Stăpânii plajelor – cluburile corupției

---

Radu Mazăre a împlinit 45 de ani pe 5 iulie 2013 și a inaugurat în aceeași zi un nou club VIP în Mamaia, Le GaGa. Deschiderea clubului  s-a metamorfozat în petrecerea aniversară a primarului de atunci al Constanței.

Aflat la extremitatea promenadei, aproape de granița administrativă cu stațiunea Năvodari, Le Gaga a fost construit direct pe nisip, pe un teren retrocedat ilegal. 

În ziua evenimentului, Mazăre a făcut un gest frumos și a semnat autorizația de construire a așezământului.

După petrecere, Mazăre și-a expus filosofia de viață într-o declarație de presă: “Sănătate e tot ce-mi doresc, restul le rezolvăm”. 

Prolog

Mamaia, fâșia de pământ și nisipuri înghesuită între apele Siutghiolului și Marea Neagră este una dintre cele mai scumpe bucăți de teren din România. 

Cartier al Constanței, stațiunea litorală devine în fiecare vară un imens shopping mall vizitat de zeci de mii de turiști cu buzunarele pline. O bună parte din acești bani se scurge în faimoasele cluburi din stațiune, cluburi de unde VIP-urile țin în plin sezon primele pagini ale publicațiilor tabloide. 

Apărute în peisaj la începutul anilor 2000, cluburile de lux sunt capitole din povestea corupției care a cuprins Constanța odată cu venirea la putere a lui Radu Mazăre.

RISE Project și InfoSud-Est au documentat din sute de înscrisuri și interviuri originea și evoluția acestor cluburi și au găsit o rețetă de corupție organizată întinsă pe aproape 20 de ani. 

Ingredientele: acte falsificate, hotărâri ale primăriei lui Mazăre și o misterioasă firmă cu acțiuni la purtător. 

Actele ne arată, pas cu pas, cum gruparea Mazăre a acaparat ilegal plajele și zeci de hectare din Constanța, a încercat să se pună la adăpost de eventuale consecințe și a lăsat în tot acest răstimp amprente greu de șters în nisipurile de la Mamaia. 

Actul I. Împuternicirea

Povestea începe în 2001, într-un birou notarial din București, unde Georgică Giurgiucanu, un afacerist din Constanța, a fost împuternicit să se ocupe de retrocedarea unei importante averi imobiliare ce fusese confiscată de comuniști după cel de-al doilea Război Mondial.

Proprietățile în cauză sunt situate în județul Constanța și s-au aflat în posesia familiei lui Ioan Movilă, fost magistrat și deputat în Parlamentul României, decedat la începutul secolului trecut. Ioan Movilă (1846-1904) a întemeiat primele stațiuni de pe litoralul românesc – Eforie și Techirghiol. 

După revoluția din `89, Ivonne Movilă, una dintre descendentele demnitarului, a încercat să recupereze o parte din moștenire. 

Ca în mai toate cazurile de retrocedare din România, procesul s-a dovedit anevoios din cauza birocrației dar mai ales fiindcă pe terenurile confiscate au fost emise alte rânduri de acte de proprietate și au fost construite cartiere de blocuri sau case. 

În cazul proprietăților Movilă, procesul a fost și mai complex deoarece o parte din moștenire fusese deja donată benevol statului român de unul dintre moștenitori. 

În 2001 însă, Ivonne Movilă l-a întâlnit pe Georgică Giurgiucanu, un om de afaceri din Constanța. Cei doi au semnat în biroul notarului Jean Andrei din București un contract care spunea că dacă duce la bun sfârșit demersurile, Giurgiucanu primește jumătate din terenuri. 

În octombrie 2002, Ivonne Movilă a decedat la 75 de ani, neapucând să intre în posesia fostei averi. Tragicul eveniment nu a fost însă un obstacol pentru Giurgiucanu care abia se încâlzise pentru sprintul final.

O investigație penală derulată de DNA a stabilit că în perioada următoare a falsificat o serie de documente și a susținut, în numele Ivonnei Movilă, că avea de recuperat 1250 de hectare de terenuri evaluate la peste jumătate de miliard de euro.

Pe Giurgiucanu nu l-au oprit nici hățișul birocratic și nici faptul că unul dintre fiii lui Ioan Movilă donase prin testament în 1945 o mare parte din avere Academiei Române. Pe acel teren a fost construit și extins, în secolul trecut, cartierul de locuințe Andalchioi. 

Giurgiucanu a cerut să primească alte terenuri în locul acestuia. Scopul grupării din care făcea parte afaceristul era acela de a pune mâna gratuit pe terenuri valoroase cum sunt plajele din Mamaia. Giurgiucanu și-a făcut însă norocul pe mâna altcuiva.

Potrivit anchetatorilor, el a fost un pion important, însă cel care a rafinat și a finalizat operațiunea a fost chiar primarul Radu Mazăre, ajutat de prieteni.

Actele II, III și IV. Alianța, falsul și acțiunile la purtător

La finalul anului 2003, operațiunea imobiliară era în derulare  și creștea pe mai multe planuri ce aveau curând să se intersecteze. 

În timp ce Giurgiucanu jongla cu averea Movileștilor, la București se dezvolta o altă componentă a strategiei. Un vechi coleg de-al lui Radu Mazăre, Valentin Gheorghe Ionescu, înființa, alături de alți parteneri, compania Habitat & Ambient. Aceasta urma să joace un rol cheie în strategia primarului. 

Ionescu a fost coleg cu Radu Mazăre la Institutul de Marină și a derulat mai multe afaceri imobiliare controversate în Constanța. Radu Mazăre și Valentin Ionescu s-au întâlnit la Academia Navală ”Mircea cel Bătrân” din Constanța, la sfârșitul anilor 80. Imediat după revoluția din 1989, cei doi alături de Sorin Strutinsky și Nicușor Constantinescu au tipărit Contrast, primul ziar din Constanța postdecembristă și printre primele din țară.

Următoarea mutare importantă pe eșichierul retrocedărilor ilegale a fost făcută în primele zile ale anului 2004 când compania creată de Ionescu a devenit, contra sumei de 62.976 euro, proprietară a 50% din drepturile litigioase ale familiei Movilă. 

Între timp, Giurgiucanu îl cooptase în afacere, prin intermediul bunicii sale a cărei nume a fost interpus în acte, pe un alt cunoscut vânător de retrocedări, Dragoș Săvulescu. 

Astfel, societatea comercială bucureșteană s-a aliat cu Giurgiucanu și indirect cu Săvulescu în recuperarea averii Movileștilor. 

Afacerea a prins din acel moment aripi, iar pe 5 martie 2004 a avut loc o acțiune-fulger, în două acte.

În primul rând, alianța nou încheiată a reușit autentificarea unui document care a cimentat retrocedarea și a fost crucial pentru ca Primăria Constanța să ofere la schimb terenuri. Este vorba despre o declarație falsă dată în fața notarului de către doi bătrâni aduși de Giurgiucanu care au susținut că Ivonne fusese singura moștenitoare a familiei Movilă.

Procurorii care au investigat ulterior cazul au descoperit însă că exista un alt moștenitor îndreptățit la averea familiei și că notarul în al cărei cabinet a fost validat actul era și ea parte din schemă.

În baza declarației, Giurgiucanu a solicitat și a primit un certificat de moștenitor pentru terenurile familiei Movilă. Certificatul, alături de contractul semnat cu Ivonne Movilă înaintea decesului acesteia, i-au conferit lui Giurgiucanu drepturi depline asupra moștenirii.

În al doilea rând, în aceeași zi de 5 martie, la sediul Registrului Comerțului din București a fost aprobată transformarea Habitat&Ambient în companie cu acțiuni la purtător.

Compania cu acțiuni la purtător este vehiculul perfect prin care politicienii corupți își pot încasa șpăgile în deplină anonimitate. Practic, aceste societăți sau părți din ele sunt deținute de persoana care are în buzunar sau în seiful personal o bucată de hârtie denumită certificat de acțiuni la purtător. Posesorul acestor acțiuni este imposibil de identificat.

RISE Project a dezvăluit în seria #România la_Purtător  și în inițiativa Rețete de Corupție dimensiunea afacerilor desfășurate de astfel de companii.

De curând, autoritățile au hotărât că toate aceste companii trebuie să-și facă acționarii vizibili. Au termen limită pentru aceasta anul 2021, iar deschiderea de noi companii cu acțiuni la purtător a fost interzisă prin lege în România.

Un caz mediatizat este cel al firmei Tel Drum SA de care a beneficiat Liviu Dragnea și familia sa. În ultimii zece ani, peste 400 de companii din România au ales să-și ascundă acționarii reali. Peste un miliard și jumătate de euro, bani publici, s-au scurs în conturile acestor firme, alimentând corupția de înalt nivel din România. (Detalii AICI)

Actul V. Deciziile Primăriei lui Mazăre

La câteva zile după ce alianța și-a consolidat poziția, a intrat în scenă Primăria Constanța care a emis decizii prin care Habitat&Ambient și alte persoane au primit în proprietate peste 23 de hectare. Jumătate din suprafață a ajuns pe mâna indivizilor ce dețineau acțiunile la purtător din Habitat. Procurorii au constatat și judecătorii au confirmat că terenurile primite în compensare de Giurgiucanu, Săvulescu și Habitat în alte zone ale Constanței au fost evaluate la prețuri derizorii.

Printre ele se află și un teren de peste 7,2 hectare în cea mai bună zonă a stațiunii Mamaia. Aici au apărut cluburile care plăteau chirie acționarilor ascunși ai Habitat și aici avea să inaugureze Mazăre Le Gaga nouă ani mai târziu. 

În registrul oficial, ca să păstreze aparența, în dreptul acțiunilor la purtător ale Habitat erau menționate numele lui Valentin Gheorghe Ionescu și ale altor persoane ca și cum ei ar fi fost cei care le dețineau. Acest lucru nu oprea însă libera circulație a acțiunilor care își puteau schimba stăpânul în orice moment.

În fapt, deciziile importante pentru firmă erau luate în cadrul unor ședințe netransparente. La ele participau fie cei care dețineau în acel moment acțiunile la purtător, fie interpușii lor.

Conform documentelor, în 2007 acțiunile la purtător ale companiei erau deja transferate unui offshore din Cipru, proprietarii ascunzându-se astfel și mai bine. Timp de trei  ani, până în 2010, ședințele anuale ale acționarilor au avut loc în Nicosia, capitala insulei din Mediterana, iar profiturile companiei au fost exportate către jurisdicția offshore. 

Actul VI. Cluburile corupției

Înainte de vremea localurilor de distracție, nisipul era populat din loc în loc doar de vegetație pitică, specifică zonelor de coastă. Imaginile surprinse din satelit anterior anului 2012 și indexate de google și alte motoare de căutare ne arată plajele goale pe care, după această dată, apar terasele și cluburile firmelor care au intrat în afaceri cu Habitat. 

Quando Beach

În 2012 a apărut prima construcție pe terenurile firmei cu acțiuni la purtător. A ridicat-o Niculae Nejloveanu cu soția sa. Nejloveanu este unul dintre afaceriștii condamnați în dosarul retrocedărilor pentru că a făcut parte din marea rețea de fraudă coordonată de Radu Mazăre. 

Într-o discuție telefonică, el a precizat că a avut un rol minor în această afacere și că în opinia sa infracțiunile sale n-au fost dovedite. Nejloveanu, cunoscut în Constanța pentru școala de gastronomie pe care o conduce, a fost însă norocos, a scăpat doar cu o condamnare de doi ani cu suspendare. Acum spune că nu își mai amintește cum se numea clubul pe care l-a construit pe firma soției sale, dar știe sigur că era o terasă de vară mai modestă. “A fost o terasă mică, nu tot. Nu erau cluburi. Pe urmă au venit. (…) Nu era nimeni pe acolo”, a declarat Niculae Nejloveanu.

În 2016, când Radu Mazăre era încolțit în mai multe dosare DNA, clubul de pe plajă a ajuns la un grup de oameni de afaceri. Printre ei și Adrian Thiess, fost consilier prezidențial în mandatul lui Ion Iliescu și fost consilier al lui Sorin Oprescu. Clubul se numea „Quando Beach” și a devenit rapid vedeta tabloidelor. Adrian Thiess susține că afacerea n-a mers prea bine și de aceea a ieșit din ea rapid. Nu mai știe cât era chiria pentru terenul de sub club, dar nu crede că era mică.

Asylum

În aprilie 2018, pe aproximativ același amplasament unde a funcționat Quando Beach a apărut clubul Asylum.

Acesta este gard în gard cu Loft, un alt club din Mamaia care are și un corespondent în București. Asylum și Loft au câțiva acționari în comun: Ion Biriș, Petru Berciu și Petre Dan Mălușel. Ion Biriș este și ginerele fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Este asociat în prezent cu Remus Truică, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase, recent condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare într-o altă mare afacere cu retrocedări ilegale.

Contactat de RISE Project, Ion Biriș a explicat că în cazul Loft la momentul în care a închiriat terenul nu știa de vreo problemă de ordin legal și că ulterior a aflat de acuzațiile procurorilor.  Terenul unde funcționează Loft nu a fost în proprietatea Habitat, însă a fost retrocedat ca parte din aceeași schemă care l-a inclus pe Giurgiucanu.

În ceea ce privește Asylum, Biriș a menționat că societatea la care este acționar se ocupă de managementul clubului fiind într-un parteneriat cu o altă companie care plătește chiria pe teren, adică varsă banii către Habitat&Ambient.

Le Gaga/Bamboo/Silence

Le Gaga, clubul unde și-a sărbătorit cei 45 de ani de viață Mazăre în 2013, a fost și el construit pe plaja Habitat. Localul și-a schimbat numele de două ori devenind Bamboo, club ce își are corespondent și în București, și mai de curând Silence. 

Bamboo-ul de Mamaia a fost operat de compania Vincast Invest, al cărei principal acționar era Bambu Tei, compania unui controversat afacerist italian foarte prezent în showbizul românesc, Giosue Castellano.

Castellano a debutat în afacerile din România în 1991, fiind asociat direct în 12 societăți comerciale. Unul dintre partenerii săi este Lucian Victor Dan.

Acesta a fost acuzat și condamnat pe fond de o instanță civilă pentru că a utilizat ilegal fondurile fostei companii de stat Mamaia SA pentru a mobila un alt club la care era acționar același Giosue Castellano. Coincidența face că acel club se numea tot Bamboo, însă nu era plasat pe plajă, ci în zona Castel și a funcționat în perioada 2008-2011. În final, statul nu a mai recuperat banii pentru că judecătorii au constatat că faptele sale s-au prescris. El a mai fost implicat într-o altă afacere imobiliară investigată acum de DNA.

Vezi AICI imagini de la ziua de naștere a lui Radu Mazăre din 2013.

Castellano a făcut afaceri și cu Cristi Borcea, un alt condamnat celebru în România. Borcea, fostul proprietar al echipei de fotbal Dinamo, a fost și el unul dintre invitații lui Mazăre la petrecerea din 2013 din Le GaGa.

Borcea a fost și el beneficiarul retrocedărilor lui Radu Mazăre și a fost condamnat, alături de fostul primar al Constanței, la 5 ani de închisoare. Cristi Borcea a a devenit proprietar pe terenurile din portul turistic Tomis, dar a luat parte și în schema retrocedărilor din zona cluburilor, alături de Habitat, Săvulescu și Giurgiucanu.

Giosue Castellano nu a dorit să răspundă întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

Nuba 

Pe aceeași plajă, în vecinătate și tot pe un teren retrocedat ilegal, a fost construit și clubul Nuba. Terenul de sub club aparține companiei Seaview Advertising care în perioada 2006-2018 l-a avut printre asociați pe omul de afaceri Emilian Schwartzenberg. Bucata de nisip a intrat, în urma retrocedării, în patrimoniul unei firme de-a lui Valentin Gheorghe Ionescu, fostul coleg al lui Mazăre și apoi, prin tranzacții succesive, a ajuns în final la Seaview. Clubul NUBA s-a deschis în 2018 și este operat de compania ISNA Entertainment Mamaia SRL care e deținută de o companie din Dubai și de oamenii de afaceri Emilian Negulescu, Ștefan Alexandru Nanu și Jean Sasu 

Presa a relatat că Ștefan Alexandru Nanu este fiul primarului comunei Cornu din județul Prahova . În 2013, el a fost ales și vicepreședinte al filialei de tineret a PSD Prahova. A preluat funcția de la Vlad Cosma, fiul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, ambii investigați de DNA și trimiși în judecată pentru corupție. 

În 2018, Nanu a cumpărat pachetele majoritare de acțiuni ale două societăți comerciale de la Liviu Uruc, despre care RISE Project a relatat că este un colaborator al lui Sebastian Ghiță. Contactat de RISE Project, Alexandru Nanu a declarat că atunci când a construit clubul știa că terenul de sub el e parte dintr-un dosar penal, dar a menționat că neavând nici un fel de sechestru și nici o decizie definitivă a decis să investească în construcția clubului.

Plaja din dreptul clubului NUBA a fost administrată începând cu 2013 și până în 2017 chiar de către Răducu Mazăre, fiul lui Radu Mazăre. În 2013, Mazăre Jr. și-a deschis acolo un bar de lux și o plajă privată. La inaugurare a participat și tatăl său. “În băiat nu bagi bani, acum el munceşte să facă bani şi să bage şi el bani ca ta-su, că ta-su nu mai are bani să bage în el, că bagă în fete”, a declarat presei locale primarul Constanței. 

Într-o discuție cu reporterii RISE Project, Răducu Mazăre a explicat că el a subînchiriat plaja de la compania lui Emilian Schwartzenberg care deține, fix lângă locul unde avea el barul, terenul retrocedat ilegal de tatăl său. Fiul lui Mazăre ne-a spus că în 2013 nu știa acest lucru. Juniorul a declarat la deschiderea clubului că a investit în afacere peste 10.000 de euro, parte împrumutați, parte primiți de la mama sa. 

Schwartzenberg și Radu Mazăre au derulat afaceri împreună și pe plajele din alte părți ale lumii. Puteți vedea aici detalii despre investițiile de pe coastele braziliene. 

Epilog

Investigațiile procurorilor au început în 2005 și s-au concretizat abia anul acesta când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că retrocedarea terenurilor intrate în posesia apropiaților lui Mazăre a fost ilegală. Judecătorii au scris negru pe alb în motivare că Mazăre și gruparea sa au acționat “ca o veritabilă organizație de tip mafiot”. Analiza juridică a magistraților arată că retrocedarea bucăților de plajă a încălcat Constituția României. 

Judecătorii au hotărât ca majoritatea terenurilor pe care se află și cluburile din Mamaia Nord să se întoarcă în patrimoniul orașului. 

La pachet cu ele, alte 80 de terenuri retrocedate vor avea aceeași soartă. În total, Primăria Constanța are de recuperat peste 20 de  hectare.

Cu toate acestea, cluburile construite pe plajă vor rămâne neatinse. Actualul primar al Constanței, Decebal Făgădău, a declarat că nu are nici un interes să curețe plajele de construcțiile în care funcționează discotecile de vară. „Din punctul meu de vedere, nu are nicio logică economică să te apuci și să le demolezi, ci cred că mai degrabă este oportun să propunem o formă de închiriere sau o superficie cu sultă, un contract prin care să plătească ocuparea terenului. Adică terenurile să producă un randament socio-economic pentru societate”, a declarat Decebal Făgădău. (Citește AICI declarația integrală a primarului.) 

Înaintea unei ședințe de judecată, Radu Mazăre a susținut și el că statul n-a fost prejudiciat, teză pe care a repetat-o public în apărarea nevinovăției sale cu alte ocazii. Tot nevinovat a pledat și Valentin Ionescu în fața judecătorilor, dar fără succes. 

Primăria nu va primi de la gruparea Mazăre niciun fel de daune. S-au asigurat de asta consilierii locali din Constanța între care și Felix Stroe, cel care a preluat filiala locală a PSD după plecarea lui Radu Mazăre. El a solicitat încă din 2008 ca Primăria Constanța să nu se constituie parte civilă în dosarul Retrocedărilor. 

Judecătorii au dispus, pe lângă condamnări, confiscarea a 3,85 milioane de euro de la nouă inculpați din dosar. Banii vor ajunge însă în bugetul general al statului și nu în cel al Primăriei Constanța.

Mazăre a ajuns anul acesta după gratii. El a fost adus în țară de pe o altă plajă, din Madagascar, unde apucase să construiască câteva bungalouri cu bani de la Emilian Schwartzenberg. (Detalii AICI)

Tot anul acesta, în vară, Silence, fost Bamboo, fost Le GaGa, clubul din Mamaia unde și-a serbat fostul primar ziua de naștere în 2013, la începutul epopeii cluburilor, a fost topit de un incendiu. Focul violent a ars aproape în totalitate construcția de lemn, tablă și plastic. 

ANDREEA Pavel, ANA Poenariu, CRISTIAN ANDREI Leonte, ATTILA Biro

Material documentat în colaborare cu InfoSud-Est

NOTĂ: Această investigație a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat de către FONDUL PENTRU DEMOCRAȚIE