CONTROLUL PARLAMENTAR A PICAT TESTUL COVID - Rise Project :Rise Project

8/03/2021
Premierul Ludovic Orban în ședința de guvern de marți, 10 martie 2020, cu câteva zile înainte de declararea stării de urgență împotriva pandemiei. Acum, la un an distanță, Orban, ca șef al Camerei Deputaților, prezidează ședințele în care colegii parlamentari interpelează membrii Guvernului. Inquam Photos / Octav Ganea

Premierul Ludovic Orban în ședința de guvern de marți, 10 martie 2020, cu câteva zile înainte de declararea stării de urgență împotriva pandemiei. Acum, la un an distanță, Orban, ca șef al Camerei Deputaților, prezidează ședințele în care colegii parlamentari interpelează membrii Guvernului. Inquam Photos / Octav Ganea

Din ianuarie 2020 și până în ianuarie 2021, la Cameră și la Senat s-au depus 2980 de întrebări și interpelări adresate premierului, miniștrilor și șefilor din administrația publică. Dintre ele, 281 au fost despre echipamente, spitale, medici, pacienți, testări și achiziții. 

RISE Project le-a citit și a analizat răspunsul Executivului la problemele sistemului medical sufocat.

Majoritatea replicilor sunt date doar pentru a bifa această obligativitate. Și sună așa: E rău? O să fie bine. Se întâmplă ceva care necesită măsuri? O să supraveghem. S-a greșit? Se repară. Sunt probleme? Facem recomandări. Cum veți acționa? Se analizează. Știți? Nu știu. Dar asta și „ne pare rău” nu se spune niciodată.

Multe dintre răspunsurile autorităților la problemele semnalate de parlamentari sunt ca niște bancuri seci. De ce nu se află un spital pe lista celor de suport COVID? Pentru că nu a fost inclus. Câte locuri de cazare există pentru medicii din linia întâi? Locurile de cazare se acordă medicilor din linia întâi. De ce se raportează decesele cu întârziere? Conform legii, ele se raportează imediat.

Toate sunt încununate de un Raport al lui Ludovic Orban, atunci premier, care spune că, în perioada de urgență, controlul parlamentar s-a desfășurat exemplar.

  • Dintre toți parlamentarii, vicepreședintele Comisiei de Sănătate, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a pus cele mai multe întrebări, 43. Dar n-a primit răspunsuri la multe dintre ele. Contactat telefonic, la început s-a mirat: „Nu credeam că cineva îmi citește interpelările, iată o premieră absolută”. Ca la final să zică: „Miniștrii nu dau două parale pe Parlament”.
  • La Cameră, doar 12% dintre întrebări au primit replică la timp, iar la Senat doar 3%. Peste 23% din întrebările deputaților au fost ignorate și peste 21% din cele ale senatorilor. Restul au avut întârzieri în răspuns între o săptămână și șase luni. 
  • De departe, cel mai arogant răspuns vine de la Ministerul Sănătății care, chestionat despre lipsa echipamentelor de protecție pentru medicii de familie, spune că aceștia câștigă 105 lei per pacient bolnav de COVID, bani din care își pot procura singuri cele necesare.

Întrebările și interpelările sunt un instrument constant de control parlamentar asupra Guvernului, fiind reglementate atât de Constituție, cât și de regulamentele Camerei Deputaților și Senatului. Fiecare parlamentar poate chestiona săptămânal premierul, miniștrii și persoanele din conducerea instituțiilor, pe diferite teme de interes public.

Întrebările se pot pune, mai nou, chiar și în perioadele de vacanță legislativă. Așa verifică deputații și senatorii dacă legile sunt aplicate corect sau dacă serviciile publice funcționează cum trebuie. Tot astfel semnalează abuzuri de putere ale funcționarilor publici sau lacune în activitate.

Importanța lor crește în perioadele de criză, așa cum a fost cea generată de primul an de pandemie.

Răspunsurile la întrebări și interpelări trebuie să sosească în 15 zile prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. 

Regulamentul Camerei Deputaților

„Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

„Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe.”

Anul trecut însă, la Camera Deputaților, doar 24 au sosit la timp, iar 46 nici măcar nu au primit răspuns. Restul au avut întârzieri între o săptămână și chiar șase luni.

De exemplu, la întrebarea deputatului PMP Constantin Codreanu, despre cum a cumpărat Unifarm o izoletă cu 17 mii de euro, Ministerului Sănătății i-a luat jumătate de an să spună că nu poate să răspundă, pentru că este o anchetă penală în curs.

Vorbim despre o spălare pe mâini la interpelări, întrebări. (…) Majoritatea [răspunsurilor] întârzie. De cele mai multe ori, nu au nicio legătură cu răspunsul care trebuia să fie dat”, ne spune deputatul, care în legislatura 2016-2020 a depus peste patru sute de întrebări și interpelări. Partidul său a cerut anul trecut o modificare la regulamentul Camerei Deputaților, astfel încât să se poată depune întrebări și interpelări și în timpul vacanței parlamentare. S-a votat în toamnă, doar pentru întrebări. „La interpelări am rămas că nu se poate, deși e o aberație, pentru că Parlamentul intră în vacanță, dar Guvernul, autoritățile centrale nu intră”, explică Codreanu.

Chiar dacă unele instituții răspund la timp, foaia întârzie mult până ajunge la deputat. De exemplu, un răspuns primit deja cu două luni întârziere de la Ministerul Sănătății, a mai stat jumătate de lună la Secretariatul Guvernului, până a ajuns la destinatar.

Există și situații în care deputatul revine cu întrebarea și atenționează Guvernul că a depășit termenul legal, dar este ignorat în continuare sau primește o replică formală, care nu lămurește nimic.

Răspunsul corect, nepolitic, la întrebarea ce faci, dacă nu-ți răspunde nimeni, este că nu ai ce face. Nu poți să forțezi un ministru să-și facă treaba, doar să-i ceri demisia politic și cam atât”, spune vicepreședintele Comisiei pentru sănătate, deputatul USR Emanuel Ungureanu. Regulamentele dau un timp limită de răspuns, dar nu există sancțiuni, dacă nu sunt respectate.

Multe răspunsuri ocolesc întrebarea.

Când un deputat vrea să știe câți medici dintr-un anumit județ au primit sporul de cinci sute de euro pentru lupta în linia întâi împotriva COVID, ministerul îi redă doar categoriile din lege care sunt îndreptățite să primească banii. Când cere Corpului de Control al Ministerului Sănătății să verifice achizițiile făcute la un spital, ministerul îi răspunde doar că unitatea se află pe lista spitalelor de suport COVID.

Când Ministrul Sănătății deține chiar și doar o vină morală, cum ar fi cazul decedatului din Câmpulung, confundat de angajații unui spital cu un mort de COVID și înmormântat de altă familie, își declină competența.

Povestea se repetă la Senat

Din 1085 de întrebări și interpelări făcute anul trecut de senatori, 79 au fost despre problemele sistemului medical în pandemie. Doar trei dintre ele au primit răspuns în termenul legal de 15 zile și peste 20% nu au primit deloc. Restul au primit replică cu întârziere, între o săptămână și patru luni.

Interpelarea senatorului USR Mihai Goțiu, numită „Scoateți din carantină și izolare răspunsurile la interpelările și întrebările parlamentare!”, dovedește că este o practică împământenită.

Pe 23 aprilie 2020, Goțiu semnalează că „un număr nejustificat de mare” de interpelări adresate premierului, membrilor Guvernului și conducătorilor de instituții din subordinea Executivului nu au primit încă răspuns. „Starea de urgență nu a suspendat ori anulat obligațiile constituționale și legale ale Guvernului de a se supune controlului parlamentar”, explică el și înșiră o listă de 19 întrebări și interpelări adresate până atunci. O parte dintre ele „prezintă probleme legate de efectele stării de urgență, care necesită răspunsuri urgente, pentru a nu agrava situația”, subliniază senatorul. De exemplu, „Gestionarea deșeurilor spitalelor și a deșeurilor menajere a persoanelor aflate în carantină și izolare pe perioada stării de urgență”.

O lună și jumătate mai târziu după expirarea termenului legal de răspuns, liberalul Nini Săpunaru, secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului de Stat al Guvernului, îi scrie lui Goțiu că există o listă a restanțelor și că reamintește constant ministerelor să răspundă în termenul legal.

Dar, susține Săpunaru, întrebările lui sunt „de natură complexă”, „cu  multiple puncte și subpuncte”, mai vrea și fotocopii după diverse documente, ei nu au destui angajați, iar acum mai e și pandemie. Așa că îi cere înțelegere.

RISE Project a analizat în detaliu cele 201 întrebări depuse la Camera Deputaților. Răspunsurile guvernanților și ale oamenilor din conducerea instituțiilor subordonate Executivului ascund de fapt imposibilitatea de a face față problemelor unui sistem medical sufocat de pandemie.

FEBRUARIE: RELAXARE
(6 întrebări, 5 fără răspuns)

La două săptămâni după ce Organizația Mondială a Sănătății declară pandemia urgență globală, pe 14 februarie, Franța anunță primul deces de la noul coronavirus, din Europa, iar Italia sare brusc de la cinci cazuri pe zi, la 150.

La noi apar primele șase întrebări pe temă, majoritatea adresate ministrului Sănătății de atunci, Victor Costache: Aveți vreun plan de prevenire? Sunt spitalele pregătite? Se mărește numărul laboratoarelor de testare? Se fac filtre sanitare la aeroporturi? Dar la punctele de frontieră? Răspunde doar Ministerul Transporturilor, la ultima întrebare, dar cu o lună întârziere, în aprilie.

La acel moment, România intrase deja în stare de urgență, așa că parlamentarului i se redau măsurile de la acel moment.

MARTIE: PANICĂ
(17 întrebări, 5 fără răspuns)

În martie, OMS declară pandemie globală. Italia instituie carantină în toată țara. România declară stare de urgență. Se închid școlile, se înregistrează primele trei decese și ministrul Sănătății demisionează. Tot grupul parlamentar PNL, în frunte cu premierul Ludovic Orban, intră în izolare, după ce un senator este diagnosticat cu COVID.

Deputatul PSD Ioan Dîrzu. Fotografie de Octav Ganea, Inquam Photos

Deputatul PSD Ioan Dîrzu. Fotografie de Octav Ganea, Inquam Photos

Printre parlamentari se instalează panica. Sunt verificate conspirațiile: Există date și informații că se încearcă introducerea cu intenție a unor persoane bolnave de coronavirus pe teritoriul României?”, „A ascuns Ministerul Sănătății populației și sistemului medical riscul iminent al răspândirii COVID-19?” sunt două dintre cele 17 întrebări adresate premierului, ministrului Sănătății și, respectiv, al Afacerilor Interne, de către deputatul PSD Ioan Dîrzu. Dacă prima întrebare este izvorâtă din ce-a citit prin mass-media, a doua vine din incertitudinea care plana atunci asupra a orice: A fost foarte multă bâjbâială (…), nu spunea nimeni nimic, toată lumea panicată, își aduce aminte fostul deputat, contactat telefonic.

Deputatul USR Silviu Dehelean întreabă directorii SIE și SRI câte informări au trimis președinției, premierului, ministrului Sănătății și al Internelor și care sunt subiectele lor. Pe site-ul Camerei, nu figurează vreun răspuns, dar deputatul avea să primească unul, doar de la SIE, „într-un plic, la Cameră”, la final de aprilie: „SIE m-a anunțat, politicos, că răspunde doar în fața Comisiei de specialitate. Presupun că SRI procedează în același mod, doar că nu s-au obosit să mă notifice”, avea el să scrie pe Facebook și să ceară desecretizarea acestor informații.

Alți deputați reclamă dezinformarea: un medic din Iași a caracterizat epidemia drept „gripă pentru proști isterizați”, iar pe rețelele de socializare circulă mesaje atribuite Ministerului Sănătății, precum „Nu mai există leacuri odată ce sunteți infectați”.

Specula este în creștere. Prețurile explodează pentru anumite articole medicale care ar fi trebuit să existe în rezerva de stat. România nu a cumpărat materiale de protecție împotriva virusului, iar medicii folosesc „echipamente rămase din stocul pentru Ebola (criza 2014-2015)”, îi scrie deputata PRO România Mihaela Huncă, ministrului Sănătății, chiar cu o zi înainte ca acesta să demisioneze.

„Asistăm la țipătul disperat al medicilor de familie. (…) Cadrele medicale reclamă faptul că nu au măști, mănuși, combinezoane și dezinfectanți și că sunt trimiși în prima linie să îngrijească suspecți de coronavirus cu brațele goale”, mai scrie ea.

Cum liniștește Guvernul parlamentarii, atunci când răspunde? Ludovic Orban îl asigură pe Ioan Dîrzu că „Guvernul a avut o acțiune constantă și coerentă” și enumeră pe 49 de pagini acte normative și conținutul lor. MAI asigură că Poliția „desfășoară activități specifice” pentru prevenirea speculei. Ministerul Sănătății condamnă „fake news-ul”, iar arbitrul pieței telecom din România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), are verde la șters site-uri cu informații false, dar nu spune și câte a șters până acum. Grupul de Comunicare Strategică susține că face treabă: 180 de mesaje pe Whatsapp către media și 59 de infograme pe rețelele de socializare ale instituțiilor.

APRILIE: MĂȘTI
(15 întrebări, două fără răspuns)

OMS confirmă peste un milion de cazuri la nivel global. Suceava și Țăndărei intră în carantină. Clanul Cămătarilor intermediază pe piața neagră milioane de măști chirurgicale. Companiile aeriene introduc obligativitatea măștii. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, recomandă și el purtarea măștii. Constanța și Timișoara o fac obligatorie în spațiile publice. Premierul Ludovic Orban se arată îngrijorat că nu vor fi destule ca să acopere cererea. Comisia Europeană dă verde la achiziții directe, fără publicarea unui anunț.

Cu toate astea, „în mai toate farmaciile lipsesc cu desăvârșire, iar în cele în care se găsesc, se vând la suprapreț”, îi scrie deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi ministrului Economiei, Virgil Popescu. Îl întreabă cum va susține ministerul producătorii locali de echipamente de protecție?

Lucrăm la IMMinvest.ro, răspunde ministerul, program prin care statul garantează până la 90% din valoarea creditelor obținute de firme. Site-ul se și lansează la o săptămână, pe 17 aprilie, și tot atunci pică, pentru că e accesat de două sute de persoane pe secundă. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri suspectează un atac cibernetic.

Deputatul USR Emanuel Dumitru Ungureanu avertizează că, în aceeași clădire cu Centrul de Hemodializă Diaverum Răcari, care îngrijește două sute de bolnavi, funcționează un centru de carantină anti-COVID, cu autorizația Primăriei. Este singura întrebare din aprilie la care Guvernul răspunde cu măsuri, chiar dacă tardive: închide centrul, dar peste trei luni.

MAI: ACHIZIȚII
(77 întrebări, 10 fără răspuns)

Comisia Europeană alocă României 637,5 milioane de euro pentru lupta împotriva COVID. DNA deschide 33 de dosare penale pentru achiziții publice în timpul pandemiei și investighează cum a cheltuit compania națională Unifarm, responsabilă de aprovizionarea cu echipamente anti-COVID la nivel național, 140 de milioane de euro.

Și deputatul USR, Emanuel Dumitru Ungureanu, are întrebări despre cât au costat donațiile de echipamente făcute de statul român, prin intermediul Unifarm, spitalelor din Republica Moldova, dar Ministerul Sănătății îi recomandă să apeleze la organele de anchetă penală, dacă suspectează o infracțiune.

Este o mizerie fără margini, este un răspuns în bătaie de joc”, ne spune deputatul, contactat telefonic. El chiar făcuse o plângere penală la DNA, „Ministerul Sănătății știa asta, dar una e plângerea penală și alta e să-mi răspunzi ca instituție a statului, mie ca organ de control. Pentru că Legislativul controla Executivul, ultima dată când am citit Constituția”, continuă el, contrariat că nimeni nu știe nici acum la ce spitale din Moldova au ajuns echipamentele și care a fost prețul lor.

În acest context, deputatul PSD Costel Lupașcu ar vrea ca „FIECARE ROMÂN să primească 30 de măști de protecție! GRATUIT! Până la data de 15 mai!” din bugetul de stat și al UNIFARM. Chiar este depusă o propunere legislativă în acest acest sens de către colegii de partid și cei de la PRO România. Cea mai ieftină mască a ajuns la trei lei, iar dezinfectantul la sticlă de 750 de mililitri costă deja 150 de lei.

„Ministerul Economiei are datoria morală de a opri această speculă”, spune deputatul PSD Ioan Dîrzu și vrea să știe ce măsuri s-au luat până acum. S-au făcut controale, răspunde ministerul tocmai la sfârșitul lui iunie, fără a specifica rezultatele, au loc întâlniri. Și, chiar dacă asta nu are legătură cu specula la produsele anti-COVID de care întreba parlamentarul, s-a lansat MonitorulPrețurilor.info, o platformă de pe care afli cât costă alimentele și carburanții la diferiți furnizori.

Ce-i drept, în ultimul an, miniștrii au răspuns doar sporadic și total neaprofundate răspunsurile, așa de suprafață sau deloc. Din lipsă de profesionalism. Din lipsă de interes pe subiect. Aveau cu totul alte interese”, ne spune Ioan Dîrzu.

Se pun întrebări și despre conformitatea echipamentelor de protecție. Autoritatea pentru Protecția Consumatorului controlează, între 11 și 19 mai, 794 furnizori de măști și mănuși și constată abateri la 513 dintre ei. Astfel, 90% dintre măști și 51% dintre mănuși prezintă abateri de la prevederile legale. Se dau amenzi de aproape două milioane de lei și sunt oprite de la comercializare mănuși și măști de peste 15 milioane.

Un sfert dintre cele 77 de întrebări din mai se referă la achiziții. Ministerul Economiei plănuiește să lanseze „Registrul Național al Producătorilor de echipamente, dispozitive medicale și nemedicale”. Acum nu deține o situație concretă a acestora, pentru că s-au înregistrat foarte puțini. În Februarie 2021, situația nu stă mult mai bine, sunt înscriși doar 81 de producători.

Apar spitalele modulare. Consiliul Județean Iași plătește 13,5 milioane de euro pentru cel de la Lețcani, dar „dă dovadă de opacitate maximă, necomunicând niciun detaliu referitor la această achiziție”, semnalează deputatul Petru Movilă, de la PMP.

Trei luni mai târziu, procurorii încep să investigheze cum a fost construit.

MApN ridică un spital modular la Constanța, de aproape 11,5 milioane de lei, care avea să se deschidă în septembrie și să se închidă luna următoare, ca să înlocuiască corturile cu containere și să facă față iernii. Unitatea de Suport Medical Bucureștii Noi, construită din donații de la companii private și cetățeni, nu primește autorizație de funcționare, pentru că nu are destui medici. Dar când un parlamentar întreabă care este deficitul de medici pentru combaterea pandemiei, Ministerul Sănătății tace.

Multe alte întrebări sunt ignorate: Ce face Ministerul Sănătății cu banii din amenzile date pentru încălcarea restricțiilor COVID? Câți bani s-au alocat pentru teste COVID și câte s-au făcut, raportat la o sută de mii de locuitori? Ce stocuri de echipamente există? „Aceste aparate de testare Real Time PCR par să fie ca steagurile din Scrisoarea Pierdută a lui Caragiale. Ba sunt, ba nu sunt!”, vorbește singur deputatul independent Dumitru Lovin despre situația din județul Vâlcea. S-au înființat centre de telemedicină regională sau națională? S-au dezvoltat servicii de e-Health? Ultimele două întrebări par SF, în condițiile în care sistemul medical românesc are probleme mult mai grave. 

Deputatul USR Emanuel Dumitru Ungureanu. Foto: MediafaxFoto / Alexandru Dobre

Deputatul USR Emanuel Dumitru Ungureanu. Foto: MediafaxFoto / Alexandru Dobre

În opt dintre cele 19 întrebări depuse, deputatul USR Emanuel Dumitru Ungureanu cere controale ale Corpului de Control al Ministerului Sănătății și ale DSP în centre de dializă sau în spitale, pentru a verifica respectarea restricțiilor impuse de pandemie și actul medical. „S-au întâmplat foarte multe dintre cele pe care le-am solicitat, dar nu toate. Spre exemplu, la Spitalul Municipal Cluj, unde este moșia lui Boc, nu s-a putut intra niciodată, în patru ani de mandat, deși am cerut de mai multe ori control. Am cerut și la secția Imogen a Spitalului din Cluj, s-au făcut câteva rapoarte, dar ultimul nu mi-a venit nici astăzi. În bătaie de joc, un secretar de stat mi-a trimis din raport ultima pagină. Atât, spune deputatul, care susține că pentru a cere aceste controale a mers pe teren ca să culeagă date și să discute cu martori: Îmi vine să vomit numai când mă gândesc câtă bătaie de joc de munca mea. Adică eu făceam teren, vedeam cu ochiul problemele, chemam instituțiile, veneau cu întârziere, făceau raport în batjocură și nici pe ăla nu mi-l dădeau”, spune el.

Singura dată când a obținut niște rapoarte a fost pe vremea Sorinei Pintea, în 2019, doar după ce a dat în judecată ministerul.

Șefa secției de Psihiatrie a Spitalului de Urgență din Târgoviște este demisă că a raportat nereguli în implementarea măsurilor anti-COVID și de testare, dar ministerul lasă rezolvarea situației în seama Consiliului Local Dâmbovița. La Spitalului Orășenesc Câmpeni este numit manager interimar Valentin Gog, membru PNL, care înainte se ocupa cu organizarea de nunți și botezuri, dar ministerul spune că îndeplinește criteriile, are studii superioare în domeniul medical, juridic sau financiar.

Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” din cadrul DSP Botoșani cere ca personalului de specialitate să-i fie plătite și orele suplimentare care depășesc limita legală de 360 pe an, ținând cont că va fi implicat cu același volum de muncă până la stingerea pandemiei. Dar ministerul răspunde că nu-i permite legea.

Pacienţii asimptomatici sunt forţaţi să rămână internați în spital zeci de zile, chiar dacă nu au nevoie de îngrijire medicală. „Statul român se poartă abuziv cu acești pacienți și în mod nesăbuit consumă resurse importante prin internarea lor inutilă”, semnalează deputata PSD Tamara Dorina Ciofu. Efectul apare abia după câteva luni, în octombrie, când pacienții fără simptome încep să fie tratați acasă.

În cele 17 centre de carantină la nivel național sunt deteriorate uși, aparatură electronică, se sparg ferestre și dotările băilor. Operatorii economici plătesc distrugerile din buzunar. Când le va deconta statul cheltuielile, întreabă o deputată Ministerul Afacerilor de Interne, care își declină competența pe subiect.

Și în cazul testărilor, cererile curg lanț: Există program de testare pentru medicii de familie? Câte persoane din centrele sociale au fost testate? Testați cei 18 mii de farmaciști și 40 de mii asistenți de farmacie care intră în contact zilnic, cu patru sute de persoane? Vă rog testați toți sucevenii obligatoriu, recomandă un deputat. Testați și tot Botoșaniul, că e lângă Suceava, zice altul.

Deputatul PSD Ioan Dîrzu vrea să știe dacă politicienii și aparatul administrativ au prioritate la testare și se află în vreun program special pentru asta. Contactat telefonic, Dîrzu ne explică: „Serviciile de bază într-un stat trebuie să funcționeze. (…) Gândiți-vă (…) ce s-ar întâmpla dacă toți reprezentanții primăriilor ar fi bolnavi și s-ar bloca instituția respectivă. Cine ar suferi? Tot populația”. Recomandările de testare făcute de Institutul de Sănătate Publică sunt însă foarte clare, în ele intră doar 13 categorii de persoane și nu sunt cele enumerate mai sus.

Apar și primele întrebări pe tema vaccinului, cel românesc dezvoltat de Institutul OncoGen, aflat în structura Spitalului Județean de Urgență Timișoara. Deși directorul centrului, profesorul Virgil Păunescu, este anchetat pentru că și-a administrat vaccinul, se inițiază un proiect comun de cercetare cu Institutul Național Cantacuzino.

În timp ce autoritățile se chinuie să gestioneze haosul din prezent, cineva își pune problema viitorului: au fost emise recomandări pentru spitale și autorități în ce privește valul doi? Singurul răspuns pe care îl poate oferi Ministerul Sănătății este lista spitalelor-suport COVID.

IUNIE: SPITALE
(22 de întrebări, 4 fără răspuns)

Sunt zece milioane de cazuri confirmate la nivel global și peste cinci sute de mii de morți. România se apropie de 30 de mii de persoane infectate și 1600 decese.

Deputatul PSD Răzvan Ilie Rotaru acuză Guvernul că manipulează datele privind situația COVID, ca să inducă o falsă impresie că situația e deosebit de gravă: „În realitate, capacitatea de răspuns a sistemului medical la un eventual val de îmbolnăviri este extrem de mare. Dintre cele 2653 de locuri la terapie intensivă sunt ocupate doar 175, adică 6,6%. Dintre cele 1361 de paturi de la terapie intensivă, dotate cu ventilatoare mecanice, sunt ocupate doar 80, adică 5,8%!”.

Din cauza asta, „numărul deceselor cauzate de cancer şi de bolile de inimă s-a dublat. (…) mii de bolnavi stau la cozi, în ploaie, pentru a avea acces în cele câteva spitale deschise.” Ministerul Sănătății îi răspunde scurt că informațiile vin de la DSP-uri și spitale, prin intermediul Grupului de Comunicare Strategică, dar ignoră complet problema bolnavilor cronici care nu au unde să se trateze.

Și colegul său de partid, Costel Lupașcu, are o problemă cu Grupul de Comunicare Strategică: a oprit accesul publicului la harta cu cazurile confirmate de coronavirus pe judeţe. „Românii, pentru a se putea proteja, trebuie să fie informaţi cu privire la riscul la care se expun. Cine a luat decizia? Vi se pare normal?, cere Lupașcu explicații, dar nu-l aude nimeni. Știm însă, dintr-un răspuns dat de minister, în aprilie, altui parlamentar PSD, că Grupul de Comunicare Strategică a făcut asta „pentru a preveni stigmatizarea persoanelor din anumite localități”.

La propunerea PSD, în iunie, Parlamentul aprobă înființarea Comisiei de anchetare a achizițiilor din perioada pandemiei”, formată din 21 de reprezentanți, de la toate partidele. Are două întâlniri, în aceeași lună, pentru stabilirea conducerii, apoi moare. Deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a fost vicepreședinte al acestei comisii, explică că înființarea „a fost de formă”, pentru imagine, „nu a produs absolut nimic, niciun document”. „Eu cred că aceste comisii se înființează și pentru un soi de șantaj politic. Se deschide, se face tam-tam”, apoi „se se negociază între PSD și PNL ce trebuie să se facă ca să se închidă”, zice el.

Îl sunăm și pe președintele Comisiei de anchetă, deputatul PSD Marius Budăi, care ar fi trebuit să convoace întâlnirile. Budăi explică: „Comisia n-a mai activat din două motive: au fost cele două campanii electorale, după care s-au disjuns informațiile, pentru că sunt foarte multe dosare care au ajuns la DNA și practic nu știu dacă își mai avea obiectul acum. Deci nu știu dacă această comisie mai poate exista din punct de vedere juridic”.

Există însă mulți alți deputați care au întrebări despre cum s-au cheltuit banii. Liberalul Sorin Ioan Bumb vrea să știe de ce sunt nefuncționale liniile de producție de măști de tip FPP2 achiziționate de Guvern prin intermediul ROMARM și inaugurate de premierul Ludovic Orban în aprilie, în plină stare de urgență. Un secretar de stat din Ministerul Economiei îi explică că muncitorii de la Uzina de Produse Speciale Dragomirești, care până în pandemie producea muniție, „urmau să instaleze o rețea de comunicații prin internet”, adică să aibă un video call, cu furnizorii chinezi, despre cum se instalează aparatele. Dar a picat netul.

Ludovic Orban în vizită la Uzina de Produse Speciale Dragomirești în 29 aprilie 2020. Cristinel Nicula (stânga) era încă directorul general al fabricii. Sursă: Guvernul României – captură Youtube

Ludovic Orban în vizită la Uzina de Produse Speciale Dragomirești în 29 aprilie 2020. Cristinel Nicula (stânga) era încă directorul general al fabricii. Sursă: Guvernul României – captură Youtube

Premierul anunțase la inaugurare că uzina va produce 350 de mii de măști pe zi. În realitate, la acel moment, fabrica producea 15 mii de măști pe zi, adică de 20 de ori mai puțin, din cauza utilajelor uzate, importate pe o filieră obscură. Ceea ce ministerul admite în răspunsul oferit deputatului Ioan Bumb: „Din 25 aprilie, când utilajele au devenit funcționale și până în prezent s-au produs 1.250.000 de măști”, deși ar fi trebuit să se fabrice peste 25 de milioane. La șase luni de la întrebarea deputatului, în decembrie, aparatele încă nu funcționau la capacitate maximă, iar măștile produse nu aveau toate certificările necesare, după cum a declarat fostul director al uzinei, Cristinel Nicula, într-un interviu acordat RISE Project.

Nu este singura promisiune neonorată de Guvern. În mai, premierul promitea 115 milioane de măști gratuite pentru peste două milioane de persoane defavorizate, beneficiari de ajutoare sociale, persoane cu handicap și pensionari cu venituri de până la 704 lei. Măștile ar fi trebuit să ajungă la ei într-o săptămână, dar au întârziat trei luni. Motivul? Licitația a fost contestată și până la rezolvarea ei, contractul de livrare nu putea fi semnat.

Din ianuarie și până în iunie, spitalelor le sunt alocate peste nouă sute de milioane de lei în fiecare lună, conform evidențelor CNAS. Cu toate astea, spitalul din Sighetul Marmației, care deservește „30% din populația județului Mureș”, de peste 550 de mii de locuitori, este „în stare de degradare”, semnalează deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi, de la grupul minorităților. Conducerea spitalului răspunde că nu are bani, dar are datorii de peste trei milioane de lei la utilități și la plata salariilor, cu ce să mai facă și reparații? La începutul anului se aflau în renovare secțiile de boli infecțioase și pneumoftiziologie, atât de necesare în lupta contra virusului, dar pandemia i-a obligat să sisteze lucrările, explică managerul spitalului, Daniel Radu Dunca. DSP Mureș spune că a făcut controale și a dat amenzi că nu s-a remediat situația, care e, de fapt, de competența Consiliului Județean.

În unele localități sunt probleme și cu managementul spitalelor. Un deputat semnalează că directorul Institutului Oncologic din Cluj ar fi internat un bolnav fără să aibă confirmarea că testul COVID e negativ, ceea ce a dus la infectarea personalului medical. Ministerul spune că „activitatea managerială s-a desfășurat cu maximă implicare și bună credință”. Alt deputat întreabă dacă statul va lua măsuri reparatorii față de suferinţa morală pricinuită familiei unui decedat din Câmpulung, confundat cu un mort de COVID și înmormântat de familia greșită. Instanța hotărăște eventuale despăgubiri, spune ministerul, nu noi.

La Spitalul Municipal Filantropia, din Craiova, au loc „fapte și acte care ar trebui să reprezinte bază de analiză autorităților abilitate să cerceteze acte de corupție”, scrie liberalul Nicolae Giugea. Acesta citează din sesizările primite de la mai mulți angajați: au închis inexplicabil maternitatea cu 70 de locuri și secția de endocrinologie, singura din oraș. În perioada stării de urgență, activitatea spitalului a constat mai ales în „achiziții imense” și donații care nu apar în înscrisuri, „în condițiile în care bolnavii de COVID au fost foarte puțini”. „Economiști ai spitalului spun că, în ultimii ani, au fost cumpărate 1800 de paturi”. În plus, au circuite necorespunzătoare, iar conducerea consideră pandemia „o scorneală, o manevră politică” și nu poartă mască. Răspunsul ministerului? DSP-urile avizează modificările de structură din spitale în funcție de necesități și sunt valabile până la sfârșitul anului.

În timpul ăsta, medicii aflați în linia întâi a luptei anti-COVID nu-și primesc de două luni stimulentele de cinci sute de euro promise și plătite din bani europeni, scrie deputatul PSD Laurențiu Nistor. De ce? Ministerul enumeră doar categoriile din lege care primesc banii și informează că spitalele întocmesc listele cu beneficiarii.

IULIE: AUTOPSII
(17 întrebări, 3 fără răspuns)

Sunt deja 11 milioane de cazuri noi la nivel mondial. Mii de israelieni protestează față de felul în care Guvernul gestionează pandemia. La Paris, sute de angajați ai sistemului medical ies în stradă pentru condiții mai bune de muncă. Alte mii de sârbi atacă clădirea Parlamentului, supărați pe restricțiile impuse. Și la București sunt proteste față de „dicatatura sanitară”. În Piața Victoriei se strigă „Vrem eliberare, nu carantinare”.

La finalul lunii, numărul de infectări în București se triplează de la o zi la alta.

Liberalul Florin Claudiu Roman revine cu o întrebare la care trebuia să primească răspuns în iunie: numărul de teste la o sută de mii de locuitori. Nu-i răspunde nimeni nici de data asta. Dar ministerul știe sigur că, de la începutul pandemiei, avem peste 2343 de morți.

Există multiple rumori în spațiul public din România privind contabilizarea exagerată a deceselor cauzate de coronavirus, în situația în care persoanele decedate prezentau comorbidități, iar celelalte boli cronice sau grave, unele în fază terminală, nu sunt indicate în documentația medicală și/sau în Certificatele de deces”, semnalează deputatul PMP Constantin Codreanu. I se explică scurt: certificatele de deces conțin o cauză principală și una secundară.

Deputatul are totuși o problemă că nu se fac autopsii în cazul decedaților infectați cu COVID și-l citează pe medicul Vasile Astărăstoae, medic legist, antivaccinist, fost președinte al Colegiului Medicilor din România, condamnat definitiv pentru conflict de interese. Astărăstoae spune că autopsiile sunt necesare pentru a studia boala și că infectarea personalului nu este posibilă, pentru că au echipament special și „în plus, decedatul nu respiră, nu tușește, nu strănută ca să transmită virusul pe cale aeriană”.

Ministerul Sănătății răspunde că nu au destul personal specializat pentru câți morți de coronavirus există și explică pe trei pagini cum se fac autopsiile: „Chiar dacă decedatul nu mai respiră, nu tușește și nu strănută, trebuie să fie manipulat și poate avea tuburi de dren sau incizii chirurgicale deschise prin care se scurg lichide care conțin cu siguranță agenți patogeni; în consecință, la necropsie, există riscul real al contaminării cu secreții pulmonare în momentul secționării plămânilor, la spălare pentru eliminarea sângelui în exces (contagiozitate 93%) sau aerosoli în momentul tăierii cutiei craniene cu fierăstrăul”.

Iar ministerul susține că are informațiile astea din țările europene care nu au interzis autopsiile. „Pericolul de infectare este inevitabil, cu toate măsurile de precauție obișnuite.”

În presă apar informații cum că în România există 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie, formează o piață de aproape cinci sute de milioane de lei și au împreună 4500 de angajați. „Cu toate acestea, Guvernul României a acordat contracte în valoare de peste 180 de milioane de lei unor firme care importă astfel de produse din alte state”, scrie deputatul PMP Constantin Codreanu. 

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a contactat 13 producători români, dar au câștigat doar doi, răspunde Ministerul Finanțelor, care explică că restul companiilor nu respectă condițiile de calitate necesare. Ulterior, la sfârșitul lui noiembrie, ministrul Economiei Virgil Popescu declară însă, că jumătate din măștile de pe piață nu ne protejează.

În paralel, Apple și Google au dezvoltat împreună o soluție de urmărire a contactelor unei persoane infectate, care nu încalcă dreptul la intimitate. Au pus-o la dispoziția publicului în mai, fiind responsabilitatea autorităților să dezvolte aplicații pe baza ei. Guvernul francez și cel german au făcut asta, iar ultimul chiar a pus la dispoziție codul sursă, ceea ce permite preluarea aplicației. 

Deputatul USR Alin Ionuț Arsu întreabă Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) dacă România face ceva cu codul sursă? Nu face, pentru că ADR nu a primit o solicitare în acest sens de la instituțiile abilitate să gestioneze pandemia.

Au făcut însă Jurnalmedical.ro, împreună cu ONG-ul Code4Romania, un site pe care, după ce-ți faci cont, îți poți monitoriza starea de sănătate, a ta sau a familiei, după ce completezi zilnic un chestionar de evaluare și îți înregistrezi istoricul ieșirilor din casă. Site-ul nu îndeplinește rolul aplicației, de a urmări contactele unei persoane infectate, fără a le încălca dreptul la intimitate, din contră, trimite aceste informații la Institutul Național de Sănătate Publică și DSP-uri, „pentru a putea gestiona potențiale focare”, scrie pe site.

De la lansare și până în februarie 2021, Jurnalmedical.ro avea să înregistreze doar 6899 de accesări. În prezent are doar 354 de utilizatori, dintre care, de la începutul anului, au fost activi și au completat formulare doar 61, conform datelor furnizate de ADR.

Răspunsul premierului la controlul parlamentar în pandemie

Pe 16 aprilie, Parlamentul aprobă o Hotărâre care, printre altele, stipulează că, în timpul stării de urgență, Guvernul va prezenta la fiecare șapte zile un raport cu măsurile luate în privința pandemiei. Iar la 30 de zile de la încetarea stării de urgență, va face un raport complet, pentru toată perioada.

O săptămână mai târziu, președinții celor două camere, Marcel Ciolacu şi Robert Cazanciuc, îi cer premierului să se prezinte în plenul reunit, ca să prezinte măsurile. Întrebat de presă dacă va face asta, Orban răspunde:

Unde să mă duc la Parlament? Că parlamentarii stau acasă şi nasc tot felul de iniţiative legislative în izolare, fără un contact serios. (…) Eu informez periodic cetăţenii cu privire la măsurile luate. (…) În Parlament, nu există.

„Așa se nasc dictatorii și dictaturile. (…) Înjosește Parlamentul”, spune deputatul USR Iulian Bulai. Marcel Ciolacu vrea să sesizeze Curtea Constituţională pentru „abuz în serviciu”. Dar pe seară, Orban se răzgândește: „Am spus că mă voi duce, dacă voi fi chemat, în fața Parlamentului. (…) Am făcut doar o observație că e o dublare a măsurilor pe care le ia Guvernul”.

Câteva zile mai târziu, Titus Corlățean avea să reitereze în plenul Senatului, că premierul trebuie să prezinte un raport în fiecare săptămână: „Este obligația Guvernului, sub control parlamentar, să respecte această solicitare, (…) Așteptam din partea prim-ministrului, care a transmis inițial un refuz, să respecte Constituția României și hotărârea Parlamentului”.

Ludovic Orban nu prezintă niciun raport săptămânal, ci doar unul final, pe 15 iulie, cu o lună mai târziu decât era termenul legal. Are 126 de pagini și urmează să fie dezbătut în Parlament în august.

Orban are o părere complet diferită față de cea a parlamentarilor. Conform raportului său, controlul parlamentar a fost exemplar în timpul stării de urgență:

„Spre deosebire de guvernele precedente care s-au sustras în dese rânduri controlului parlamentar, pe perioada stării de urgență, membrii Guvernului României și Primul-ministru au dat curs tuturor solicitărilor formulate de conducerile celor două Camere, fie prin prezența la audieri în cadrul comisiilor, fie la dezbaterile din plen, și au furnizat constant informații precise despre deciziile adoptate de Guvern cu privire la situația sanitară extraordinară și la problemele economice deosebit de dificile.”

AUGUST ȘI SEPTEMBRIE: VACANȚĂ
(6 întrebări, una fără răspuns)

UE deschide granițele, iar lumea pleacă în vacanță. Deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi, de la Minorități, se gândește la viitor. Rusia devine prima țară din lume care înregistrează un vaccin – Sputnik V – împotriva noului coronavirus, după numai două luni de testare umană. Comisia Europeană semnează un contract cu compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca pentru achiziţia a trei sute de milioane de doze din vaccinul împotriva COVID-19, aflat încă în fază experimentală. Este România pregătită cu seringi pentru vaccinare, se întreabă deputatul? „Aceste lucruri trebuie pregătite din timp, deoarece în momentul în care un vaccin se dovedește a fi eficient în combaterea acestui perfid virus, ne vom afla în situația în care statele vor începe o „bătălie” pentru achiziționarea atât a dozelor de vaccin necesare, cât și a seringilor”, scrie el. Dar este ignorat.

Statele n-au început o „bătălie”, vaccinurile aveau să fie cumpărate la nivel UE și distribuite în mod egal țărilor membre, în funcție de numărul populației.

În aceeași lună, Curtea de Conturi face public un raport privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, cerut de Parlament. Raportul incriminează mult UNIFARM și constată, printre altele, că DSP-urile au beneficiat doar de 1% din suma prevăzută pentru testare din bugetul Ministerului Sănătății. În total, între mai și iulie, abaterile financiar-contabile se ridică la 659 milioane de lei, iar prejudiciul adus la bugetul statului de achizițiile făcute în pandemie este de peste 38 de milioane de lei.

OCTOMBRIE ȘI NOIEMBRIE: NOUL VAL
(23 întrebări, 4 fără răspuns)

Lumea revine din vacanțe, iar valul doi lovește puternic. Europa trece de cinci milioane de cazuri. România trece de trei mii de cazuri noi pe zi, Bucureștiul intră în zona roșie, cu mai mult de trei îmbolnăviri la mia de locuitori, dar în Piața Victoriei, sute de persoane protestează împotriva deciziei de a purta mască pe stradă.

În Parlament curg întrebările legate de probleme cu echipamentele, cu medicii, cu spitalele și cu pacienții. La nivelul județului Buzău există un singur aparat de testare PCR, dar ministerul spune că este suficient. La Serviciul Judeţean de Ambulanţă Cluj au expirat contractele de muncă ale personalului angajat special pentru combaterea pandemiei. La fel și la DSP Alba. Medicii de la Spitalul de Urgență Brăila sunt obligați să efectueze autopsii. În Suceava s-au pensionat 105 medici de familie. În Buzău, nu au echipamente de protecție, dar ministerul e de părere că un medic ia 105 lei de pacient infectat, bani din care poate să-și cumpere singur produsele de protecție necesare.

Azi, Remdesivirul se distribuie în spitale pe bază de pile, cunoștințe și relații (PCR), dacă nu ajunge, de ce nu cumpărăm mai mult, sau de ce nu îl producem noi”, întreabă deputatul PSD Marius Sorin Ovidiu Bota despre primul medicament aprobat de Comisia Europeană în schema de tratament. Ministerul răspunde că a primit de la Comisia Europeană doar 61 de mii de fiole și că alocarea ia în calcul incidența de șapte zile, rata de spitalizare, estimarea celor care au nevoie de oxigen, disponibilitate, eficiență și riscuri.

La Spitalul Județean Cluj, managerul Petrică Șușcă ascunde un focar de zece persoane, pune medicii să-și plătească testele și nu le dă sporurile pentru lupta în prima linie. Deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a făcut de-a lungul timpului numeroase sesizări împotriva acestuia, concretizate în trei rapoarte ale Corpului de Control al Ministerului Sănătății, cere acum demiterea lui. Dar nu primește răspuns. Șușcă avea să fie demis de abia la începutul acestui an, de noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Nelu Tataru la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, sambata, 14 noiembrie 2020. Inquam Photos / tvneamt.ro / Flavius Corfu

Nelu Tataru la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, sâmbată, 14 noiembrie 2020. Inquam Photos / tvneamt.ro / Flavius Corfu

La mijlocul lunii noiembrie, zece persoane mor în urma incendiului izbucnit la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, iar șapte sunt în stare gravă, printre care și medicul de gardă care a încercat să salveze pacienții. Parchetul General preia ancheta. Deputatul USR Vlad Emanuel Duruș cere ministerului Sănătății să prezinte urgent situația spitalelor din Maramureș: „Este inuman ca maramureșenii să cultive frica de a mai merge în spitale pentru a se face bine. Spitalele ar trebui să fie locuri în care oamenii să se trateze, nu crematorii”. Pentru că nu menționează clar în întrebare că se referă la respectarea normelor de siguranță la incendiu, ministerul îi livrează listele cu situația locurilor la ATI și a spitalelor COVID și Non-COVID, din Maramureș.

Ungureanu are o problemă și cu împărțirea spitalelor: „Nu există în Europa de Vest și SUA o împărțire a spitalelor în COVID și non-COVID, din rațiuni de eficiență, (…) în realitate, oricând, în orice spital poate apărea un focar infecțios”.

Deputatul semnalează că, din cauza asta, la Spitalul Colentina situația este dramatică, bolnavii cronici sau acuți sunt privați de tratament de specialitate. Și la spitalul Râmnicu Sărat, care deservește peste 90 de mii de persoane, situația este „catastrofală”, spune el, din patru sute de paturi sunt ocupate doar 42. Și în mai semnala o deputată că la spitalul din Deva, cu șapte sute de paturi, 1200 de cadre medicale au tratat doar 97 de bolnavi COVID. Ministerul răspunde că, dacă existe circuite separate, se pot consulta toți pacienții.

DECEMBRIE: UN SINGUR VORBITOR
(4 întrebări, una fără răspuns)

Marea Britanie începe vaccinarea. Autoritățile noastre urmează să achiziționeze seringi și ace pentru administrarea vaccinurilor. Aprobate la începutul lui noiembrie de Guvern, în regim de urgență, primele seringi aveau să ajungă în țară abia după două luni, când începuse deja a doua etapă din programul de vaccinare.

Parlamentarii români nu mai au întrebări.

Numai Emanuel Ungureanu cere în continuare controale peste controale la diferite unități din sistemul sanitar. Printre ele, verificarea de către DSP-urile din țară a legalității funcționării unităților mobile de recoltare a probelor biologice ale firmei OK MEDICAL. DSP făcuse controale în 15 orașe. Descoperise că punctele din București, Constanța, Dolj, Prahova și Timișoara nu aveau autorizație de funcționare. La Bacău și Sibiu transportul probelor nu se făcea corespunzător. La Cluj este interzisă recoltarea probelor la domiciliu. OK Medical avea să acționeze în instanță decizia DSP de închidere a punctului din București și centrul să funcționeze în continuare.

IANUARIE: VACCINARE
(15 interpelări, 12 fără răspuns)

Tulpina din Marea Britanie, cu 70% mai contagioasă, este deja în peste 60% din țările lumii și prezice un al treilea val. Apar și în România primele șase cazuri. Dar statul relaxează măsurile de prevenire la finalul lunii și scade capacitatea de testare cu până la 25%. În Parlament intră, în urma alegerilor din noiembrie, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), anti-mască și anti-vaccin. Avem și un ministru nou al Sănătății, Vlad Voiculescu, din partea alianței USR-PLUS, care răspunde la o singură interpelare dintre cele 13 adresate ministerului în ianuarie, cea despre câți directori de spitale a schimbat: “unul”.

Majoritatea întrebărilor sunt despre vaccinare.

La începutul lunii, Guvernul a lansat platforma națională de informare vaccinare-covid.gov.ro, care oferă informații despre proces și permite programări. Dar are mai multe probleme:

  1. Se blochează: „Mi se prezintă zilnic cazuri de persoane vulnerabile, în vârstă, cu dizabilități sau boli cronice, care nu pot fi vaccinate, deși își doresc acest lucru, la nivelul județului Alba”, semnalează liberalul Florin Claudiu Roman. Cei care au reușit să acceseze platforma, primesc acum e-mailuri de anulare a programărilor date de soft, ceea ce-l face pe deputat să să întrebe dacă există suficiente doze de vaccin.
  2. Poate fi ocolită. „Am aflat cu stupoare, chiar prin vocea dumneavoastră, faptul că 30% din cei care s-au vaccinat sunt persoane care nu s-au înscris pe platformă”, îi scrie liberalul noului ministrul al Sănătății. Roman reclamă „vaccinarea paralelă”, vrea să știe care sunt VIP-urile care au sărit rândul și cere controale și sancțiuni la centrele de vaccinare și la DSP-uri.
  3. Nu există opțiunea vaccinării la domiciliu. „Când sunt alegeri, se organizează urna mobilă, pentru dreptul lor la vaccin nu se face nimic. Sunt în această situație părinții mei de 80 de ani. Mama are un picior amputat, tata se deplasează foarte greu, cu ajutorul a două bastoane”, citează deputata PSD Vasilică Toma un cetățean.
  4. Românii care locuiesc în afara granițelor nu se pot înscrie cu pașaportul, chiar dacă plătesc asigurare de sănătate la stat, „ceea ce face nedreptatea și mai pregnantă”, îl citează deputata USR Diana Stoica pe un conațional din Diaspora. Valeriu Gheorghiță, Coordonatorul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19, îi răspunde că „se analizează” situația, pentru a fi rezolvată.

Apar disfuncționalități și în strategia de vaccinare. Centrele de vaccinare sunt trecute în subordinea autorităților locale, iar liberalul Florin Claudiu Roman vrea să știe din ce bani vor fi plătite cheltuielile și pentru cât timp. „La Alba Iulia, media cheltuielilor pentru trei luni, necesare pentru aplicarea normelor Ministerului Sănătății referitoare la acest subiect este de 2,5 milioane de lei!!!”, semnalează el. Nu-i răspunde nimeni.

Navigatorii care lucrează în privat nu sunt incluși pe lista meseriilor esențiale, precum cei care lucrează la stat. Angajații MAI din județul Brașov nu se pot imuniza, deși colegii  lor din alte orașe au făcut și rapelul, pentru că un centru medical MAI din Brașov nu a fost autorizat ca centru de vaccinare. Ministerul răspunde că și acest centru va fi inclus pe listă când vor fi destule doze, momentan se pot face doar o mie de programări pe zi.

Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” din Cluj întocmește un memoriu, pe care îl distribuie la mai mulți deputați. Doi dintre ei îl transmit ministerului mai departe și așteaptă răspuns: se va face campanie de informare în privința vaccinului printre medici? Vor fi stabilite standarde pentru durata de utilizare a echipamentelor anti-COVID? Va fi redus timpul de trei ore petrecut în aceste echipamente? Va fi COVID-19 declarată boală profesională? Vor primi familiile medicilor decedați de COVID pensie de urmaș? Ministerul încă se gândește la un răspuns.

La fel ca și în cazul Bugetului Sănătății pe 2021. Care este stadiul elaborării? Cum veți crește sumele alocate? Ministerul tace. Dar în februarie, Parlamentul avea să aprobe cu aproape 11% mai puține fonduri la Sănătate decât în 2020. Interpelările curg în continuare pe tema pandemiei COVID.

Acest articol, precum și statisticile care-l însoțesc, vor fi actualizate cu interpelările și întrebările depuse la Cameră și la Senat în luna februarie. Ultima întrebare din februarie urmează să primească răspuns cel târziu pe 15 martie, conform termenului legal de răspuns de 15 zile. 

Autor: Ioana MOLDOVEANU

Grafică: Sergiu BREGA

* Articolul face parte din proiectul „Platforma Beneficiarilor COVID”, derulat în cadrul burselor pentru jurnalism ale Universității Stanford din Statele Unite (John S. Knight Fellowships și Big Local News, finanțate de Google News Initiative). 

* Articolul a fost parțial finanțat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România, care nu este responsabilă pentru conținutul materialului. Opiniile exprimate sunt exclusiv ale autorilor. Acestea nu le reflectă obligatoriu pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.