersurile pentru ca deputații din comisie să revină asupra răspunsului trimis sindicatelor și să respecte prevederile Codului Silvic.
Am solicitat ministrului mediului, Diana Buzoianu, un punct de vedere cu privire la interpretare Codului Silvic și situația conflictuală. Într-un răspuns scris pentru RISE Project, Ministerul Mediului a susținut că punctul de vedere transmis de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților nu reflectă integral prevederile Codului Silvic.
“Pentru prejudiciile forestiere produse prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții, constatate în timpul patrulărilor, al controalelor de fond sau parțiale, al controalelor de exploatare ori în alte situații similare, se calculează atât paguba, cât și valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii. Codul silvic nu instituie o excepție de la această obligație pentru tăierile ilegale descoperite în timpul controalelor efectuate în cantoanele silvice.”
Conflictul tranșat în instanță
Interpretarea Codului Silvic, de către Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, vine după ce problema funcțiilor nerealizate a fost tranșată de mai multe instanțe de judecată din România.
În cel puțin două cazuri diferite, Tribunalul Cluj și Tribunalul Bistrița Năsăud au considerat că Ocoalele Silvice care nu-si îndeplinesc contractele de pază, și în pădurile cărora se constată tăieri ilegale, trebuie să plătească, conform legii, contravaloarea funcțiilor nerealizate ale pădurii.
Ocoalele Silvice au solicitat în instanță anularea procesului verbale, dar magistrații au respins cererile. Ambele decizii nu sunt definitive și pot fi atacate cu recurs.
De exemplu, în cazul pagubelor descoperite în urma unui control de fond în 2025 la Ocolul Silvic Feldru, din județul Bistrița-Năsăud, la un singur pădurar au fost descoperite aproape 1600 de cioate care proveneau din tăieri ilegale. Valoarea pagubelor a fost estimată la 156.000 de lei, din care funcțiile nerealizate ale pădurii au fost calculate la 57.000 de lei.
Ocolul Silvic a cerut judecătorilor să constate nulitatea procesului verbal, în timp ce inspectorii Gărzii Forestiere Cluj au considerat că ocolul trebuie să plătească pagubele pentru că nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile din contractul de pază.
“Dacă autorii tăierilor ilegale nu sunt identificaţi, răspunderea pentru funcţiile nerealizate ale pădurii trebuie să revină structurii silvice care a asigurat paza pentru că nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale de pază, statul român neputând să suporte nelimitat toate prejudiciile forestiere produse de autori neidentificați”, au susținut inspectorii Gărzii Forestiere Cluj.
După câteva luni în instanță, magistrații Tribunalului Bistrița Năsăud au respins solicitarea Ocolului Silvic Feldru și au constatat că procesul-verbal al Gărzii Forestiere este legal și că Legea nr. 331/2024 (Codul Silvic) este clară cu privire la responsabilitatea administratorului și plata pagubelor pentru valoarea funcţiilor ecologice nerealizate ale pădurii. Ocolul Silvic a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj.
Un inspector din cadrul Gărzii Forestiere Naționale, care a dorit să-și păstreze anonimatul pentru că nu a avut acordul superiorilor pentru un interviu, a explicat că plata funcțiilor nerealizate ale pădurii vine să responsabilizeze administratorul care se ocupă de paza pădurii.
“Când tu ( nr administrator), l-ai lăsat pe pădurarul cutare cu 1000 de hectare, știind că este expus, păi, tu nu ai nicio responsabilitate? Faci ceva, ori schimbi compartimentul de pază, ori faci un canton mai mic. Toți spun <<Pădurarul e de vină, el are de plătit. Șeful de ocol n-are treabă, ăla de la pază n-are treabă, șeful district n-are treabă. Nimeni n-are treabă>>. Nu-i chiar așa, pentru că mai sunt niște oameni care trebuie să verifice ce se întâmplă și nu aveau voie să se ajungă în punctul ăsta. Iar acei oameni reprezintă administratorul”, a explicat inspectorul.
Acesta a precizat că dacă pădurarul este găsit vinovat de neglijență și magistrații constată că a fost părtaș la furt, acesta va fi tras la răspundere și va plăti contravaloarea lemnul furat. Dar, în lipsa unei paze eficiente pădurea e tăiată ilegal și nu-și mai exercită rolurile – social, economic și de mediu. “Pentru asta tu Ocol, Direcție Silvică, trebuie să plătești. Administratorul trebuie să fie și el responsabil pentru ce face padurarul, pentru că pădurarul nu e de capul lui acolo”.
Opiniile inspectorului sunt întărite și de Tribunalul Cluj într-un alt dosar privind valorile pădurii. Magistrații au explicat că prin Codul Silvic legiuitorul a instituit o formă de răspundere a administratorului indiferent dacă a fost sau nu identificat hoțul de lemne, sau dacă au fost sau nu deficiențe în paza pădurii. “Simpla constatare a prejudiciului pe terenul dat în administrare conduce la angajarea răspunderii reclamantei.”
Interpretarea prevederilor din Codul Silvic și conflictul interinstituțional vin în contextul în care procedura de infringement pentru tăieri ilegale nu a fost închisă complet în cazul României.
De altfel, țara noastră și-a asumat realizarea unui nou pachet de legi privind administrarea pădurilor, adoptarea unui nou Cod Silvic fiind și jalon în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență).
Autor: Andrei Ciurcanu
Fact checking: RISE Project
CITEȘTE și seria de investigații „Pădurile României” că să afli cum grupările de crimă organizată au făcut afaceri de zeci de milioane de euro, cum rapoartele de control ale Ministerului Mediului, ROMSILVA și Gărzilor Forestiere au fost ascunse și ținute la sertar și cum hoții de lemne au scăpat nepedepsiți.
Ionuț Stănescu 
Rise Project 
Bianca Albu 
Romana Puiuleț 
Rise Project