Ionuț Stănescu 
Opoziția magistraților față de creșterea propriei vârste de pensionare nu reprezintă un subiect de actualitate.
Reprezintă o tradiție.
Prima oară când judecătorii au încercat să blocheze majorarea propriei vârste de pensionare s-a întâmplat în anul 2000.
În momentul acela, au făcut tot ce le-a stat în putință să împiedice creșterea vârstei de pensionare în întreg sistemul asigurărilor publice.
Nici improvizațiile Guvernului și ale Parlamentului, pe seama pensiei magistraților, nu reprezintă o noutate, ci o constantă a ultimilor 30 de ani.
În decursul unui singur deceniu, de exemplu:
– au introdus-o;
– s-au răzgândit și au vrut s-o elimine;
– după ce nu au reușit, au mărit-o dincolo de nivelul salariului și au plătit-o de la vârsta de 47 de ani.
Am reconstituit, mai jos, evoluția legislativă a acestui privilegiu de breaslă.
A rezultat o cronologie care scoate în relief atât antecedentele clasei politice, cât și pe cele ale magistraților, în relație cu o prevedere legală care, an după an, s-a transformat în caricatura ideii sale inițiale.
Aflați din textul de dedesubt:
>>>>> Cum ar fi putut fi îngropată pentru totdeauna pensia specială a magistraților dacă, într-o zi de martie a anului 2000, deputații nu ar fi chiulit de la serviciu.
>>>>> Cum un ministru al Justiției a croit o pensie mai mare decât salariul, luându-și ca alibi o recomandare „europeană” care nu recomanda acest lucru.
>>>>> Cum, încercând să scape sistemul judiciar de magistrații formați pe vremea lui Ceaușescu, un alt ministru a sfârșit prin a stârni o avalanșă de pensionări premature care nu s-a încheiat nici până în ziua de azi.
>>>>> Cum a ajuns magistratura să fie o carieră de tranzit pentru oportuniștii care au vânat pensia specială a acestei bresle.
>>>>> Cum au avut noroc de foarte mulți bani magistrații chiar și atunci când nimeni n-a avut de gând să le mai dea bani în plus.
>>>>> Cum a evoluat pensia magistraților de la 330 de euro pe lună la 5.000 de euro pe lună, în decurs de un sfert de secol. Răstimp în care pensia medie din sistemul asigurărilor publice a evoluat de la 60 de euro la 630 de euro.
1997. ÎNCEPUTUL
Ministrul Justiției, Valeriu Stoica, introduce pensia specială pentru magistrați.
Principala inovație a pensiei patentate de Stoica este formula de calcul.
În loc ca valoarea ei să decurgă din cotizațiile beneficiarului la bugetul de asigurări sociale, decurge din ultimul lui salariu.
Astfel, în funcție de vechimea pe care o cumulează pe cartea de muncă, pensia unui magistrat ajunge să fie egală cu între 80 și 100 la sută din venitul net al ultimei sale luni de activitate.
În ciuda impresiei pe care ar putea s-o creeze, legea „Stoica” nu premiază doar fidelitatea față de cariera de magistrat.
Premiază și simpla trecere prin magistratură.
„Vechimea” de cel puțin 25 de ani, de care e condiționată plata pensiei speciale, este, din start, o noțiune vagă. La calculul ei sunt luați în considerare nu doar anii petrecuți în magistratură, ci și anii petrecuți în avocatură.
Cu alte cuvinte, pentru a primi această pensie generoasă, un jurist nu trebuie să rămână, toată viața profesională, în rigida meserie de magistrat. O bună parte a timpului și-o poate petrece în haina mult mai lejeră de avocat.
De ce introduce Stoica pensia specială din magistratură?
Potrivit propriilor declarații, pentru a-i atrage în corpul acestei profesii pe juriștii bine pregătiți, care, până atunci, fugeau de munca din instanțe și din parchete, alegând în locul ei avocatura.
Dacă-i așa, de ce permite, totuși, contabilizarea anilor de avocatură la calculul vechimii în magistratură?
Fostul ministru spune că nu își amintește ca această permisiune să fi fost acordată de el însuși. Suspectează că ar fi putut fi strecurată în lege de Guvern sau de Parlament, după ce proiectul de lege a pornit pe traseul de aprobare.
În ciuda elanului său înnoitor, Stoica nu se atinge de un lucru esențial: vârsta de pensionare a magistraților.
Ea rămâne aceeași cu cea a restului populației: 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați.
1998-2000. BĂTĂLIA ÎMPOTRIVA CREȘTERII VÂRSTEI DE PENSIONARE
Chiar dacă Valeriu Stoica nu se atinge de vârsta de pensionare a magistraților, se atinge de ea, curând, Parlamentul.
Și nu doar de a lor, ci de-a tuturor celor care depind de sistemul public al asigurărilor sociale.
Vârsta e urcată, cu această ocazie, de la 57 la 60 de ani, în cazul femeilor. Și de la 62 la 65 de ani, în cazul bărbaților.
Deși toate categoriile profesionale sunt afectate de această decizie, doar magistrații au la dispoziție pârghiile necesare pentru a încerca să blocheze intrarea ei în vigoare.
Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care aceștia o compun și o conduc, poate să atace o lege la Curtea Constituțională înainte ca ea să apară în Monitorul Oficial.
Judecătorii de la curtea supremă nu ezită să folosească această prerogativă în interes propriu.
Pentru a ataca o lege la CCR, trebuie să existe însă și un motiv.
E nevoie ca ea să conțină prevederi care să se bată cap în cap cu textul Constituției.
Or, „legea fundamentală” nu suflă nici o vorbă despre vârsta de ieșire la pensie a cetățenilor.
Inventivitatea juriștilor de la instanța supremă nu se lasă însă inhibată de această lacună.
Răsfoind culegerea de principii care este Constituția țării, aceștia găsesc totuși un articol pe calapodul căruia să brodeze o critică față de inconfortabila creștere a vârstei de pensionare.
Articolul asupra căruia se opresc e cel care interzice discriminarea.
Unde să fie însă „discriminarea”?
Eminenții juriști ai instanței supreme construiesc o teorie potrivit căreia, prin creșterea pragului de pensionare, în societate vor apărea două categorii diferite de cetățeni.
Cei care vor fi avut norocul să se pensioneze la o vârstă mai mică: 57/62 de ani.
Și cei care vor avea ghinionul să se pensioneze la o vârstă mai mare: 60/65 de ani.
Unii, favorizați. Ceilalți, defavorizați. Iată discriminarea!
CCR nu înghite raționamentul promovat de curtea supremă.
Spre dezamăgirea magistraților, vârsta de pensionare e majorată, conform cu voința Parlamentului, la pragul de 60/65 de ani.
Majorarea nu are însă loc dintr-o dată, ci printr-o tranziție lentă, care se întinde pe mai bine de un deceniu.
2000. UN CHIUL CRUCIAL
În același moment în care crește vârsta de pensionare pentru asigurații din România, Parlamentul își mai propune un lucru ambițios. Să elimine, pur și simplu, pensia specială a magistraților, introdusă câțiva ani mai devreme.
Legislativul se lovește însă de opoziția Curții Constituționale, care nu e de acord cu amputarea acestui privilegiu.
În anul 2000, însă, opoziția CCR cântărește mult mai puțin decât în ziua de azi.
Potrivit Constituției sub tutela căreia România se găsește în anul acesta, dacă două treimi dintre parlamentari adoptă încă o dată o lege respinsă inițial de CCR, legea merge, neabătută, spre promulgare.
În cazul nostru, Senatul votează cu brio în favoarea suprimării pensiei speciale, deci pentru a sfida decizia CCR.
Camera Deputaților, de asemenea, cu 80 la sută din voturile celor de față.
Numai că foarte mulți deputați nu sunt prezenți, în momentul acela, în sală. Astfel încât curentul majoritar, potrivnic pensiei magistraților, ratează ținta cvorumului la o diferență de 14 voturi.
Pentru istoria anecdotică a parlamentarismului românesc, merită, așadar, reamintit un lucru căzut, între timp, în uitare: a doua pavăză care a ocrotit pensia magistraților, după Curtea Constituțională, a fost chiulul cronic care caracterizează activitatea celei mai importante instituții din stat.
Iată, mai jos, tirada lansată de un deputat PDSR împotriva pensiei speciale din magistratură, la ședința Camerei Deputaților la care a fost pusă în discuție desființarea acestui privilegiu. Cum se poate vedea, argumentele „contra” erau aceleași cu cele exprimate în ziua de azi. Ca el gândeau mulți alți parlamentari, numai că nu veneau la serviciu să își transpună gândurile în fapte.
2001
La patru ani de la promulgarea legii „Stoica”,
există 927 de beneficiari ai pensiei speciale.
Valoarea ei medie e 330 de euro.
Valoarea medie a pensiei obișnuite este 59 de euro.
2003
Sunt 987 beneficiari.
Valoarea medie a pensiei speciale: 393 euro.
Valoarea medie a pensiei obișnuite este 57 de euro.
2003. NOUA CONSTITUȚIE ÎNTĂREȘTE CCR
În sistemul legal al României, are loc o schimbare care, odată pusă în practică, îngreunează cu mult procesul de înlăturare sau măcar micșorare a pensiei speciale din magistratură.
În octombrie 2003, românii merg la vot și validează, prin referendum, o formă revizuită a Constituției țării.
Noua Constituție deposedează Parlamentul de puterea de a nesocoti deciziile CCR.
De acum înainte, acestea devin imparabile. Deputații și senatorii își pierd dreptul de a vota dacă sunt sau nu de acord cu opinia Curții Constituționale.
2004
Există 1.087 de beneficiari ai pensiei speciale.
Valoarea ei medie este de 466 euro.
Valoarea medie a pensiei obișnuite este de 76 de euro.
2004. PENSIE MAI MARE DECÂT SALARIUL
Înapoi, însă, la pensia magistraților, care, cum vom vedea, trăiește ea însăși o foarte spectaculoasă revoluție.
Ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, înlocuiește formula de calcul, foarte generoasă, instituită de Stoica, cu una și mai generoasă.
De la 80 la sută din venitul net, pensia devine 80 la sută din venitul brut — adică dobândește, matematic, o valoare mai mare decât a salariului.
Grație acestei piruete legislative, retragerea din profesia de magistrat ajunge să fie mai profitabilă decât rămânerea în profesia de magistrat.
Oricât ar suna de neverosimil, o lege creată pentru a consolida resursa umană din breasla magistraților se transformă, după doar șapte ani, într-o lege care stimulează golirea de resursă umană a acestei profesii.
De ce modifică Stănoiu formula de calcul a pensiei magistraților?
Potrivit propriilor declarații, pentru a respecta niște sugestii venite din partea unor „foruri europene”, care ar fi recomandat egalizarea pensiei magistraților cu ultimul lor salariu.
Există, într-adevăr, o recomandare în acest sens, venită din partea Consiliului Europei.
Ea reprezintă însă doar un sfat, nu un imperativ.
Și fusese satisfăcută încă din 1997, prin legea „Stoica”.
Măsura „Stănoiu” n-a egalizat pensia cu salariul, ci a creat o pensie mai mare decât salariul.
Ministrul PSD nu se oprește însă aici. I se face milă și de cei cu o „vechime” de doar 20 de ani în magistratură și le acordă și lor pensie specială. (Până acum – să ne amintim! – primeau pensie doar cei cu vechimi de minimum 25 de ani).
Cât timp se ocupă cu adoptarea legii „Stănoiu”, Parlamentul are grijă să mai dilueze un pic conceptul de „vechime în magistratură”. Profesiile de notar și de consilier juridic sunt așezate, alături de avocatură, în rând cu cele care pot fi luate în calcul la stabilirea „vechimii în magistratură”.
(Cea de avocat exista încă din momentul adoptării legii „Stoica”).
Reprezentare grafică a saltului pensiei speciale, după ce ministrul Stănoiu a înlocuit venitul net cu venitul brut ca bază de calcul.
2005. PENSIE PENTRU CEI CARE NU AU VÂRSTĂ DE PENSIE
La un an după revoluția „Stănoiu”, pensia magistraților intră în epoca revoluționară „Monica Macovei”.
În septembrie 2005, noul ministrul al Justiției le face procurorilor și judecătorilor un cadou atât de mare, în privința vârstei de pensionare, încât nostalgia față de vechiul prag de pensionare — pentru care magistrații se războiseră cu Parlamentul la CCR — devine desuetă.
Macovei le dă voie judecătorilor și procurorilor să iasă la pensie imediat ce cumulează 25 de ani de vechime, fără să mai aștepte împlinirea vârstei de pensionare din sistemul asigurărilor publice.
Ministrul pune totuși o condiție pentru a accede la pensionarea juvenilă: cei 25 de ani petrecuți în „magistratură” trebuie să fie obținuți prin însumarea a cel puțin 15 ani de activitate în instanțe și în parchete și a cel mult 10 ani de activitate în avocatură.
În viața reală devine posibil următorul scenariu:
- un avocat cu zece ani de experiență intră în magistratură la vârsta de 32 de ani și iese la 47 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul.
De ce creează Macovei pentru magistrați facilitatea pensionării timpurii?
Potrivit propriilor declarații, coborârea vârstei de pensionare a fost metoda la care s-a gândit pentru a stimula ieșirea din sistem a „dinozaurilor”. Adică a procurorilor și a judecătorilor formați în timpul lui Ceaușescu.
2005
Așa-zisa politică de alungare a „dinozaurilor” din Justiția românească
face ca numărul de beneficiari ai pensiei speciale să explodeze.
Urcă la 1.451.
Grație formulei de calcul „Stănoiu”,
valoarea medie a pensiei continuă să se rostogolească și ea.
Într-un singur an, se dublează. Devine 934 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 91 de euro.
2005. ȘIRETLICUL LUNII DE PENSIONARE
Să nu ne despărțim însă de epoca „Macovei” fără a consemna o ispravă pe care fostul ministru și-o trece-n CV.
Cât timp încă este la masa Guvernului, Macovei sesizează că magistrații au pus la punct un șiretlic de gonflare a propriei pensii speciale.
Aceștia își coordonează luna de retragere din activitate cu luna în care primesc de la stat tot felul de sporuri câștigate în instanță.
Cum aceste sporuri sunt considerate „venituri”, ele sunt luate, de asemenea, în calcul la stabilirea pensiei speciale…
Pentru a combate strategia magistraților, Macovei schimbă modul de calcul al pensiei. Nu mai ține cont de venitul din ultima lună petrecută la serviciu, ci de media veniturilor din ultimul an de activitate.
2006
Explozia numărului de beneficiari continuă.
Devine 1.760.
Valoarea medie a pensiei ajunge la 1.136 euro.
Pensia medie din sistemul public este de 123 de euro.
2007
Sunt 1.867 de beneficiari.
Valoarea pensiei a ajuns la 1.509 euro.
Pensia din sistemul public este de 173 de euro.
2007. O NOUĂ RECONSIDERARE A VÂRSTEI
Sub pretextul aplicării unei directive europene care impune egalizarea vârstei de pensionare în cadrul „pensiilor ocupaționale”, noul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, stabilește pentru magistrații de ambele sexe o vârstă standard de pensionare de 60 de ani.
(Face, așadar, o egalizare în jos, luând ca reper vârsta de pensionare a femeilor din sistemul general de pensii și aplicând-o și bărbaților).
Această măsură este, pentru moment, goală de conținut, câtă vreme magistrații își păstrează pe mai departe dreptul de a ieși la pensie chiar și înainte de 50 ani.
Însă își va găsi întrebuințarea, cum vom vedea, ani buni mai târziu…
2008
Sunt 2.070 de beneficiari ai pensiei speciale.
Valoarea medie a ei este de 1.812 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 203 de euro.
2008. PENSII PENTRU TOATĂ LUMEA
Parlamentul continuă, neabătut, să toarne apă în noțiunea de „vechime în magistratură”. Atât de multă apă încât o diluează complet.
Stabilește că pentru pensionarea timpurie – de la 47-50 de ani – nu mai este nevoie de un stagiu în magistratură de minimum 15 ani (condiția „Macovei”).
De acum înainte, beneficiarul pensiei speciale poate să petreacă oricât de mulți ani în oricare dintre profesiile de avocat, notar, consilier juridic, jurisconsult etc.
Singura condiție pe care trebuie s-o îndeplinească este ca în momentul în care își scrie cererea de pensionare să ocupe o funcție de procuror sau de judecător.
2010. VÂRSTA DE PENSIONARE ÎN SISTEMUL GENERAL MAI CREȘTE O DATĂ
În sistemul public al pensiilor, vârsta de pensionare a femeilor e crescută de la 60 la 63 de ani.
Creșterea este graduală, în pași foarte mici. Prima generație de pensionare în vârstă de 63 de ani va apărea abia în 2030.
Vârsta de pensionare a bărbaților rămâne neschimbată, 65 de ani.
Deși vârsta de pensionare a femeilor urcă, cea standard a magistraților rămâne pe loc, la 60 de ani.
2010. BĂSESCU SE LUPTĂ CU PENSIA SPECIALĂ DIN MAGISTRATURĂ
În plin moment de austeritate bugetară, guvernarea Băsescu-Boc repetă tentativa pe care Parlamentul a făcut-o cu zece ani în urmă și elimină din lege pensia specială a magistraților.
Fideli tradiției de a-și apăra privilegiile cu brațul instituției pe care o controlează, judecătorii de la instanța supremă contestă încă o dată la CCR această măsură.
CCR le dă, din nou, dreptate și, spre deosebire de ce s-a întâmplat cu un deceniu în urmă, meciul Parlament versus magistrați se încheie aici.
Văzând că parlamentarii insistă, fără succes, să elimine pensia magistraților, CCR le dă un sfat de reducere a cheltuielilor exagerate pe care aceasta le generează.
Le recomandă să revizuiască dreptul celor cu ani petrecuți în avocatură, notariat, consiliere juridică etc. de a-și socoti aceste stagii profesionale la calculul pensiei speciale.
Recomandarea CCR nu e luată în seamă.
2010
Pensia specială din magistratură are 2.767 de beneficiari.
Valoarea ei medie a ajuns la 2.055 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 200 de euro.
2013
Pensia specială are 3.032 de beneficiari.
Valoarea ei medie este de 2.000 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 210 de euro.
2017
Numărul beneficiarilor a ajuns la 3.370.
Valoarea medie a pensiei a ajuns la 2.560 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 264 de euro.
2017-2018. CRESC SALARIILE BRUTE, CREȘTE ȘI PENSIA SPECIALĂ
Hazardul guvernamental face ca valoarea foarte mare a pensiei magistraților să devină și mai mare.
Norocosul accident care îi mai îngroapă o dată pe magistrați sub un val de avantaje financiare ține de o decizie fiscală promovată de guvernarea „Dragnea”.
Pe nepusă masă, puterea PSD creează o mică revoluție de ordin contabil: mută taxele sociale datorate de angajatori în sarcina angajaților.
Urmare a acestei măsuri, crește, pe hârtie, salariul brut al tuturor salariaților din România.
Deși creșterea „brutului” nu antrenează și creșterea „netului”, ea provoacă totuși o explozie a valorii pensiei de care se bucură magistrații. (Asta pentru că pensia lor e calculată – să ne amintim! – ca procent din salariul brut).
2018
Numărul de beneficiari ai pensiei
speciale din magistratură crește la 3.529.
Urmare a măsurii fiscale „Dragnea”,
valoarea ei medie escaladează
până la 3.240 euro.
Pensia din sistemul public este de 288 de euro.
2018. PSD TRAGE DE VÂRSTA DE PENSIONARE ȘI MAI ÎN JOS
Ce se mai întâmplă însă cu vârsta de pensionare a magistraților?
Deși, după revoluția „Macovei”, a părut că scăderea ei suplimentară e de domeniul imposibilului, imposibilul nu este un cuvânt românesc.
Ceea ce, aparent, nu se poate, în realitate, se poate.
Parlamentul controlat de o majoritate a PSD hotărăște să le permită magistraților să se pensioneze și mai de timpuriu decât după 25 de ani de activitate: după doar 20.
Adică de la vârsta de 43-45 de ani.
Permisiunea nu durează totuși decât o zi.
Este considerată extravagantă chiar și de Guvernul în funcție, tot de coloratură PSD, care, după doar câteva ore de la intrarea ei în vigoare, îi blochează aplicabilitatea.
2018 – … PLĂTITORII SE ENERVEAZĂ
Se întețește murmurul din societate împotriva discrepanțelor existente între pensiile speciale și pensia cetățeanului obișnuit.
Partidele politice, chiar și cele care au contribuit la introducerea pensiilor speciale — precum PNL — se urcă pe valul acestei nemulțumiri populare și promit desființarea lor.
2019
Numărul de beneficiari și valoarea medie a pensiei speciale din magistratură își continuă ascensiunea.
Sunt 3.878 de beneficiari.
Valoarea medie a pensiei a ajuns la 3.840 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 326 de euro.
2020
Sunt 4.133 de beneficiari.
Valoarea medie a pensiei speciale e de 4.040 euro.
Pensia medie din sistemul public este de 370 de euro.
2020. PNL „DESFIINȚEAZĂ” PENSIILE SPECIALE
Luându-se la întrecere cu USR, Partidul Național Liberal croiește un proiect menit să asaneze legislația românească de toate pensiile speciale civile.
Ambițiosul plan liberal conține — în mod suspect — propuneri care contravin unor decizii anterioare ale CCR.
Mai mult decât atât, proiectul este adoptat – la fel de suspect – fără a respecta traseul procedural prevăzut de Constituție pentru votarea unei astfel de legi.
Deznodământul nu e greu de ghicit. „Desființarea” pensiilor speciale cade la CCR.
2021. USR „SCURTEAZĂ” PENSIA MAGISTRAȚILOR
Nicio știre despre vârsta de pensionare a magistraților? Ba, da! Și încă una spectaculoasă!
Dacă eliminarea pensiei magistraților n-a trecut nici de data asta de CCR, partidul Uniunea Salvați România s-a gândit că ar putea încerca o soluție de compromis: „scurtarea” ei.
Adică împuținarea numărului de ani de-a lungul cărora este plătită.
Imediat ce își preia mandatul de ministru al Justiției, useristul Stelian Ion anunță că are de gând să scoată din lege pensionarea timpurie, introdusă de Macovei în 2005 .
În ianuarie 2021, Stelian Ion merge la o întâlnire cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ca să își expună proiectul.
În mod misterios, ministrul vine la rendez-vous-ul cu magistrații cu ideile lui și pleacă de-acolo cu ideile lor.
La o zi după întâlnire, Stelian Ion declară că majorarea vârstei de pensionare a magistraților nu este o decizie oportună.
2022
Sunt 4.862 de beneficiari ai pensiei speciale.
Valoarea ei medie este de 4.090 de euro.
Pensia medie din sistemul public este de 405 de euro.
2022. REFORMĂ LIBERALĂ ÎN „CHEIA” PREDOIU
Lui Stelian Ion îi urmează, la Justiție, Cătălin Predoiu.
Deși PNL a făcut balet cu un proiect care ar fi trebuit să eradicheze din legislație pensia specială a magistraților, ministrul PNL evoluează într-o cheie mult mai discretă.
În mandatul lui, Guvernul reînnoiește legea statutului magistraților — care conține și prevederile pensiei speciale.
„Reînnoirea” nu se atinge de niciuna dintre principalele anomalii ale acesteia.
Sunt permise, în continuare:
1. Pensia mai mare decât salariul; (anomalia „Stănoiu”)
2. Pensionarea juvenilă, începând cu vârsta de 47 de ani; (anomalia „Macovei”)
3. Suplimentarea vechimii din magistratură cu vechimi în alte profesii juridice. (Anomalie prezentă încă din legea „Stoica”).
2023
Numărul beneficiarilor a crescut, într-un singur an, cu 10 la sută.
A ajuns la 5.469.
Valoarea medie a pensiei a devenit 4.333 euro.
Pensia medie din sistemul public este de 453 de euro.
2023. VÂRSTA DE PENSIONARE A FEMEILOR – 65 DE ANI
Dacă majorarea vârstei de pensionare a magistraților nu e oportună, e oportună totuși majorarea vârstei de pensionare a femeilor, în sistemul public de pensii.
Aceasta e crescută din nou: de la 63 la 65 de ani.
Devine, astfel, egală cu vârsta bărbaților.
(Noul prag de pensionare feminin e programat să fie atins în 2035).
2023. „REFORMA” CIUCĂ-CIOLACU
Guvernul Ciucă, avându-l în continuare pe Predoiu la cârma Justiției, își aduce aminte că, prin programul de finanțare european PNRR, România și-a luat angajamentul de a corecta inechitățile sociale pe care le presupune stufosul sistem de pensii speciale din țara noastră.
Și inițiază o lege în scopul corectării acestora.
Toate cele trei anomalii ale pensiei magistraților sunt atacate. Nu complet atacate, dar atacate.
Astfel:
1. Pensia nu poate fi mai mare decât salariul.
(Însă nu poate fi nici mai mică decât salariul. Ci este, monoton, egală cu salariul.
Să ne amintim: legea „Stoica” le acorda beneficiul unei pensii egale cu ultimul salariu doar celor de cursă lungă, cu „vechime în magistratură” de 45 de ani.
Celor cu cariere mai scurte, de 25 de ani, le acorda pensii de doar 80 la sută din ultimul salariu).
2. Dispare pensionarea juvenilă, de la 47-50 de ani. Nu de pe o zi pe alta, ci începând cu 2035.
(Nu dispare însă pensionarea anticipată.
Magistraților li se permite în continuare să se pensioneze mai devreme decât restul populației. La 60 de ani – vârsta „Chiuariu” – în loc de 65 de ani).
3. Dispare posibilitatea de a dilua vechimea în magistratură cu stagii în alte profesii juridice.
O parte dintre aceste corecții stârnesc nemulțumirea magistraților, care nu se dezmint: se folosesc încă o dată de ÎCCJ ca să împiedice intrarea lor în vigoare.
Curtea Constituțională le dă iar dreptate, spunând, între altele, că majorarea vârstei de pensionare este prea bruscă.
Constrâns de Curtea Constituțională să renunțe la această măsură, Parlamentul PSD-PNL reface legea:
– noua tranziție până la vârsta de pensionare de 60 de ani e concepută să fie atât de lentă încât primul magistrat obligat să se pensioneze la această etate va apărea abia în 2062.
(O lentoare, totuși, comparabilă cu cea a creșterii vârstei de pensionare din sistemul general al asigurărilor sociale).
Chiar dacă iese bine șifonată din mâinile CCR, reforma „Ciucă-Ciolacu” tot lasă ceva palpabil în urmă:
– e înlăturată anomalia pensiei mai mari decât salariul și anomalia vechimii în alte profesii juridice, contabilizată ca vechime în magistratură.
2024
Numărul beneficiarilor a ajuns să fie 5.625.
Valoarea medie a pensiei: 4.530 de euro.
Pensia din sistemul public este de 564 de euro.
2025
Sunt 5.697 de beneficiari.
Valoarea medie a pensiei a ajuns la 4.977 de euro.
Pensia din sistemul public este de 624 de euro.
2025. REFORMA „BOLOJAN”?
Premierul Ilie Bolojan nu e mulțumit însă cu roadele reformei „Ciucă-Ciolacu” și, în numele politicii de austeritate la care este supusă România, mai insistă o dată pe linia urcării accelerate a vârstei de pensionare a magistraților.
Reforma „Bolojan” țintește în mai multe direcții:
1. Elimină pensionarea anticipată. Vârsta de pensionare a magistraților ar trebui să devină – începând cu 2037 – aceeași cu cea din sistemul public de pensii: 65 de ani, nu 60 (vârsta „Chiuariu”), cât este proiectată acum.
2. Limitează valoarea pensiei speciale la maximum 70 la sută din venitul net al ultimei luni de activitate.
(Față de 100 la sută, cât e acum).
3.Instituie obligativitatea unui stagiu minim de vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani petrecuți în sistemul judiciar.
(Nu doar un stagiu de 25 de ani în sistemul judiciar, cât e acum).
Nicio surpriză, reforma „Bolojan” e atacată de magistrați, prin ÎCCJ, la Curtea Constituțională.
Aici se încheie, pentru moment, strania și întortocheata istorie a pensiei speciale din magistratura română.
Următoarea pagină va fi scrisă mâine, 8 octombrie, când CCR este așteptată să judece contestația formulată de curtea supremă.
ACTUALIZARE (20.10.2025): CCR a respins reforma „Bolojan”. Potrivit unui comunicat al Curții Constituționale, motivul respingerii respectivelor modificări legislative l-a reprezentat un viciu de formă. Mai exact, absența unui aviz al CSM, care ar fi trebuit să însoțească inițiativa guvernamentală.
MENȚIUNE SUPLIMENTARĂ: „VÂNĂTORII” DE PENSIE SPECIALĂ
Posibilitatea de a echivala vechimea în alte profesii juridice cu vechimea din magistratură a dus, în timp, la apariția unor cazuri remarcabile de „vânători” de pensie specială. Jurnalistul Virgil Burlă a prezentat, în publicația „Europa Liberă”, câteva personaje cu un astfel de parcurs profesional.
De exemplu, această avocată care s-a făcut judecătoare timp de șapte luni ca să aibă de unde ieși la pensie.
Sau acest avocat, care s-a refăcut judecător doar pentru ca, după un an și patru luni, să se poată cere, la rândul lui, la pensie.
Pentru a susține activitatea RISE Project, puteți face fie o donație directă, la coordonatele pe care le găsiți în modulul de mai sus, fie indirectă, prin modulul PressPay, o platformă de donații jurnalistice care distribuie banii colectați între mai multe publicații independente, în funcție de numărul de like-uri întrunit de materialele pe care acestea le realizează.
Ionuț Stănescu 
Rise Project 
Bianca Albu 
Rise Project 
Romana Puiuleț 
Rise Project 