„Pușcărie curată, dar îmi place ce văd”

Am intrat incognito pe mai multe canale și grupuri ale aplicației Telegram ca să aflăm cine sunt cei care trafichează imagini cu copii abuzați sexual, câți bani câștigă și de ce sunt siguri că nu vor fi prinși de poliție. Experții judiciari susțin că astfel de practici sunt mai greu de investigat, comunicațiile fiind criptate, iar pedepsele aplicate la noi sunt prea blânde. Pandemia COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, a amplificat fenomenul, spun polițiștii care combat crima organizată.

Notă. Acest material conține cuvinte ofensatoare și descrie situații de abuz sexual și pedofilie.

Experiența Florinei. Pozele nud ale Florinei* au ajuns pe unul dintre cele mai mari grupuri de Telegram de la noi, cu peste 55.000 de utilizatori.  Abia împlinise 18 ani. De câțiva ani, un fotograf îi tot scria și încerca să o convingă să participe la o ședință foto. Așa că și-a zis să încerce, mai ales că își dorise o carieră în modă, dar nu prea avea încredere în ea. Își amintește că s-au întâlnit într-o cameră de hotel. La început totul a decurs bine. Știa că urmează să facă poze în lenjerie, însă pe măsură ce ședința avansa, fotograful îi cerea să renunțe complet la haine. 

Florina se simțea constrânsă să accepte, dar când fotograful a început să o pipăie, tânăra i-a zis să se oprească. El s-a enervat, i-a vorbit urât, apoi, spune ea, i-a oferit 200 de euro pentru cinci minute. Florina spune că a văzut roșu în fața ochilor și a plecat. 

Din toate pozele pe care i le-a făcut, tânăra susține că își dăduse acordul să fie publicate doar două – niciuna nud. 

După puțin timp, a primit mesaje de la cunoscuți în care aceștia îi făceau avansuri și îi dădeau de înțeles că dețin poze cu ea goală. Cineva i-a spus că are pozele de pe Telegram. Erau fotografii pe care ea nu le văzuse niciodată și pentru care nu își dăduse acordul ca să fie publicate.

„A fost foarte greu să respir în multe zile”, ne spune Florina, amintindu-și cum se simțea în acea perioadă: „Eram mai rea cu mine, mă huiduiam, mă desconsideram, mă făceam în toate felurile, pentru că eram produsul unor persoane care și-au bătut joc de mine. A fost o traumă.”  

Nu l-a reclamat pe fotograf și nu le-a spus nici părinților din cauza  rușinii, a neîncrederii în poliție și din teamă că ar stârni un scandal în familie. A preferat să lase timpul să se așeze peste traumă.  Pe fotograf îl cheamă Lucian Nicolae.

Când l-am contactat telefonic, a refuzat să discute subiectul spunând că „nu are chef.” 

Florina spune că a avut noroc, sora ei i-a fost alături, a învățat să aibă mai multă încredere în ea și să ia atitudine când i se pare că cineva o păcălește. Îi este însă teamă că alte fete pot pica ușor în astfel de capcane pe Telegram și pot deveni distracția a mii de necunoscuți: „Grupurile alea sunt, doamne iartă-mă, mi se face rău numai când aud, e groaznic ce se întâmplă acolo, groaznic e puțin spus. M-aș simți mult mai în siguranță dacă cineva ar spune stop lucrurilor de genu’.”

Diferența dintre grupuri și canale este că pe primele poate trimite oricine mesaje, poze sau clipuri, în timp ce pe canale postează doar cei care le administrează. În unele grupuri sunt postate filme pornografice cu actori din industrie, adulți care au consimțit să fie filmați și publicați online. Altele sunt folosite însă pentru pornografie din răzbunare și difuzează conținut privat furat. 

Sunt și grupuri dedicate pornografiei infantile, iar dacă plătești, poți accesa arhive de sute de giga cu astfel de imagini.  Utilizatorii le caută în aplicație după anumite cuvinte-cheie sau sunt adăugați în grupuri de alte persoane. Unele sunt doar puncte de legătură în care se postează link-uri către alte grupuri. 

În general, administratorii cer bani ca să permită acces la arhive mari de imagini, dar altele sunt la liber. 

Infernul lui Nadeko. Pe un alt grup românesc găsim că sunt difuzate constant imagini cu copii, chiar și de 5 ani, alții adolescenți, abuzați sexual de adulți. Sunt postate și imagini cu copii, luate pur și simplu de pe social media, fără caracteristici pornografice. 

După ce l-am contactat pe unul dintre administratorii acestui grup și am discutat cu el pe Telegram, fără să știe că suntem jurnaliști, am aflat că îl cheamă Mihai Lințu. Își spune Nadeko și susține că încă din clasa a opta administrează pagini, chat-uri sau forumuri pentru pedofili și că este unul dintre cei mai activi useri de pe grup. 

Se laudă că are relații sexuale cu o minoră: „Am pe una în oraș, de 14-15 ani, când mă întorc în țară luna viitoare îi dau să sugă ****, să văd ce poate”.

Pe pagina lui de Facebook, pe care ne-a trimis-o pe un chat privat, Mihai Lințu pretinde ca este din Caransebeș și studiază la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. Dar din ce scrie pe grupul de Telegram, reiese că locuiește și muncește în Germania. 

Lințu postează constant clipuri sau poze cu copii abuzați sexual și îi încurajează pe ceilalți utilizatori să facă la fel „ca să existe activitate”. Altfel, amenință că îi dă afară din grup.

Contactat apoi pe Facebook, Mihai Lințu a refuzat să discute cu noi, ca jurnaliști, și ne-a blocat după ce a văzut ce dorim să-l întrebăm. 

Comentariile din grup. „Bune rău astea mici 😂😂🙏”, spune unul dintre useri, Mada RM. Se referă la un clip cu copii abuzați sexual. „Bune iepe de mici” și „Asta e deja învățată”, scrie un alt user cu acronimul PC.

„Pușcărie curată, dar îmi place ce văd”, adaugă și userul Cristian. „Ce pușcărie? Sunt niște imagini ca oricare, ce contează ce exprimă?”, răspunde Anon și continuă: „Nu le-am făcut noi, nici tu nu… Sunt de pe deep web. Noi doar le-am distribuit, deci ele sunt pe net, nu numai aici.” Între timp, grupul a fost șters.  

Au rămas altele similare, precum cel în care un user încearcă să vândă materiale pornografice cu copii: „Dacă vreți am și eu material cu una grasă, 13-14-15 ani, trei ani diferiți, în jur de 100 de file, videouri multe, poze multe cu una slabă (…), pefectă, nu e of (only fans), dar se vând ieftinache.”

Există totodată și canale de Telegram administrate de niște ruși și care au  zeci de mii de abonați. Funcționează ca o interfață sau ca o pagină de reclamă cu imagini cât se poate de explicite. Cu un singur click, poți să-ți alegi ce te interesează. 

„Cel mai mare grup privat, unde totul este în cantități uriașe, mai mult de 30k de clipuri și 12k-15 fotografii, 3-17 ani”, „100% conținut adevărat, neregizat” sau „Un tată își iubește fiica” sunt câteva dintre anunțuri. Unele pachete au și „oferte speciale” pentru a accesa „cel mai nou conținut”.

Îți alegi ce te interesează, apoi vorbești cu cineva ascuns în spatele unui avatar și-i spui în ce folder vrei să ai acces, după ce faci plata prin Paypal sau în criptomonede.

Am vorbit cu mai mulți vânzători. Se laudă că trafichează pornografie infantilă de câțiva ani, că au zilnic în jur de zece clienți și că numărul este în creștere. Sunt siguri că nu vor fi prinși.  Sunt relaxați, deoarece conversațiile sunt criptate.

Am vorbit cu mai mulți experți judiciari care ne-au confirmat că pentru autorități, fără acces la telefonul utilizatorului în urma unei percheziții, nu pot urmări mesajele criptate.  Vânzătorii ne-au trimis și clipuri ca să ne demonstreze că dețin arhivele pe care le vând și ca să ne convingă au plusat că ne fac o reducere.

Prețurile sunt între 10 și 200 de dolari și există oferte pentru toate buzunarele. Cei care vând promit stocuri de rezervă cu astfel de imagini în caz că grupurile sau arhivele sunt depistate și șterse.

Sute de mii de utilizatori. Cel mai mare grup românesc cu conținut pornografic are aproape două sute de mii de utilizatori, maximul permis pe aplicația Telegram, cam cât populația orașului Oradea.

Teoretic, grupul conține „doar videouri cu români ” și nimeni nu ar trebui să posteze „conținut ilegal, cum ar fi pornografie infantilă, zoofilie sau pornografie din răzbunare (revenge porn)”. Dar regulile nu sunt respectate. 

Astfel de imagini nu apar la fel de des și nici nu sunt la fel de explicite ca în grupurile dedicate pornografiei infantile, însă legea spune că e suficient să postezi o singură fotografie ca să ajungi la pușcărie.

Unii utilizatori anunță în grup că au imagini cu minori și își atrag astfel clienții. În unele situații, administratorii întreabă cine vrea pe grupurile cu minori? și îi dau afară pe cei care răspund afirmativ. Așa aflăm că acest  grup conține cel puțin sute de oameni interesați să vadă imagini cu adolescenți și copii.

Majoritatea utilizatorilor sunt bărbați care susțin că lucrează în construcții, restaurante, că sunt activi pe piața monedelor virtuale sau sunt dezvoltatori imobiliari. Alții sunt mai puțin timizi și declară direct că sunt foști pușcăriași sau sunt la furat prin diverse state europene. Există și lucrătoare sexuale care se promovează în schimbul banilor. Unii intră doar din plictiseală sau curiozitate.  Sunt și bărbați care spun că se filmează în timp ce întrețin relații sexuale cu partenerele lor și postează imaginile fără consimțământul ambelor părți. Alții fură imagini nud din telefonul partenerei (sau fostei partenere), le postează pe grup sau fac schimburi cu alți utilizatori. În unele clipuri se aude cum fata își roagă partenerul să închidă filmarea în timp ce-și acoperă fața cu mâinile, iar el refuză și-i promite că clipul e doar pentru noi, nu vede nimeni. În alte imagini este evident că fata e filmată pe ascuns, fără să știe, în timp ce face sex. 

Utilizatorii caută anumite persoane, postează o captură de ecran cu profilul de social media al fetei și întreabă: Are cineva poze cu ea? Iar altcineva poate să-i răspundă: Am eu, dar vreau la schimb poze cu… Apoi le schimbă  între ei ca și cum ar fi niște trofee de colecție.  Uneori prietenii sau părinții victimelor intră pe grup, spun că imaginile au fost furate și roagă administratorii să le șteargă, ceea se întâmplă rar. 

Mulți utilizatori descarcă orice imagine este postată pe grup pentru arhiva personală, pentru a le posta pe alte grupuri sau  diverse site-uri și, uneori, pentru a face bani din ele. 

Părinții au fost reticenți să discute oficial despre astfel de practici, când i-am contactat, după ce reclamaseră imaginile publicate cu copiii lor.

Ce pedepsim. „Cel mai frustrant este că societatea a evoluat foarte mult și foarte multă violență împotriva femeilor se întâmplă online”, crede Andreea Rusu, directoare executivă Centrul FILIA, un ONG care militează pentru drepturile femeilor. „Din păcate legea nu a evoluat o dată cu societatea”, mai spune Andreea Rusu. 

A depus anul trecut o plângere la DIICOT împotriva traficanților de pe Telegram. Dar în urma întâlnirilor cu polițiștii și procurorii de caz, discuția a ajuns rapid într-un punct mort. Pozele pe care activista le-a depus nu conțineau relații sexuale explicite, ci erau imagini cu copii dezbrăcați.

„Nu poate să fie pornografie infantilă dacă pur și simplu o fetiță s-a pozat dezbrăcată. Doar două dintre miile de fotografii pe care le-am trimis intrau la pornografie infantilă și acelea nu erau din România”, explică Rusu, adăugând: „Există un soft în care ei bagă aceste fotografii, care le spune dacă este pornografie infantilă sau nu. Concluzia la ultima întâlnire a fost că ne mai auzim când se schimbă legea.” 

Un ofițer de la Biroul de Investigare a Infracțiunilor de Pornografie Infantilă prin Sistem Informatic, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO), spune că nuditatea, chiar dacă nu este incriminată, ține de context.  Nu ia pe nimeni poliția pentru o poză cu copilul dezbrăcat la mare, spune el: „[Dar] dacă găsești la cineva zeci de mii de poze cu minori la mare, e altă chestie”, spune ofițerul.

Ce spune legea. Pornografia din răzbunare nu este pedepsită ca atare. Există o lege și o propunere legislativă care se leagă de acest subiect, doar că în prima este mai mult vorba de violență cibernetică și violență domestică, iar cealaltă nu a fost încă adoptată. 

Prima a trecut de Parlament în 2020. Definește violența cibernetică ca „hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim […] prin intermediul calculatoarelor și telefoanelor mobile inteligente, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.” 

Nu ajută însă victimele de pe Telegram, pentru că agresorul trebuie să fie partenerul de viață al victimei, iar de multe ori, mai ales în cazul adolescenților, cei care distribuie pozele sunt  prieteni, iubiți pasageri, colegi de școală sau necunoscuți.

Cealaltă inițiativă legislativă, depusă de fosta senatoare Florina Presadă, propune modificarea legii violării vieții private. Acest proiect de lege incriminează pornografia din răzbunare pentru că pleacă de la ideea că lipsa consimțământului este sămânța abuzului. De mai bine de doi ani, proiectul adună praf în sertarele din Camera Deputaților, forul decizional, după ce a trecut cu unanimitate de Senat.

Guvernul, pe vremea când era condus de Ludovic Orban, a formulat un punct de vedere care, dacă va fi preluat ca atare de Parlament, va lăsa două portițe de evadare pentru agresori.

Prima este adăugarea intenției de a face rău în definiția abuzului. Fosta senatoare Florina Presadă explică cum agresorul poate foarte ușor să declare că nu a avut intenția de a se răzbuna, de a umili sau hărțui. Spre exemplu, acesta poate să spună că nu știa ce face sau că a glumit, fără rea intenție, fiind imposibil ca cineva să demonstreze contrariul. 

A două portiță sună cam așa: o imagine nu poate fi considerată pornografie neconsensuală dacă autorul „surprinde fapte de interes public care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.”

Florina Presadă explică în continuare: „Să presupunem că în imaginea respectivă este înfățișată o persoană cunoscută publicului larg: se va putea foarte ușor argumenta că distribuirea acelei fotografii răspunde unui interes public. Este nedrept. Legea trebuie să fie aceeași pentru toți și cu aceleași consecințe pentru toți.”

În plus, Andreea Rusu ne-a spus: „Este nevoie de minimă formare pe drepturile femeilor și a egalității de gen pentru toți magistrații și polițiștii, astfel încât în momentul în care cineva vede poza respectivă, chiar dacă nu intră la pornografie infantilă, să realizeze că este ceva sexualizat. Pentru că e sexualizarea unui minor, fără consimțământ”.

La rândul ei, Iana Matei, activistă care luptă împotriva traficului de persoane și fondatoare a ONG-ului Reaching Out Romania, ne-a spus: „Focusul ar trebui să fie pe protecția copilului”.

Nu s-a confruntat cu situații de pornografie infantilă, dar ne-a spus că lucrează cu copii în vârstă de zece ani, victime ale traficului de persoane, și are în centrul de adăpost zece supraviețuitoare.

Iana Matei dă exemplul Franței, unde dacă ești major și întreții relații sexuale cu minori mai mici de 15 ani, actul se consideră viol: „Dacă tu nu ai [o astfel de] lege, vine judecătorul și spune: Mi-a consimțit la sex. Cum să consimtă un copil de 13 ani? Nu există voință politică, de aceea suntem în infringement cu Uniunea Europeană.”

Crede și că pedepsele pentru traficanți sunt prea mici: „Dai niște pedepse exemplare, confiști fiecare bănuț obținut în urma exploatării și atunci [traficul de persoane] nu mai este o infracțiune cu risc minim și profit maxim”.

Conform Codului Penal, pedeapsa pentru deținere, distribuire, achiziționare, stocare, promovare și distribuire de pornografie infantilă, săvârșite printr-un sistem informatic, se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani.

„În trecut a fost de 12 ani, a scăzut în 2016, când s-a modificat Codul Penal”, se plânge polițistul care a dorit să îi protejăm identitatea. Ne-a mai spus cum a ajuns pornografia infantilă un fenomen mai ales în pandemie: „În 2006, când am început să investigăm, era raportat un număr foarte mic, iar acum avem o creștere exponențială. Mai ales în perioada asta cu pandemia, toată lumea a stat acasă, copiii oricum sunt dependenți de tehnologie și online și sunt mult mai predispuși.”

Ofițerul BCCO spune că, în 2020, brigada lui a avut de analizat 20 de milioane de fișiere foto-video, în timp ce doar în primele șase luni din 2021 numărul lor a fost dublu. Alte probleme se leagă de viteza cu care tehnologia se schimbă. „Nu o să avem niciodată atât de mulți bani încât să ținem pasul cu ultima tehnologie, o să fim tot timpul cu unu-doi pași în urmă”, explică ofițerul. 

„Copiii sunt receptivi, [dar] ne-am întâlnit de multe ori cu reticența părinților, au fost la modul: eh, copilul meu știu ce face, nu o să se întâmple niciodată”, povestește ofițerul, adăugând: „Am avut o situație în rural, de multe ori le este rușine de ce zice vecinul, dacă se află, dacă am fost de vină eu, dacă vine poliția. Stigma e problema.”

Companiile care dețin aplicațiile nu dau informații despre utilizatori, susține el: 

„Ai nevoie de suportul companiei care creează respectivul serviciu. În proporție de 90 la sută, în cazurile de livestreaming [ofițerul se referă la live distant child abuse – camere private online, în care un adult se filmează și difuzează în timp real abuzul pe care i-l produce unui minor; privitorii cotizează bani grei pentru a participa și mai mulți bani grei pentru a da comenzi și instrucțiuni abuzatorului], este folosit Skype. Avem de mai bine de un an solicitare către Skype pentru identificarea unor useri, am trimis două cereri, dar nici până în ziua de azi nu am primit [răspuns].”

Compania care dezvoltă aplicația Telegram se laudă cu faptul că păstrează anonimatul celor care o utilizează, indiferent cine sunt ei, și nici nu comunică informații autorităților. Așa au ajuns cu jumătate de miliard de utilizatori pe platformă.

Nu comentăm. Am încercat să luăm un punct de vedere din partea DIICOT, companiei care deține aplicația Telegram, dar și companiilor Apple și Google, însă nimeni nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect.

Corporația Apple plănuiește, conform Reuters, să instaleze un soft care să scaneze pozele stocate în iCloud și să detecteze imagini cu copii abuzați sexual. Imaginile vor fi comparate cu baza de date a Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din America, astfel încât pozele făcute de părinți copiilor lor nu ar fi detectate de soft.

Dacă softul semnalează o potrivire suficient de puternică între 30 de imagini de pe contul de icloud și 30 de imagini din baza de date, fotografiile vor fi mai întâi verificate de un deparatament din Apple, apoi vor fi înștiințate autoritățile.

Aplicația Telegram este folosită de milioane de oameni – activiști sau membri ai societății civile ce luptă împotriva unui stat opresiv -, dar îi protejează, în același timp, prin comunicarea securizată, și pe pedofili, abuzatori și traficanți, oferindu-le un mediu virtual în care se organizează, cresc comunități, distribuie și vând imagini cu copii abuzați sexual. Aplicația de mesagerie a fost fondată în 2013 de frații ruși Nikolai Durov și Pavel Durov, cel din urmă fiind și directorul executiv al companiei, dar și fondatorul Vkontakte (echivalentul Facebook în Rusia). El a părăsit Rusia și a fost obligat să cedeze Vkontakte aliaților lui Vladimir Putin. Telegram are peste 500 de milioane de utilizatori activi, potrivit companiei care dezvoltă platforma de comunicare, și este una dintre cele mai descărcate aplicații de mesagerie.

*Pentru siguranța și integritatea ei, numele acestei persoane a fost schimbat.

Matei Bărbulescu