CEA MAI MARE PĂDURE DIN ROMÂNIA, REVENDICATĂ DIN NOU PE BUCĂȚI DUPĂ CE INIȚIAL POLITICIENII ȘI MAGISTRAȚII IMPLICAȚI AU SCĂPAT DE ÎNCHISOARE

Soarta zecilor de mii de hectare din Bacău retrocedate ilegal se joacă în continuare instanță. Regia Națională a Pădurilor a câștigat în februarie procesul în dosarul celor 43.000 de hectare, dar într-o ultimă tentativă de a obține o parte din moșie Paltin Sturdza a depus o altă cerere de revizuire la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Astăzi la ÎCCJ a fost programat un nou termen în acest dosar. Sturdza a solicitat retrocedarea a aproape 12.000 de hectare de pădure – trupurile Comănești și Palanca- și a invocat mai multe vicii de procedură, decizii contradictorii și un partaj din 1902.

A depus anul trecut în vară cererea de revizuire. Sturdza a cerut instanței supreme să-i recunoască dreptul de succesor și să oblige comisia Județeană Bacău și comisiile locale să-l pună în posesie. Pentru că în unele cazuri pădurile nu mai există sau nu pot fi retrocedate, acesta a cerut acordarea de măsuri compensatorii prin emiterea de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a unei decizii de compensare prin puncte.

“Subliniem cu tărie că prezenta cerere este formulată în termenul legal”, a scris Sturdza în revizuire.

De partea cealaltă, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA a solicitat Înaltei Curți respingerea cererii de revizuire, ca tardivă și inadmisibilă, iar în subsidiar ca netemeinică și nefondată.

“Solicitarea lui Paltin Sturdza invocă o decizie din 2009 a Curții Supreme, prin care i s-a retrocedat castelul Comănești, iar prin translatare acesta solicită cele două moșii – Palanca și Comănești – teren forestier și teren agricol”, susține unul dintre puținii specialiști în retrocedări de terenuri forestiere, fost angajat în Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Expertul – care a dorit să-și păstreze anonimatul – a adăugat:

“Sturdza nu face nici un fel de referire la modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri prevăzut de Legea 18/1991 și Legea 247/2005 – autor, persoană deposedată, mărimea dreptului de proprietate la deposedare, amplasamentul proprietății. Din punctul meu de vedere, solicitarea ar trebui respinsă, cel puțin pe motivul că retrocedarea castelului Comănești s-a făcut pe legea 10/1990 iar solicitarea de retrocedare a terenurilor privește alte legi și alte proceduri”.

O amânare cu cântec

Completul care judecă dosarul lui Sturdza la ÎCCJ este format din judecătoarele Mihaela Glodeanu (președinte), Dorina Zeca, Denisa Livia Băldean și Ioana Maria Buru (magistrat asistent).

În decembrie anul trecut, ROMSILVA a cerut recuzarea judecătoarelor pe motiv că nu au respins revizuirea lui Sturdza, iar la solicitarea acestuia au amânat dosarul și au dat un nou termen în aprilie 2026.

Mai exact, în cererea de revizuire, Sturdza a invocat o contradicție între o decizie a Curții Supreme din 2009 (care avea legătură cu castelul din Comănești care i s-a retrocedat) și o sentință din 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe (prin care s-a respins cererea de retrocedare a zecilor de mii de hectare de pădure din Moșia Ghika).

Cu alte cuvinte, Sturdza sugera că nu este posibil ca într-o hotărâre judecătorească să-i fie recunoscută calitatea de succesor, și să-i fie retrocedat castelul de pe Valea Trotușului, iar într-un alt dosar să-i fie respinsă aceeași calitate de succesor.

Problema apare în cazul sentinței de la Sfântu Gheorghe, care nu era definitivă. Sturdza a atacat-o în recurs, iar dosarul se afla pe rolul Tribunalul Mureș când acesta a depus revizuirea la ICCJ, în august 2025.

Așadar, susțin consilierii juridici ai Regiei Pădurilor, revizuirea lui Sturdza putea fi admisă numai dacă cele două decizii erau definitive la momentul înregistrării cererii la Curtea Supremă. Amânarea acordată de ÎCCJ i-a venit mănușă acestuia pentru că, între timp, Tribunalul Mureș a respins în februarie 2026 cererea lui Sturdza de retrocedare a pădurii și decizia a rămas definitivă. Așadar, cu două decizii definitive revizuirea lui poate fi acum admisă de ÎCCJ.

“A admite o astfel de cerere de amânare, pentru ca să se judece recursul împotriva sentinţei nr. 3167/2011 şi ca această hotărâre să devină definitivă este ca şi cum s-ar rescrie vechiul cod de procedură civilă, pentru a putea fi aplicat la această situaţie particulară”, au explicat consilierii juridici care au adăugat că instanța nu poate să acorde termene pentru ca să se poată îndeplini condițiile de admisibilitate, condiții care trebuie îndeplinite la data introducerii cererii de revizuire și nu pe parcursul judecății.

Cererea de recuzare a fost respinsă, iar dosarul a rămas în pronunțare pe excepțiile invocate de Romsilva urmând să primească un nou termen.

Istoria unei retrocedări penale

Paltin Sturdza, alături de Viorel Hrebenciuc și alte persoane (printre care magistrați și politicieni), a fost inițial a fost condamnat de Curtea de Apel Brașov.

Sturdza a primit 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracţiunii de cumpărare de influență.

Întregul lot din „dosarul Ghika” a scăpat de probleme în noiembrie 2023, când Înalta Curte de Casație și Justiție a constat că faptele celor condamnați la pușcărie s-au prescris.

*Paltin Sturdza (stânga) la o întâlnire cu Viorel Hrebenciuc (dreapta) și omul de afaceri Dan Bengescu (mijloc) surprinși la o întâlnire în 2014, în timp ce erau urmăriți de procurorii DNA.*

Istoria retrocedării ilegale de pe Valea Trotușului își are rădăcinile încă de la începutul anilor 2000. Demersurile de obținere a terenurilor datează din 2005, când Elie Vlad Sturdza (tatăl lui Paltin Gheorghe Sturdza) a solicitat Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău să-i admită calitatea de moștenitor pentru 30.000 de hectare de pădure. Comisia i-a respins cererea și din acel moment a pornit un val de cereri, contestații și plângeri.

Prima instanță de judecată care a respins solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost judecătoria Onești. Ulterior, aceeași decizie a fost păstrată și de Tribunalul Bacău. Magistrații celor două instanțe au constatat că suprafețele de teren nu mai există, că multe dintre ele au fost înstrăinate, dar și că cel care a solicitat punerea în posesie nu îndeplinește criteriile legale pentru a deveni proprietar.

A urmat o avalanșă de revizuiri și căi extraordinare de atac care au trimis dosarul la Tribunalul Covasna, acolo unde magistrații au retrocedat o suprafață mai mare chiar decât cea solicitată la Comisiile de Fond funciar. Respectiva decizie a fost emisă în contradicţie cu celelalte hotărâri ale instanţelor de judecată şi în pofida actelor depuse la dosar de către reprezentanţii Direcției Silvice Bacău.

“Solicitantul nu a depus cerere la nivelul Comisiilor locale de fond funciar de pe raza județului Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 43.227 ha teren forestier, ci <<pentru o suprafaţă de aproximativ 30.000 ha teren forestier>>, fără terenurile forestiere situate pe raza localităţilor Dofteana şi Beleghet în suprafaţă de 11.620 ha”, se arată în rechizitoriul DNA.. Prejudiciul retrocedării frauduloase a celor 43.000 de hectare de pădure era estimat, în 2015, de procurorii DNA, la peste 300 de milioane de euro.

Retrocedarea a fost posibilă prin decizia dată de judecătorul Ordog Lorand Andras, de la Tribunalul Covasna, care a primit de la Ioan Adam (avocatul lui Paltin Sturdza și fost deputat PSD) suma de 10.000 de euro, pentru a formula o soluție favorabilă lui Paltin Sturdza.

În fața procurorilor, Ioan Adam a recunoscut cu lux de amănunte cum a oferit bani judecătorului pe holurile Tribunalului Covasna, în apropierea unei toalete.

“Ţin minte că era cald, eram în haine subţiri, banii îi aveam în buzunarul drept de la pantaloni, fără să am haină pe deasupra şi eram nevoit să-i acopăr cu mâna pentru a nu se remarca teancul de bani (…) amândoi ne-am ridicat de la masă şi am mers în spatele biroului acestuia, am trecut de o uşă, am pătruns împreună într-un hol unde se găseşte şi o baie, moment în care am scos cei 10.000 de euro, i-am predat-o în mână a luat-o fără să întrebe cât este sau altceva, după care a spus ceva de genul: bine sau în regulă, adăugând: <<oricum, după casare cauza revine tot la noi că suntem unicul complet de fond funciar şi mai vorbim>>.”

Ulterior, același Adam a spus procurorilor că imediat după ce s-a dat hotărârea favorabilă s-a întâlnit cu Sturdza și i-a spus la ureche că în viitor “va trebui să pregătească suma de 50.000 de euro care trebuie dată lui Ordog”.

Cei doi au scăpat de închisoare pentru că s-au prescris faptele. Inițial aceștia au fost condamnați de Curtea de Apel Brașov – Ioan Adam a primit doi ani de închisoare pentru cumpărare de influență, iar judecătorul Ordog Lorand Andras șapte ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită.

După ce ÎCCJ a constatat prescrierea faptelor, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus repunerea în situația anterioară a judecătorului, prin recunoașterea vechimii în muncă. Magistratul a fost astfel reîncadrat pe post și a primit veniturile pe care nu le-a încasat pe toată durata suspendării și a procesului, adică aproape 10 ani.

Tribunalul Covasna a confirmat că magistratul a primit toate drepturile salariale și a refuzat să precizeze suma, invocând date cu caracter personal.

“Salariul concret al unei persoane, stabilit în cadrul limitelor minime şi maxime prevăzute în actele normative, ţinând seama de importanţa muncii depuse, de contribuţia adusă la realizarea sarcinilor şi de situaţia sa personală, nu mai prezintă interes public, intrând în sfera interesului privat al persoanei”

Neoficial, judecătorul a încasat sute de mii de euro.

Premiu pentru un dosar câștigat

După ani de procese și revizuiri, Regia Națională a Pădurilor a câștigat definitiv procesul prin care Paltin Sturdza solicita zecile de mii de hectare de pădure de pe Valea Trotușului.

A doua zi de la decizia Tribunalului Mureș Romsilva a anunțat că “suprafața de pădure rămâne în proprietatea publică a statului și că (…) rezultatul reflectă demersurile susținute ale juriștilor din cadrul Romsilva, care au instrumentat cauza pe parcursul mai multor ani”.

Succesul final va depinde însă de decizia Curții Supreme în noul dosar de revizuire a lui Paltin Sturdza, care solicită acum 12.000 de hectare – Trupurile de pădure Palanca și Comănești

Imediat după decizia definitivă de la Mureș, cei doi juriști care au lucrat la dosarul Ghika au solicitat ROMSILVA acordarea unui premiu justificat de câștigarea procesului în instanță.

Nela Cojocaru, consilier juridic la Compartimentul Juridic şi Contencios Administrativ din centrala RNP, şi Carmen Dudaş, consilier juridic la Direcţia Silvică Bacău au solicitat 70.000, respectiv 50.000 Euro premii.

“În opinia noastră suma solicitată este mai mult decât modică având în vedere (nr că) valoarea terenului din Bacău reintrat în proprietatea publică a statului care, calculată conform OM nr. 694/2016, se ridică la suma de 653.219.404 de Euro”, scrie în cererea de premiere obținută de RISE.

Ca ordin de comparație, cele două angajate au invocat sumele de bani pe care Regia Pădurilor le-a acordat avocaților care au reprezentat la un moment dat statul în acest proces. Cel mai mare onorariu a fost câștigat de Casa de Avocatură Stoica și Asociații fondată de Valeriu Stoica, fost ministru al justiției în perioada 1996-2000. Conform cererii celor doua juriste, onorariul plătit de RNP a fost de 160.000 de euro fără TVA, deși procesele au fost pierdute.

Solicitarea de premiere a fost discutată în ultima ședință a Consiliul de Administrație al Regiei Pădurilor care a luat act de acest document. Până la publicarea acestui articol actualul director general al RNP Romsilva, Jean Vișan, nu a răspuns dacă RNP va aviza pozitiv cererea juriștilor și va acorda premiile în valoare de 120.000 de euro.

Autor: Andrei Ciurcanu

Editor: Daniel Bojin

Fact checking: Roxana Jipa

CITEȘTE ȘI