Miliardarului Beny Steinmetz pierde apelul în dosarul de mită judecat de Tribunalul Federal din Elveția

Magnatul controversat din industria minieră, Beny Steinmetz, care se confruntă cu probleme legale în mai multe țări, a pierdut apelul împotriva unei condamnări pentru corupție în Elveția. Decizia a fost anunțată vineri de Curtea Supremă din Geneva.

Această decizie înseamnă că Steinmetz a epuizat toate căile de atac pentru a anula o sentință de trei ani – jumătate cu executare, jumătate cu suspendare – în Țara Cantoanelor. El a fost condamnat pentru că a mituit-o pe soția unui președinte din Africa de Vest pentru a obține unul dintre cele mai bogate zăcăminte de minereu de fier din lume. Tribunal Federal a admis apelul omului de afaceri împotriva unei amenzi de 50 de milioane de franci elvețieni. Judecătorii au retrimis înapoi la o instanță din Geneva pentru reevaluare.

Curtea Supremă nu a motivat decizia de vineri.

Doi dintre partenerii lui Steinmetz – dintre care unul este un intermediar care a executat deja o pedeapsă cu închisoarea în SUA pentru obstrucționarea justiției – au pierdut, de asemenea, apelurile împotriva unor pedepse mai mici, cu suspendare. Hotărârile au fost emise pe 24 martie, dar au fost făcute publice abia ieri.

Avocații lui Steinmetz au declarat că decizia arată „politizarea sistemului judiciar elvețian”. Potrivit agenției FP omul de afaceri intenționează să conteste hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Avocații și consilierii lui Steinmetz din Elveția nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea OCCRP până la momentul publicării acestui articol.

În ianuarie 2021, o instanță penală elvețiană l-a găsit pe omul de afaceri israelian vinovat de corupție și fals și l-a condamnat la cinci ani de închisoare. Sursa: captură video YT

Agathe Duparc, investigator în cadrul organizației elvețiene anticorupție Public Eye, a comentat soluția magistraților din Elveția: „Această decizie istorică, confirmată de cea mai înaltă instanță din țară, transmite un mesaj puternic.”

Steinmetz, în vârstă de 69 de ani, și-a susținut nevinovăția pe tot parcursul procesului din Elveția, care a fost inițiat de procurorii din Geneva odată cu punerea sa sub acuzare în august 2019.

Schema de corupție s-a axat pe plăți de mită efectuate de compania care îi poartă numele, Beny Steinmetz Group Resources (BSGR), pentru a obține jumătate din drepturile de exploatare minieră în Munții Simandou din Guineea, Africa de Vest.

BSGR și o companie intermediară au semnat mai multe contracte prin care promiteau milioane de dolari lui Mamadie Touré, soția fostului președinte al Guineei, Lansana Conté, în schimbul ajutorului său pentru obținerea drepturilor de exploatare minieră, a stabilit o instanță din Geneva în condamnarea inițială a lui Steinmetz din ianuarie 2021. La rândul său, Touré a făcut presiuni asupra președintelui pentru ca BSGR să primească licențele.

Instanța din Geneva a concluzionat că „au fost depuse eforturi considerabile pentru a ascunde această activitate coruptă”, inclusiv tentative de a o convinge pe Touré să distrugă contractele incriminatoare.

Lanțul muntos Simandou (Guinea) deține una dintre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume. Sursa colaj foto: Rio Tinto, Google Earth

BSGR a obținut drepturile asupra blocurilor 1 și 2 din Simandou, care acoperă jumătatea nordică a lanțului muntos, pe 4 decembrie 2008. Deși BSGR nu a plătit nimic pentru aceste drepturi, a vândut un pachet de 51% din participația în compania minieră braziliană Vale pentru 2,5 miliarde de dolari în aprilie 2010.

Steinmetz a fost, de asemenea, condamnat în 2020 la cinci ani de închisoare într-un caz separat, în România. El a fost găsit vinovat de formarea unui „grup infracțional organizat” împreună cu Prințul Paul Philippe al României și alte persoane, pentru a obține în mod fraudulos bunuri imobiliare în valoare de peste 100 de milioane de dolari.

A reușit să respingă mai multe încercări de extrădare în legătură cu acest caz, cea mai recentă fiind în luna trecută, în fața Curții Supreme din Grecia. Steinmetz a negat orice faptă ilegală, iar avocații săi au susținut că extrădarea i-ar încălca drepturile omului, invocând condițiile inumane din închisorile din România.


AutorDaniel Balint-Kurti, OCCRP