Ionuț Stănescu 
Consiliul Superior al Magistraturii este angajat într-o campanie energică de demontare a „miturilor” care otrăvesc percepția publicului larg în legătură cu statutul profesional al judecătorilor și al procurorilor.
Comunicatele de presă ale CSM au o ritmicitate crescută, magistrații învestindu-se, o dată la câteva zile, cu misiunea de a mai spulbera câte o prejudecată dintre cele care umbresc imaginea acestei bresle.
La jumătatea lunii iulie, a venit rândul „mitului” salariilor mari din magistratură.
CSM a reușit să îl dezumfle, printr-o simplă postare pe Facebook. Însă doar temporar, pentru că realitatea, cu datele ei greu de ocolit, se încăpățânează să umfle mitul la loc.
Propriu-zis, CSM a dat publicității o statistică atribuită unei comisii din cadrul Consiliului Europei, potrivit căreia indemnizațiile judecătorilor debutanți din România, cu tot cu sporuri, sunt printre cele mai mici din spațiul Uniunii Europene.
În această statistică, judecătorii noștri se regăsesc tocmai pe un modest loc 22, din cele 27 de poziții ale ierarhiei.
Mai săraci decât românii — care primesc în mână 2.000 de euro pe lună — ar fi doar grecii, slovenii, croații, ungurii și cehii.
Clasamentul e dominat de maltezi, care încasează 7.000 de euro pe lună.
Informarea dată publicității de CSM a fost apreciată de mulți cititori, unii dintre ei calificând-o drept un exemplu de „bună comunicare”.
Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a considerat-o și el oportună, salutându-i apariția cu formula „Cifre, nu vorbe”.
Comunicarea CSM poate fi bună pentru domolirea unui anumit curent de opinie din societate, însă are o hibă: e incompletă.
Comisia a cărei statistică CSM o citează cu larghețe realizează dări de seamă mult mai subtile despre nivelul de trai al magistraților din țările europene.
E vorba de statistici care încadrează veniturile lunare ale acestora în sistemul lor de referință nativ, cel al fiecărei economii naționale.
Rămânând pe linia exemplului adus în discuție de CSM, aceste statistici răspund la următoarea întrebare:
„Cât de mari sunt salariile judecătorilor debutanți în raport cu salariul mediu din statul în care ei își desfășoară activitatea?”.
În clasamentul acesta, care oglindește cu mai multă rigoare greutatea banilor pe care îi primesc magistrații, judecătorii români stau mult mai bine.
De pe codașul loc 22, aceștia sar, în mod spectaculos, direct pe locul 4.
Cea mai recentă statistică de acest tip, realizată în 2022, arăta că un salariu de judecător debutant român era de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu pe economie din propria țară.
Pe români îi mai depășeau doar maltezii (care obțineau un indice de 4,6), danezii (3,2) și irlandezii (3,1).
Precipitându-se, deci, să „comunice bine”, CSM nu comunică tocmai bine.
Citează niște cifre în valoare absolută, fără să le coreleze cu datele de performanță economică ale fiecărei țări în parte.
În aceeași notă, a „cifrelor, nu a vorbelor”, care stârnește admirația judecătorului Alin Ene, tabloul general poate fi completat cu câteva tușe suplimentare.
Astfel, Consiliul Europei elaborează statistici identice și despre salariile procurorilor începători.
Iar acestea sunt încă și mai flatante pentru magistratura noastră.
Novicii din parchetele românești încasează tot de 2,9 ori contravaloarea salariului mediu național.
Ceea ce, între țările Uniunii Europene, reprezintă un record.
Ca să ne oprim doar la statele menționate în exemplul anterior, procurorii debutanți din Malta întrunesc un indice de 2,7; cei din Danemarca, unul de doar 1,1; iar cei din Irlanda, de 0,9.
Trăgând linie, prin raportare la salariile concetățenilor lor, începătorii din sistemul judiciar românesc sunt printre cei mai bine plătiți din spațiul UE.
Între judecători, figurează pe locul patru.
Între procurori, se află pe locul întâi.
Asta era valabil, cel puțin, în 2022, la ultima fotografie statistică realizată de Consiliul Europei.
(Următoarea statistică va înfățișa date din 2024 și va apărea în 2026).
Pe linia „cifrelor, nu a vorbelor”, se poate merge încă și mai departe.
Pe site-ul Consiliului Europei pot fi găsite serii de date care înregistrează acest tip de comparații încă de acum un deceniu și jumătate.
Nici ele nu îi fac de rușine pe nou-intrații în instanțele și parchetele românești.
Iată, în tabelul de mai jos, poziția privilegiată pe care au avut-o veniturile lor în ultimele șapte statistici de acest fel.
Cum se poate vedea, din 2010 până în 2022, retribuțiile tinerilor magistrați români nu doar că nu s-au găsit la coada celor plătite în Uniunea Europeană, ci, dimpotrivă, au fost în vârful lor.
Salariile procurorilor debutanți au excelat chiar, fiind cele mai mari din UE, în șapte cicluri consecutive de cercetări statistice.
Ale judecătorilor au fost, într-un an, cele mai mari din UE și în alți patru ani pe poziția secundă.
În concluzie, percepția publică legată de veniturile mari din magistratura română nu este rodul unei manipulări la care cetățenii ar fi fost supuși.
E o realitate confirmată de cele mai autorizate statistici europene care se concentrează asupra acestui subiect.
Puteți găsi datele consemnate în tabelul de deasupra făcând click pe fiecare dintre anii următori: 2010, 2012, 2014, 2016, 2018, 2020, 2022.
Pentru a susține activitatea RISE Project, puteți face fie o donație directă, la coordonatele pe care le găsiți în modulul de mai sus, fie indirectă, prin modulul PressPay, o platformă de donații jurnalistice, care distribuie banii colectați între mai multe publicații independente, în funcție de numărul de like-uri întrunit de materialele pe care acestea le realizează.
Ionuț Stănescu 
Rise Project 
Bianca Albu 
Rise Project 
Romana Puiuleț 
