Filialele gigantului austriac Kronospan sunt suspectate că au falsificat în România raportările legate de poluarea de emisii cu substanțe cancerigene și exporturi catalogate artificial ca fiind nepericuloase.
Detaliile obținute de reporterii RISE despre ancheta procurorilor arată că au fost realizate zilele trecute percheziții la sediile Kronospan și Kronochem, Agenția pentru Protecția mediului Alba și la o a treia firmă din Târgu Mureș, specializată pe monitorizări de emisii.
Surse din cadrul anchetei și a industriei lemnului au explicat că dosarul a început acum câțiva ani când organele de cercetare penală din Alba s-au autosesizat după ce au primit informații privind posibile fraude ale emisiilor de formaldehidă. În 2023 aceste informații au fost completate de mai multe plângeri penale ale comisarilor din Garda de Mediu care au verificat activitatea firmelor din grupul Kronospan și au descoperit nereguli.
Suspiciuni de fals în înscrisuri și emisiile cu formaldehidă
Februarie 2023. Garda Națională de Mediu face un control la nivel național în cazul firmelor care gestionează și incendiază deșeuri periculoase. Printre companiile verificate se numără și Kronospan. Echipa de control a verificat monitorizările emisiilor de pulberi de la secția MDF (placă din fibre lemnoase cu densitate medie) a Kronospan, cum au fost ele calculate și ulterior raportate.
Comisarii au descoperit că raportările au probleme. În lunile Septembrie, Octombrie, Noiembrie și Decembrie 2022 aceștia au constatat că aceleași emisii au fost utilizate pentru raportări la intervale orare diferite și în zile diferite. Cu unele valori care s-au repetat de 16 ori în aceeași lună.
„Se constată o repetitivitate a unor valori mai ales că sunt exprimate cu 8 zecimale, lucru puțin probabil să fie rezultatul unei acțiuni de monitorizare”.
Nu doar că aceleași valori au fost raportate la intervale diferite de timp, dar din documentele intrate în posesia RISE reiese că timp de mai multe zile sistemul nu a înregistrat nicio emisie deși fabrica a funcționat. De exemplu, în noaptea dintre 26 și 27 septembrie 2023, sistemul de monitorizare online nu a raportat nicio informație în intervalul 10 seara – 6 dimineața. Adică timp de 8 ore nu a fost generată nicio emisie.
Aceste elemente au trezit suspiciunea anchetatorilor, care au pus sub semnul întrebării corectitudinea datelor și a măsurătorilor ce privesc emisiile de pulberi.
„Prezentarea monitorizării are ca scop evitarea sancţiunilor contravenţionale care ar putea fi aplicate pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu”, au scris anchetatorii în actele de control. Aceștia susțin că „se poate avea în vedere şi posibila existenţă a unei infracţiuni de uz de fals (…) în măsura în care o altă persoană, nu autorul falsului în înscrisuri subsemnătură privată, a făcut uz de actul fals/prezentându-I cu scopul de a produce efecte juridice”.
Transportul de deșeuri către Suedia
Pe lângă suspiciunea de falsificare a monitorizărilor, procurorii din Alba mai susțin că o firmă din grupul Kronospan a exportat deșeuri periculoase, pe care însă le-a clasificat ca fiind nepericuloase, doar ca să le faciliteze exportul.
Este vorba despre societatea comercială Kronochem Sebeș SRL, iar deșeurile sunt niște catalizatori care se schimbă la un anumit interval de timp și care sunt folosiți în reactoarele de producere a formaldehidei, substanță cancerigenă. Kronospan folosește formaldehida ca liant în producția de PAL si MDF.
Studiile asupra lucrătorilor expuși la niveluri ridicate de formaldehidă, au descoperit că substanța provoacă leucemie mieloidă și cancere rare, inclusiv cancere ale sinusurilor paranazale, cavității nazale și nazofaringe.
În timpul controlului comisarii Gărzii de Mediu au descoperit că Kronochem a predat firmei Johnson Matthey Formox AB din Suedia peste 24 de tone de deșeuri de catalizatori uzați pentru a fi reciclați și tratați.
Problema este că în documentele de transfer firma din România a încadrat deșeul periculos, ca fiind unul nepericulos din lista „Verde” de deşeuri. Adică acolo unde se regăsesc deșeurile din hârtie, cele textile sau din plastic. Această încadrare ar fi facilitat Kronochem transferul mult mai rapid al deșeurilor peste graniță și ar fi evitat costurile birocrației când vine vorba despre deșeuri periculoase care trebuiesc notificate și etichetate.
„Procedura de Notificare presupune solicitarea și obținerea acceptului tuturor ţărilor prin care transportul de deșeu periculos este nevoit să treacă până la destinația din Suedia și anume: România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania și Suedia”, au explicat comisarii de la Garda de Mediu, care au adăugat „că aceste transporturi s-au efectuat exclusiv cu documente simple de informare (…) specifice deșeurilor nepericuloase, fapt ce se subscrie noțiunii de transfer ilegal de deșeuri periculoase”.
Am contactat compania din Suedia pentru o reacție. „Vă mulțumim pentru întrebare, nu avem niciun comentariu în acest moment”, au răspuns cei de la Johnson Matthey Formox într-un email oficial.
Traseul unui dosar complicat
Până să ajungă pe masa procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, ancheta privind suspiciunile de fals informatic și transport ilegal de deșeuri a avut un drum sinuos și a trecut prin mâinile mai multor magistrați
Inițial procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș au deschis două dosare penale în 2023.
Aceștia au confirmat pentru RISE că dosarele au fost înregistrate în urma „unor sesizări făcute de către Garda Naţională de Mediu împotriva companiilor Kronochem Sebeş SRL şi Kronospan Trading SRL”.
După scurt timp dosarele au fost trimise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și au fost conexate la un alt dosar în care se făceau deja investigații similare.
Nici aici nu a zăbovit foarte mult pentru că a fost preluat de magistrații Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, cei care au și făcut descinderile de săptămâna trecută.
În comunicatul de presă procurorii au anunțat că perchezițiile au fost realizate în cadrul unui dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de poluare prin evacuarea în atmosferă a unor substanțe periculoase, exportul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații, pentru care urmărirea penală se desfășoară in rem.
Fabricile Kronospan din Sebeș, Brașov, Suceava, cât și Kronochem au fost verificate de mai multe ori de comisarii Gărzii de Mediu. În ultimii 10 ani au fost organizate peste 100 de controale, care s-au terminat cu amenzi în valoare de 300.000 de RON și cu două sesizări penale.
Comisarii au constatat mai multe probleme în activitatea companiilor din grup. Printre cele mai grave se numără nerespectarea prevederilor Autorizaţiei Integrate de Mediu referitoare la măsurile de prevenire a poluării aerului, neluarea tuturor măsurilor pentru prevenirea incidentelor de mediu sau a poluărilor accidentale, lipsa monitorizării continue a emisiilor de formaldehidă, poluarea atmosferei datorită
nesupravegherii funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice de reţinere a pulberilor.
INTERPELĂRILE DIN PARLAMENT
Scandalurile din jurul activității fabricii de formaldehidă au început încă din 2006 cînd Kronochem a solicitat emiterea unui acord de mediu, dar cei de la Protecția Mediului au suspendat autorizația pe motiv că nu au fost depuse toate documentele necesare.
Firma a demarat însă construcția la noua unitate de formaldehidă înainte să obțină acordul de mediu și autorizația de construcție. Drept urmare Garda de Mediu a constatat începerea lucrărilor de construire și a sancționat contravențional agentul economic, „dispunând măsura de desființare a lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială”, se arată într-un răspuns al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabilă la o interpelarea parlamentară din 2007. Kronospan a atacat în instanță și a câștigat procesul cu cei de la mediu.
Cel puțin nouă interpelări și întrebări au fost înregistrate la Parlamentul României în ultimii 17 ani în legătură cu activitatea fabricilor Kronospan din Brașov și Sebeș. Deputați din mai multe formațiuni politice au cerut lămuriri de la Ministerul Mediului cu privire la emisiile de formaldehidă și petițiile pe care le-au primit de la locuitorii din apropierea fabricilor de procesare a lemnului și care acuzau poluări ale aerului.
În majoritatea cazurilor, Ministerul Mediului a răspuns deputaților că nu a identificat nereguli și că nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor maxime pentru emisiile de formaldehidă.
Construcția unității de formaldehidă fără toate autorizațiile necesare și avizele de mediu a scandalizat până și oficialii Comisiei Europene. În 2009 autoritățile din România au fost avertizate cu privire la încălcarea legislației UE privind impactul asupra mediului și riscul de a ajunge la Curtea Europeană de Justiție.
Țara noastră a venit cu niște lămuriri dar Comisia Europeană nu s-a declarat mulțumită de informațiile primite. Cei de la Bruxelles au motivat că răspunsurile de la București nu înlătură îndoielile cu privire la încălcarea legislației de mediu.
„Nu au fost luate măsuri adecvate pentru a sancționa operatorul și pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației UE. România a încălcat mai multe acte majore ale legislației UE de mediu, inclusiv Directiva privind impactul asupra mediului și Directiva Seveso, care are scopul de a preveni pericolele de accidente majore care implică substanțe periculoase”, a reacționat în 2010 Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
În același context și Comisarul European pentru mediu de la acea vreme, Janez Potočnik, a criticat autoritățile din România și lipsa lor de reacție.
„Legislația în sine nu este niciodată suficientă: trebuie să poată fi aplicată pe teren. România trebuie să se asigure că evaluările de impact sunt efectuate în astfel de cazuri și că respectă orice hotărâri care urmează.”
Kronospan România nu a răspuns solicitărilor RISE până la publicarea acestui material.
CITEȘTE ȘI