Parcare mamut, plătită din bani publici și avizată de ministrul Culturii, ridicată într-un sit istoric

În centrul localității cu cea mai mare concentrație de clădiri cu valoare arhitecturală din țară, în inima unei zone protejate, în coasta a două monumente istorice de clasa A, statul român se pregătește să construiască prima structură de fier-beton din ultima sută de ani: o parcare supraetajată.

ACTUALIZARE (30.09.2022): Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea Curții de Apel București. Pe urmele colegului lor Ionel Florea, judecătoarele Carmen Maria Ilie, Doina Vișan și Maria Andrieș de la instanța supremă au consolidat „teoria” orașului inedit, cu un centru care nu coincide cu perimetrul pe care administratorii localității l-au desemnat drept centru.

ACTUALIZARE (20.09.2022): Justiția română e pe punctul să readucă la viață finanțarea europeană a parcării supraetajate din rezervația arhitecturală de la Sinaia. 

Un judecător de la Curtea de Apel București – Ionel Florea – a decis că stoparea banilor obținuți de Primăria Sinaia – în urma unei verificări efectuate de Ministerul Dezvoltării – ar fi fost incorectă.

Reamintim că această decizie, de anulare a finanțării, a venit după ce controlul ministerului descoperise că – contrar condițiilor de eligibilitate ale fondurilor UE – parcarea fusese aprobată în centrul localității.

În opinia judecătorului Florea, respectivul amplasament nu este, în realitate, unul central. 

În hotărârea pe care a pronunțat-o, magistratul a scris că orașul Sinaia are un specific aparte: centrul lui nu coincide cu centrul delimitat prin propriile planuri urbanistice (sic!).

Cu alte cuvinte, chiar dacă amplasamentul selectat pentru ridicarea acestei parcări era definit ca făcând parte din „centru” (în planul urbanistic general), el nu face parte, cu adevărat, din centru.


Judecătorul nu destăinuie raționamentul pe care l-a urmat ca să stabilească că respectivul loc nu se află în centru. Nici nu spune de unde anume începe totuși centrul. Tot ce afirmă despre centrul localității este că se găsește „aproape”, prin raportare la amplasamentul parcării.


În analele perlelor care fac renumele Curții de Apel București, Ionel Florea adaugă mica lui contribuție: cea a centrului unui oraș care nu se află în centru. (Cunoscătorii detaliilor acestui caz pot observa că, în pasajul de mai sus, desprins din sentința lui Florea, judecătorul a confundat noțiunea de PUG cu cea de PUZ).

Reamintim că proiectul acestui enorm element de infrastructură prefigurează ca el să fie așezat sub ferestrele celui mai vechi hotel al orașului, Caraiman, la o distanță de doar zece-cincisprezece metri de Parcul „Dimitrie Ghica” – principalul loc de recreere al localității.

Și că regulile pe care U.E. le-a stabilit pentru finanțarea acestui tip de parcare (park&ride – adică „parcare de transfer”, destinată navetiștilor rutieri) interzic edificarea acestor investiții în centrele orașelor, respectiv, în zonele turistice. 

Adică exact acolo unde ea a fost aprobată.  


Ionel Florea a pronunțat hotărârea sintetizată mai sus în mai 2021. În prezent, procesul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în faza de recurs, și are ca termen de judecată ziua de 29 septembrie.


(ACTUALIZARE 20.12.2019) RISE Project a lăsat proiectul parcării supraetajate de la Sinaia fără finanțare europeană. 

Niciun cent din cele 4 milioane de euro, anunțate festiv, în urmă cu opt luni, ca sprijin UE pentru această lucrare de infrastructură, nu va mai putea fi cheltuit pentru această destinație. 

Într-o scrisoare semnată de Carsten Rasmussen, șeful Direcției Generale de Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, primită, ieri, de RISE Project, se precizează că, din cauza descoperirii unei nereguli la încheierea contractului de finanțare, „întreaga cheltuială aferentă proiectului a devenit neeligibilă”.

Neregula este cea semnalată de RISE (încălcarea interdicției de a edifica astfel de lucrări în centrul localităților) și confirmată deja, încă de luna trecută, de departamentul de control al Ministerului Dezvoltării din România. 


În ciuda sistării banilor europeni atribuiți, inițial, acestui proiect, primarul din Sinaia nu renunță la ideea construirii acestei parcări în rezervația arhitecturală din fața gării regale. 

La sfârșitul lunii octombrie, primarul a trecut prin Consiliul Local Sinaia, pe care îl controlează politic, Planul Urbanistic Zonal al parcării, plan care schimbă morfologia edilitară a perimetrului respectiv și face posibilă ridicarea unei astfel de construcții, anterior interzisă. 

(Scrisoarea primită de RISE de la Carsten Rasmussen poate fi citită AICI). 

(Hotărârea prin care Consiliul Local Sinaia a aprobat PUZ-ul parcării, la inițiativa primarului, poate fi citită AICI).


(ACTUALIZARE 11.11.2019) Neregulile constatate la contractul de finanțare a parcării supraetajate de la Sinaia țin de amplasamentul acesteia – spune Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), într-un nou mesaj, adresat RISE Project.

Astfel, în aprilie 2019, ADR Sud-Muntenia a decis finanțarea unei parcări de tip „park and ride” în centrul orașului Sinaia, deși aceste investiții nu sunt eligibile – potrivit regulilor Uniunii Europene – la obținerea unui sprijin financiar, dacă sunt realizate în centrul localităților.

MDRAP confirmă, deci, sesizarea reporterului RISE Project, care tocmai discrepanța aceasta a semnalat-o: între prevederile din Ghidul solicitantului, referitoare la situarea parcărilor în afara centrelor urbane, și poziționarea aleasă pentru „park and ride”-ul de la Sinaia, în centrul localității.

(ACTUALIZARE 07.11.2019) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a transmis RISE Project, în această dimineață, că a descoperit nereguli în contractul de finanțare a parcării-mamut de la Sinaia și că a sesizat Direcția Națională Anticorupție, respectiv, Departamentul pentru Lupta Antifraudă în legătură cu constatările făcute pe marginea acestui subiect. 

MDRAP este autoritate de management în ecuația proiectului de 5 milioane de euro, pe care Uniunea Europeană și statul român îl cofinanțează în situl istoric din fața Gării Sinaia – adică principala instituție responsabilă pentru corectitudinea cu care această investiție a fost aprobată în România.

MDRAP nu ne-a comunicat în ce constau neregulile descoperite – RISE a făcut însă o nouă solicitare, în care a cerut, în mod expres, să i se facă această precizare – ci doar că ele există și că au o posibilă latură sancționabilă pe cale penală.

Scrisoarea pe care am primit-o, în cursul acestei dimineți, de la MDRAP.

Scrisoarea pe care am primit-o, în cursul acestei dimineți, de la MDRAP.

Scrisoarea de astăzi a MDRAP este, de fapt, răspunsul la o sesizare făcută de un reporter RISE Project, cu mai bine de trei luni în urmă, în iulie 2019.

Deși, deocamdată, nu știm ce nereguli a găsit MDRAP în proiectul de la Sinaia, știm care au fost neregulile semnalate de reporterul RISE. 

Ceea ce am pus în vederea MDRAP, în iulie, este că Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia (ADR) – „organismul intermediar” al acordării finanțărilor POR 2014-2020 – a aprobat cheltuirea a 5 milioane de euro pentru un proiect care nu respectă indicațiile minimale cuprinse în Ghidul Solicitantului al acestei investiții – ghid stabilit de Comisia Europeană. 

Astfel, în respectivul Ghid se precizează, îngroșat, că nu vor fi aprobate proiecte care se referă la ridicarea de parcări în centrul localităților. Or, amplasamentul din Sinaia, ales pentru această investiție, se găsește exact în centrul orașului.

E vorba atât de centrul civic al Sinăii – zona turistică zero a orașului și locul în care au fost ridicate primele clădiri monumentale, în jurul cărora așezarea a crescut și s-a dezvoltat, în ultima sută de ani. Dar și de centrul „legal” al Sinăii. Adică, Centrul cu majusculă, așa cum este el definit prin Planul Urbanistic General (PUG). 

Astfel, Aleea Caraiman, care ar urma să fie suprimată prin construirea parcării cofinanțate de Uniunea Europeană, se găsește în Zona Centrală 6, potrivit PUG-ului localității.

Interdicția de a construi parcări „park and ride” în centrul orașelor este una programatică, la nivelul Uniunii Europene. Cu toate astea, în România, entitățile locale care administrează banii europeni sunt pe punctul să o încalce. FOTO: Ghidul Solicitantului, POR 2014-2020, Obiectivul specific 3.2, în care se înscriu și parcările „park and ride”.

Interdicția de a construi parcări „park and ride” în centrul orașelor este una programatică, la nivelul Uniunii Europene. Cu toate astea, în România, entitățile locale care administrează banii europeni sunt pe punctul să o încalce. FOTO: Ghidul Solicitantului, POR 2014-2020, Obiectivul specific 3.2, în care se înscriu și parcările „park and ride”.

Deoarece – în cele trei luni scurse din momentul sesizării MDRAP, răspunsul ministerului a părut că nu va mai sosi niciodată – am făcut, săptămâna trecută, o sesizare de acest fel și către Comisia Europeană, la care nu avem, deocamdată, o reacție. 


Articolul inițial scris de RISE Project despre cazul parcării-mamut de la Sinaia nu conține subiectul sesizării invocate mai sus: discrepanța dintre ceea ce scrie în Ghidul Solicitantului și ceea ce a fost finanțat, de fapt, la Sinaia. 

El se concentrează doar asupra dezastrului urbanistico-patrimonial, pe care proiectul îl va genera într-una dintre cele mai valoroase rezervații arhitecturale din țară; și pe sterilitatea lui, în raport misiunea declarativă care îl însoțește: cea de a combate poluarea din oraș. 

Informația esențială, despre încălcarea prevederilor din Ghidul Solicitantului, ne-a fost transmisă – ulterior publicării – de un cititor specializat în „fonduri europene”, care a găsit, pe cont propriu, această inadvertență. 


După ce am primit observația venită de la cititor și am verificat-o, am cerut Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia un punct de vedere referitor la discrepanța care există între ceea ce ar trebui să se finanțeze, în mod teoretic, prin proiectele „park and ride” din Uniunea Europeană și ceea ce ADR a decis să finanțeze, de fapt, la Sinaia. 

Directorul ADR Sud-Muntenia ne-a răspuns însă că punctul său de vedere a fost deja exprimat prin însăși aprobarea proiectului și că nu mai are un alt punct de vedere de exprimat. 


Încercând să obținem o poziție oficială de la cineva din statul român în legătură cu această discrepanță, ne-am adresat și autorității de management a programelor POR 2014-2020 – adică Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

De aici, ni s-a spus că cea mai bună cale de a obține punctul de vedere dorit este să trimitem un e-mail la adresa deschisă special pentru reclamațiile care vizează cheltuirea fondurilor europene: sesizari.proiecte@mdrap.ro.

Răspunsul MDRAP, primit astăzi, este răspunsul la un mail expediat, în iulie, la această căsuță poștală.  


Discrepanțele dintre ceea ce scrie în Ghidul Solicitantului și ceea ce a fost aprobat să se construiască la Sinaia merg dincolo de încălcarea frustă a interdicției de a ridica acest tip de infrastructură în centrul orașelor. 

Ghidul Solicitantului spune, explicit, că prin investițiile de tip „park and ride”, UE încearcă să reducă pătrunderea fluxurilor auto în localități.

La Sinaia – cum deja am arătat în articolul inițial, publicat mai jos – prin materializarea acestui proiect, mașinile vor fi invitate să pătrundă în oraș, nu stimulate să se oprească la marginea lui. 

Lucru pe care îl mai prezentăm o dată în ilustrația de dedesubt. 

Locul în care ADR Sud Muntenia a aprobat construirea acestei parcări - vizavi de Gara Regală - se găsește la 5,6 km depărtare de poarta de acces din sud (dinspre București) a localității, la 4,5 km de poarta de acces din vest (dinspre Târgoviște) și la 2,2 km de poarta de acces din nord (dinspre Brașov). Deși amplasamentul respectiv se găsește foarte aproape de unul dintre hotarele orașului - e vorba de granița de est a localității - nu există căi de acces auto, dinspre est, în această stațiune montană. Toate mașinile care pătrund în Sinaia vin din sud, din vest sau din nord. Rezumând, faptul că parcarea va fi construită la una dintre marginile orașului - așa cum cere, până la un punct, Ghidul Solicitantului - nu e suficient, în cazul de față, din moment ce (I) această margine se găsește în centrul localității și (II) nu există drumuri rutiere care să străpungă acest hotar al orașului. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega. Imagine satelit: Google Earth

Locul în care ADR Sud Muntenia a aprobat construirea acestei parcări – vizavi de Gara Regală – se găsește la 5,6 km depărtare de poarta de acces din sud (dinspre București) a localității, la 4,5 km de poarta de acces din vest (dinspre Târgoviște) și la 2,2 km de poarta de acces din nord (dinspre Brașov). Deși amplasamentul respectiv se găsește foarte aproape de unul dintre hotarele orașului – e vorba de granița de est a localității – nu există căi de acces auto, dinspre est, în această stațiune montană. Toate mașinile care pătrund în Sinaia vin din sud, din vest sau din nord. Rezumând, faptul că parcarea va fi construită la una dintre marginile orașului – așa cum cere, până la un punct, Ghidul Solicitantului – nu e suficient, în cazul de față, din moment ce (I) această margine se găsește în centrul legal al localității și (II) nu există drumuri rutiere care să străpungă hotarul de răsărit al orașului. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega. Imagine satelit: Google Earth

Scrisorii primite azi de RISE de la MDRAP îi mai lipsește un amănunt, nu doar cel referitor la precizarea neregulilor descoperite la proiectul de la Sinaia.

Ea nu specifică ceea ce urmează să se întâmple cu contractul de finanțare de 5 milioane de euro la care au fost găsite „nereguli”. Va rămâne în vigoare, chiar și în ciuda acelor „nereguli”? Va fi anulat?

Solicitarea pe care am făcut-o tot astăzi către MDRAP, pentru a încerca să umplem golurile din mesajul ministerului, conține inclusiv o cerere de lămurire în privința acestui aspect.

(ACTUALIZARE 01.08.2019) Ordinul Arhitecților din România (OAR) a dat publicității o poziție oficială pe marginea proiectului parcării supraetajate de la Sinaia. OAR face apel la găsirea unui alt amplasament pentru această investiție și afirmă că viitoarea construcție nu trebuie să pună în pericol identitatea istoric-arhitecturală a localității.
Comunicatul OAR, AICI.

(ACTUALIZARE 24.07.2019) Douăzeci de ONG-uri – în frunte cu Pro Patrimonio – îi cer ministrului Daniel Breaz să revoce avizul pe care l-a acordat pentru PUZ-ul parcării supraetajate de la Sinaia. Scrisoarea acestora, depusă la Ministerul Culturii, poate fi citită AICI.

(ACTUALIZARE 19.07.2019) Echipa Știrilor PRO TV a reușit să smulgă de la ministrul Culturii un punct de vedere propriu, referitor la proiectul parcării supraetajate de la Sinaia.

Deși lui Daniel Breaz i-au trebuit trei săptămâni ca să se-avânte în această direcție, opinia pe care, în cele din urmă, a exprimat-o nu trădează efortul de a rosti nici măcar o jumătate de frază într-un registru original.

Părerea ministrului o calchiază, fără rest, pe cea a primarului localității, care susține că, doborând cortina de arbori dintre Gara Sinaia și hotelul Caraiman, va contribui la o mai bună panoramare a bătrânei stații CFR a orașului. 

„Nu este văzută ca o parcare, este văzută, până la urmă, ca și un loc prin (!) care să pună în evidență și mai bine Gara Sinaia”, i-a declarat Breaz unui reporter de la PRO TV. Materialul, AICI.

(ACTUALIZARE 17.07.2019) În proiectul parcării-torpilă, cu care primarul din Sinaia e pe cale să desfigureze unul dintre cele mai valoroase peisaje arhitecturale ale țării, absurdul, ca și structura de beton, e supraetajat. 

Nu doar că parcarea e botezată „Park & Ride”, deși e pusă în centrul orașului; și nimeni, zice propriul ei studiu de trafic, nu o va folosi ca Park & Ride.

Nu doar că distruge 2.000 de mp de vegetație, deși e finanțată printr-un program european anti-poluare. 

Dar suprimă chiar și locuri de parcare!

Prin construirea parcării cu 300 de locuri – pentru care UE și Guvernul României alocă 4,8 milioane de euro – din oraș vor dispărea 38 de locuri de parcare!

Un cititor atent la detalii ne-a semnalat acest amănunt, pe care articolul nostru, publicat la sfârșitul lui iunie, l-a pierdut din vedere.

Amenajarea căilor de acces ale structurii viitoarei parcări supraetajate presupune amputarea a 38 de locuri din cele 53 ale vechii parcări, situate vizavi, în fața Gării Regale.

Nu o spune doar cititorul nostru. O demonstrează și planșele proiectului, postate pe site-ul Primăriei Sinaia, care relevă că, în viitoarea configurație a Pieței Democrației, vor mai supraviețui doar 15 locuri din cele 53, pe care parcarea le are astăzi.

În imagine, transformarea pe care o va suferi parcarea din fața Gării Regale, loc numit și Piața Democrației.

Așadar, dintr-un galop de 6,5 km, pe care DN1 îl face de-a lungul Sinăii, primarul Vlad Oprea a ales ca amplasament al parcării sale supraetajate nu doar un loc nepotrivit din punct de vedere arhitectural, ci și un loc nepotrivit din punctul de vedere al înmulțirii locurilor de parcare din oraș.

Proiectul său va aduce în Sinaia 300 de noi locuri de parcare și va face, concomitent, să dispară 38! 

Mențiune: în articolul de mai jos, apare informația că, în prezent, în fața Gării Sinaia, este amenajată o parcare de aproximativ 45 de locuri. Estimarea mai apropiată de adevăr, judecând după imaginile aeriene recente, nu după pozele surprinse de Google Earth, pe vremea când parcarea era modelată un pic diferit, este de 53. Unghiul fotografiei pe care o publicăm acum, cea mai clară pe care o avem la dispoziție, nu permite nici el un inventar lipsit de erori al numărului actual de locuri de parcare din Piața Democrației. 


ACTUALIZARE (08.07.2019): Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a anunțat că ar putea lua în considerare retragerea avizului pe care l-a eliberat pentru PUZ-ul parcării supraetajate de lângă gara din Sinaia. 

Breaz a spus că va face lucrul ăsta, dacă vor veni la el cel puțin zece oameni de la Sinaia, „cu argumente”, ca să i-o ceară. (După modelul apelului public făcut pentru protejarea terenului de lângă Muzeul Antipa). 

Ministrul a lansat acest comentariu aseară, în emisiunea lui Silviu Mănăstire de pe B1TV, în urma insistențelor lui Nicușor Dan – aflat în platou – care a adus subiectul în discuție.

Dialogul Nicușor Dan – Daniel Breaz poate fi revăzut la acest link, între minutele 28:20 și 32:30.

Deși ministru al Culturii, Breaz a lăsat să se înțeleagă că nu are nicio o părere proprie despre proiectele care îi sosesc la avizare, ci că, întotdeauna, se lasă doar în seama „specialiștilor” din Comisia Națională a Monumentelor Istorice, pe care „nu îi poate contrazice”.

Comisia însă emite doar un aviz consultativ, nu unul conform – care cade în sarcina ministrului, iar experiența precedentelor ministeriate arată că avizul conform, cel decisiv, îl poate nega pe cel consultativ, care este doar unul de natură orientativă.


Între timp, și primarul din Sinaia, Vlad Oprea, și-a exprimat o poziție în apărarea proiectului parcării supraetajate, pe care vrea să o construiască în vecinătatea a două monumente de clasa A. Ea poate fi citită AICI.

Pe scurt, primarul spune că suprimarea coastei verzi care desparte Gara Sinaia de hotelul Caraiman va aduce un plus peisagistic orașului, ajutând și gara, și hotelul să iasă mai bine în evidență.

În punctul său de vedere, primarul nu spune nimic despre cealaltă consecință pe care o va produce proiectul edilitar pe care îl susține: distrugerea aleii în pantă din fața gării. 

O alee care se înscrie, în mod organic, în planul urbanistic al orașului și ale cărei balustrade și trepte de piatră reprezintă mesajul vizual de bun venit în Sinaia, cu care turiștii sunt întâmpinați de mai bine de o sută de ani.


ARTICOLUL INIȚIAL


Statul român își folosește instituțiile și banii pentru a-și viola patrimoniul istoric.

Cu aviz de la Ministerul Culturii și cu bani de la Uniunea Europeană și de la Guvernul României, primarul orașului Sinaia e pe punctul să înceapă construirea unei parcări cu șapte etaje în inima unei zone arhitecturale protejate. 

Parcarea va fi amplasată față în față cu două monumente istorice de clasa A: Ansamblul Gării Sinaia și hotelul Caraiman.

Prin ridicarea acestei construcții, vor fi distruse o vegetație matură, întinsă pe aproximativ 2.000 de mp, precum și scări și alei vechi de peste un secol – parte din planul urbanistic originar al orașului.

Citiți, mai jos, despre o investiție prin care oameni politici și birocrați din administrația publică agresează unul dintre puținele peisaje arhitecturale armonioase pe care România le mai are de etalat. 


Vedere cu gara din Sinaia, tipărită în urmă cu un secol.

Cărțile poștale din urmă cu o sută de ani, care au, în prim plan, imaginea Gării Sinaia, panoramează un peisaj încă de actualitate. 

Aparatele de fotografiat de la începutul secolului trecut au surprins gara, și, deasupra ei, în terase, hotelul Caraiman, hotelul Palace, câteva vile de piatră și – în funcție de unghiul din care a fost realizată vederea – Cazinoul și Mănăstirea Sinaia.

La cei patru-cinci stâlpi arhitecturali ai acestei priveliști, edilii României Mari au adus amendamente infime. Comuniștii, la rândul lor, nu au clintit, în acest perimetru, nici măcar o piatră din loc. 

Tot ceea ce statul a făcut, în ultima sută de ani, a fost să birocratizeze frumusețea: fiecare dintre clădirile amintite mai sus a fost declarată monument istoric, iar zona, în sine, zonă patrimonială protejată. 

Starea aceasta de venerație față de edificiile ridicate în La Belle Époque românească a ajuns, anul trecut, la final. 

Primarul orașului Sinaia a considerat că arhitectura locului are nevoie de un adaos.

O parcare supraetajată!

O clădire cu șapte niveluri, înaltă de 28 de metri, ridicată pe coasta plină de vegetație, pe care, astăzi, șerpuiesc aleile care fac legătura dintre stația CFR și Parcul „Dimitrie Ghica”, principala zonă de recreere a orașului. 

Investiția va costa 4,8 de milioane de euro, bani publici, care deja au fost alocați: 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană și 0,8 milioane de la bugetul de stat al României. 

Construcția – până la această oră, proiectată doar în linii mari – e concepută să adăpostească 300 de automobile.

Parcarea, așa cum a fost ea desenată de firma care a fost contractată să o proiecteze. Desenul - singurul accesibil publicului larg, în acest moment - este unul preliminar. FOTO: Pagina de Facebook a Primăriei Sinaia.

Parcarea, așa cum a fost ea desenată de firma care a fost contractată să o proiecteze. Desenul – singurul accesibil publicului larg, în acest moment – este unul preliminar. FOTO: Pagina de Facebook a Primăriei Sinaia.

Paradoxul face ca banii cu care Uniunea Europeană va sprijini lucrările de construire ale acestei parcări să fie decontați printr-o axă de finanțare referitoare la combaterea poluării din orașe. 

O parcare cu 300 de locuri, așadar, amenajată în centrul localității, prin distrugeri de vegetație, va diminua noxele din Sinaia!

„Studiul” care a consacrat parcarea drept o investiție în creșterea calității aerului a fost realizat de firma Green Business, proprietatea lui Cristian Samson (42 de ani).

Întrebat de RISE Project cum va putea o parcare, care va invita 300 de mașini în centrul Sinăii, să contribuie la coborârea nivelului de poluare, Samson a formulat această teorie: 

– Turiștii își vor lăsa automobilele în parcare și vor merge să se plimbe prin stațiune cu autobuzul sau pe jos. 

Acesta este însă doar un scenariu înnădit din vorbe, aflat la granița imaginației cu realitatea. O ipoteză de care, în parte, râde chiar și studiul tehnic realizat de firma lui Cristian Samson. 

Astfel, spune studiul, datorită apariției acestei parcări, numărul pasagerilor din autobuzele din Sinaia va crește cu 327 de persoane pe an!

Iar numărul pietonilor din oraș „se va mări” – urmare a aceleiași investiții – cu 108 persoane pe an!

327 de persoane pe an, adică mai puțin de o persoană pe zi, în autobuzele din Sinaia – datorită parcării.

Și 108 persoane pe an, adică o persoană o dată la trei zile, mergând pe jos, prin Sinaia –  în plus față de situația actuală!

Deși par desprinse dintr-un scheci care ar vrea să satirizeze proiectul, cifrele acestea sunt reale. 

Ele pot fi citite pe site-ul Primăriei Sinaia, în descrierea oficială a obiectivelor pe care această investiție își propune să le atingă.

Rezumându-le încă o dată, reiese că, grosso-modo, Uniunea Europeană și Guvernul român investesc 4,8 milioane de euro într-o parcare cu 300 de locuri, pentru a convinge câte un unic șofer pe zi să se dea jos de la volan și să se urce în autobuz sau să o apuce, pe jos, prin Sinaia. 

Potrivit fișei de pe site-ul Primăriei Sinaia, proiectul parcării scontează obținerea a trei rezultate “benefice”mediului înconjurător: cele două amintite mai sus (creșterea numărului de pasageri din autobuzele orășenești cu 327/an și creșterea numărului de pietoni de pe străzi cu 108/an) și un al treilea: scăderea emisiilor de CO2 cu 155 de tone/an. E neclar care este corelația dintre primele două și al treilea. În imagine: calculul referitor la „înmulțirea” pietonilor.

Potrivit fișei de pe site-ul Primăriei Sinaia, proiectul parcării scontează obținerea a trei rezultate “benefice”mediului înconjurător: cele două amintite mai sus (creșterea numărului de pasageri din autobuzele orășenești cu 327/an și creșterea numărului de pietoni de pe străzi cu 108/an) și un al treilea: scăderea emisiilor de CO2 cu 155 de tone/an. E neclar care este corelația dintre primele două și al treilea. În imagine: calculul referitor la „înmulțirea” pietonilor.

Lăsând la o parte calculele comice de mai sus, făcute cu tot felul de imponderabile – pe seama cărora UE și Guvernul României sunt gata să deconteze o sumă uriașă de bani – parcarea este orice numai prietenoasă cu mediul înconjurător, nu.

Construirea ei este, de fapt, un exemplu de brutalizare a orașului. 

Realizarea parcării presupune defrișarea unor arbori maturi, întinși pe un teren de aproximativ 2.000 de mp, și maltratarea unuia dintre cele mai valoroase situri arhitecturale din țară. 

Clădirea se va așeza în imediata vecinătatea a două monumente istorice de importanță națională („de clasa A”) și va duce la demolarea unor scări și alei vechi de piatră, cuprinse într-o rețea de drumuri pietonale, care fac legătura între stația CFR și curtea castelului Peleș.

Cele două monumente de clasa A sunt Ansamblul Gării din Sinaia (ridicat între 1886 și 1940) și hotelul Caraiman, primul mare hotel din localitate, dat în folosință în 1881. 

Deși construirea parcării va altera definitiv un loc cu o valoare patrimonială foarte mare, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al noii construcții a primit aviz favorabil din partea Ministerului Culturii, în februarie, anul acesta.

Avizul a fost semnat chiar de ministrul Daniel Breaz. 

Întrebat de RISE Project de ce a avizat PUZ-ul unei parcări supraetajate, ridicate în coasta a două monumente istorice de importanță națională, ministrul nu a oferit niciun răspuns, până la această oră. 

(RISE l-a sunat, i-a transmis sms-uri, un e-mail și a luat legătura și cu cabinetul lui ministerial, însă fără vreun rezultat).

Ministrul Daniel Breaz nu a explicat încă, pe larg, motivul pentru care a semnat avizul pentru PUZ-ul parcării de la Sinaia. Proiectul va mai atârna însă, încă o dată, de pixul demnitarului PSD: în faza de preambul a emiterii autorizației de construire. FOTO: Alexandra Pandrea / Mediafax.

Breaz nu și-a pus însă semnătura pe acest aviz de unul singur. Ci în compania membrilor Comisiei Naționale de Monumente Istorice, secția Urbanism, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. 

Unul dintre membrii acestei comisii este arhitectul Constantin Enache, cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. 

Într-un schimb de e-mail-uri cu RISE Project, Enache și-a explicat în felul următor susținerea pe care a acordat-o acestui proiect:

„Trebuie să avem înțelepciunea de a trăi împreună cu monumentele și a nu le transforma în piedici în evoluția orașelor noastre. (…)

Trebuie să avem grijă de clădirile noastre puțin mai vechi, devenite repere pentru evoluția orașului, fără a sacrifica viitorul. 

(…) Trebuie să găsim căile prin care noul și vechiul să viețuiască împreună”.

Opinia teoretică a lui Constantin Enache, deși formulată categoric, nu are însă valoare de normă profesională. 

Citești acest articol fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Arhitectul Dan Marin – de asemenea profesor la Universitatea „Ion Mincu” din București – comentează în felul următor proiectul parcării de la Sinaia: 

„În primul rând, este o agresiune asupra ansamblului Gării Sinaia, care nu se va mai profila, ca până acum, pe fundalul firesc al pădurii, ci pe cel al unui echipament rutier, exhibând, aproape obscen, platforme cu mașini. (…) 

În al doilea rând, este o devastare a cadrului natural: un versant întreg împădurit, împreună cu parcursul pitoresc al scării și aleii care leagă zona de jos, din fața Gării Sinaia, cu platoul hotelului Caraiman, va dispărea pentru a face loc noului monument al vulgarității utilitare. 

În al treilea rând, este o agresiune asupra hotelului Caraiman. (…) Așezarea la baza hotelului a unui volum masiv, cu șapte niveluri de parcare, va produce o totală confuzie vizuală și va anula una din imaginile cele mai caracteristice și istoric durabile ale orașului”.

Vlad Oprea (la volan), un primar pasionat de mașini și preocupat de parcări. În vârstă de 50 de ani, Oprea conduce administrația din Sinaia încă din 2004. A fost ales pe listele PNL de patru ori la rând. FOTO: contul de Facebook al primarului, imagine surprinsă la un raliu organizat anual în localitate.

Vlad Oprea (la volan), un primar pasionat de mașini și preocupat de parcări. În vârstă de 50 de ani, Oprea conduce administrația din Sinaia încă din 2004. A fost ales pe listele PNL de patru ori la rând. FOTO: contul de Facebook al primarului, imagine surprinsă la un raliu organizat anual în localitate.

Dilemele de natură arhitecturală nu par să se fi numărat însă printre preocupările primarului din Sinaia, cel care dorește neapărat să pună pe harta orașului această parcare, în acest loc.

Pentru desenarea parcării, edilul a cumpărat servicii de proiectare de la două firme modeste din Dâmbovița. 

Nu a existat niciun fel de concurs de arhitectură, prin care profesioniști ai acestei bresle să fie invitați să propună o soluție tehnico-artistică pentru o parcare cu aceste dimensiuni. 

Nu a existat, de fapt, nici măcar un concurs de oferte financiare. Totul s-a făcut prin încredințare directă. 

Dacă ar fi cumpărat servicii de dezinsecție sau mopuri de șters pe jos, primarul ar fi făcut același efort de studiere a pieței.

Realizarea PUZ-ului a fost atribuită firmei Greenwood Tech GWT – un SRL nou înființat, înregistrat într-un sat de lângă Târgoviște – proprietatea lui Mircea-Radu Atanasiu (34 de ani). SRL-ul are un singur angajat, Atanasiu însuși, și o pagină web fantomatică, pe care nu este publicat nimic despre propria activitate. 

Iar proiectul de arhitectură a fost atribuit firmei Doct din Târgoviște, deținută de Doina Petrescu (60 de ani) – o societate cu un site, de asemenea, inexistent, deci cu un portofoliu de lucrări inaccesibil publicului larg.

Două societăți de arhitectură modeste, așadar, sunt chemate să reinventeze un loc desenat, în urmă cu o sută de ani, de cele mai mari nume ale arhitecturii românești. 


Ultimul Plan Urbanistic General al orașului Sinaia, elaborat în 1996, prevede indicatori de construire foarte restrictivi pentru coasta înverzită pe care primarul vrea să își amenajeze parcarea. Indicatori care încă mai sunt în vigoare. 

Prin PUZ-ul realizat de urbanistul Mircea-Radu Atanasiu, ei vor fi însă aruncați în aer. De exemplu, prin reglementarea din 1996, coeficientul maxim de utilizare a terenului este de 0,5. 

Atanasiu a crescut acest indicator până la 2,4. Adică PUZ-ul pe care acesta l-a întocmit va încinci densitatea permisă de construire – pentru a face posibilă apariția parcării supraetajate în peisaj.  

PUZ-ul nu a fost încă votat de Consiliul Local Sinaia. Înainte de a ajunge să fie supus la vot, el mai are nevoie de un aviz tehnic, eliberat de comisia de urbanism a Consiliului Județean Prahova. 

În fața gării din Sinaia, există deja o parcare, cu aproximativ 45 de locuri, marcate, cu vopsea, pe asfalt. În timpul celor două vizite de documentare făcute de reporterii RISE în oraș, parcarea aceasta era mai mult goală decât ocupată. Tot goală apare și în toate cele patru capturi foto care pot fi găsite în arhiva de imagini a Google Earth – poze surprinse aleatoriu, în zile și în ani diferiți.

Trebuie spus că parcarea supraetajată de la Sinaia nu este numită, în prezentarea proiectului, „parcare”, ci a fost botezată, pompos, „Park & Ride”. 

Park & Ride, adică numele pe care îl poartă platformele suspendate pe care șoferii sunt invitați să își lase mașina, la periferiile marilor centre urbane din occident, pentru a merge, mai departe, cu metroul sau cu tramvaiul și autobuzul. 

Park & Ride-ul occidental însă e construit la marginea orașelor mari, în timp ce „Park & Ride”-ul de la Sinaia urmează să fie ridicat chiar în centrul localității, în zona zero a unei mici stațiuni montane.

De altfel, componenta de „Ride” – adică luatul autobuzului spre alte destinații, după coborârea din mașina personală – este aproape nulă, în cazul de la Sinaia, după cum demonstrează chiar studiul de trafic citat la începutul articolului. Mai puțin de un șofer pe zi va face acest gest, spune studiul.


De asemenea, pentru a-i da parcării o sofisticare în plus, ea este prezentată la pachet cu o pasarelă care traversează DN1, un elevator care va urca pietoni de la nivelul gării la cel al hotelului Caraiman, o stație de autobuz etc. – elemente utilitare, care ar fi putut fi construite cu intervenții minime în peisaj, independent de adăpostul pentru 300 de mașini, care reprezintă principala țintă a investiției. 

RISE Project i-a trimis primarului Vlad Oprea mai multe întrebări legate de oportunitatea acestui proiect și, mai ales, a locului realizării lui. 

Primarul nu a dorit însă să răspundă la ele, informându-ne că va explica toate datele proiectului în momentul „lansării” lui. 


Mențiune: Deși „banii europeni” provin din bugetul UE, toți cei care gravitează în jurul distribuirii lor, pe teritoriul țării noastre, instituții sau funcționari, sunt români.

Proiectul „Park & Ride” din Sinaia a fost declarat eligibil pentru finanțare europeană de către un evaluator român, care, la rândul lui, a fost selectat prin licitație de către ADR Sud Muntenia. Acesta din urmă este organismul intermediar ales de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru derularea programului prin care are loc finanțarea în cauză.

Notă: Arhitectul Constantin Enache, a cărui opinie, favorabilă proiectului, este citată în articol, este autorul celebrului PUZ Buzești-Berzei, care a lărgit Șoseaua Buzești cu prețul dărâmării a 98 de imobile, inclusiv a halei Matache. S-a întâmplat între 2011 și 2013 și a fost cea mai mare demolare de țesut urban vechi de care a avut parte Bucureștiul, în epoca de după căderea lui Ceaușescu. 

Ionuț Stănescu
VIDEO: Sergiu Brega

Ai citit acest articol fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!