Andrei Ciurcanu - După un deceniu în care procurorii DIICOT au tot scormonit în fabricile Holzindustrie Schweighofer, corporația austriacă care procesează lemn în România, dosarele de criminalitate organizată și evaziune fiscală s-au tot împuținat până s-au redus la unul singur.
- Este chiar schema dezvăluită acum doi ani de RISE în articolul „Fabrica lemnului dispărut”. Schweighofer a impus prin contract supralungimi pentru buștenii livrați, beneficiind astfel de cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. În schimb, pierderile erau contabilizate atât de furnizorii privați, care nu primeau niciun ban pentru lemnul livrat în plus, cât și de stat – care nu putea să taxeze tranzacțiile la valoarea lor reală.
- Calculele procurorilor le confirmă în bună măsură pe cele realizate de RISE cu experți în domeniu. Acuzațiile de acum sunt de evaziune fiscală și spălare de bani. Au încasat sume mari de bani, netaxate de stat.
- Estimările procurorilor arată că, în perioada 2010-2017, filiale locale ale grupului austriac au primit aproape 580 de mii de metri cubi de lemn fără să-l mai evidențieze în documentele contabile. Lemn în valoare de 154 de milioane de lei.
- Procurorii susțin că firma a prejudiciat statul cu alte 36 de milioane de lei, TVA care nu a fost achitat după ce lemnul a fost procesat și vândut. Așadar paguba se apropie de 194 de milioane de lei, aproximativ 39 de milioane de euro.
- Restul dosarelor din ultimii zece ani s-au oprit pentru că mare parte din fapte s-au prescris.
- RISE a mai descoperit că unul dintre procurorii care a ghidat la început echipa care investiga grupul Schweighofer a devenit membru într-o organizație neguvernamentală care a primit 1,2 milioane de lei, sponsorizări, chiar de la Schweighofer.
Zeci ani de anchete
Octombrie 2014. Procurorii DIICOT încep oficial primul dosar care vizează tranzacțiile cu lemn făcute de compania Holzindustrie Schweighofer, redenumită, între timp, HS Timber. S-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai mulți cetățeni austrieci și români au iniţiat şi constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, deturnarea licitațiilor publice și conceperea și organizarea, cu intenție, a unor practici interzise de legea concurenței.
Mai 2018. Anchetatorii descind la sediile Schweighofer și ale mai multor Direcții Silvice din țară. Suspectează că mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat care a deturnat licitații publice, a primit lemn ilegal și a procesat lemn care nu a fost evidențiat în documentele contabile. Prejudiciul estimat: peste 25 milioane de euro.
Decembrie 2024. După 10 ani de anchete, procurorii au închis mai multe dosare în care erau implicate persoane și firme care au alimentat fabricile Schweighofer cu lemn ilegal. În multe cazuri, firmele și patronii au scăpat pentru că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale. Anchetatorii decid să continue însă cercetările într-un nou dosar în care compania Schweighofer este suspectată de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional. Prejudiciul estimat de procurori este de 194 de milioane de lei, aproape 39 de milioane de euro.
Așa se pot rezuma, pe scurt, 10 ani de anchete în unele dintre cele mai mari dosare de lemn ilegal din istoria post-decembristă a României. Între timp, compania austriacă a deschis noi unități în Germani, Argentina, Letonia și Finlanda, iar în România și-a restrâns mult afacerile. A redus activitatea la Rădăuți și a vândut unitatea din Sebeș, fabrica unde, conform rapoartelor de control, au ajuns și au fost procesate cantități uriașe de lemn, preluate de la firme suspectate că sunt implicate în tăieri ilegale.
Fabrica lemnului dispărut
În decembrie 2022, RISE Project a publicat investigația Fabrica lemnului dispărut, în care arătam cum austriecii au primit lemn în valoare de zeci de milioane de euro pentru care nu au plătit niciun ban.
I-am spus atunci „metoda cioturilor”.
Metoda cioturilor. Schema funcționa astfel: când buștenii ajungeau cu lungimi diferite la poarta fabricii, Holzindustrie Schweighofer îi înregistra cu dimensiuni mai mici. De exemplu, la un buștean de 4 metri și 4 centimetri lungime, furnizorul primea banii doar pentru 3 metri. Diferențele, în cioturi, au generat în timp venituri suplimentare.
Practic, Holzindustrie impunea partenerilor o anumită supralungime. Dacă această supralungime nu era respectată, buștenii erau declasați la dimensiune. Astfel se evapora peste un metru de lemn pe drumul pe care îl face camionul din pădure și până-n curtea fabricii.
După doi ani de la investigația RISE un raport de constatare făcut de specialiștii din cadrul DIICOT Central confirmă informațiile noastre.
Raportul DIICOT de anul trecut arată că, în perioada 2010-2017, Holzindustrie Schweighofer, prin metoda cioturilor, a omis să înregistreze în eviodențele contabile aproape 580.000 de metri cubi din supra-lungimi, lemn estimat la o valoare de 157 de milioane de lei.
Lemnul a fost comercializat mai departe, așa că statul român a fost prejudiciat cu alte 37 de milioane de lei, adică TVA-ul de plată. Așadar, în total, o pagubă de 194 de milioane de lei – de două ori mai mare decât profitul declarat de Schweighofer în 2022.
Cum a fost posibil ca atât de mult lemn să fie procesat fără să apară în recepții și ce s-a întâmplat cu banii?
Răspunsul apare tot în actele procurorilor care susțin că filiala locală a grupului austriac este suspectată că a externalizat profiturile prin simularea unor contracte de comision cu o companie din Austria. Nu este pentru prima dată când organele de anchetă suspectează folosirea de firme-tampon și plata unor comisioane către companii afiliate din Austria. Același tipar a fost suspectat și 2020, când cantități de lemn în valoare de peste 800.000 de euro au fost sechestrate în Portul Constanța și ulterior confiscate de autorități.
“În acest mod au fost transferate importante sume de bani către societatea din Austria cu consecința diminuării bazei de impunere pentru impozitul pe profit”, se susține în rapoartele procurorilor antimafia care investighează acum problema „cioturilor” pe care Schweighofer le-a primit, dar nu le-a declarat.
Compania despre care vorbesc anchetatorii se numește SPB Beteiligungsverwaltung Gmbh, cu sediul în Viena, redenumită HS Timber Group GmbH. Pe lista de directori s-a regăsit și Gerald Schweighofer, fondatorul imperiului cu același nume care a părăsit postul, iar în prezent funcția este ocupată de un director care apare și printre cei care controlează și firma de procesare a lemnului din România.
Procurorii antimafia investighează acum fapte de evaziune fiscală, spălarea banilor și constituirea unui grup infracțional organizat.
Surse din cadrul companiei de procesare a lemnului, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au explicat că ancheta DIICOT este aproape de final, iar managementul Schweighofer s-a pregătit de un eventual sechestru al procurorilor, astfel că aproape 30 de milioane de euro au fost depuse într-un cont bancar.
Am solicitat companiei de procesare a lemnului din România să comenteze constatările procurorilor DIICOT și să explice de ce Schweighofer a decis alocarea zecilor de milioane de euro într-un cont bancar în eventualitatea unui sechestru. Departamentul de relații cu presa al HS Timber Group nu a răspuns întrebărilor punctuale trimise de reporterii RISE.
“Compania a cooperat întotdeauna pe deplin cu autoritățile pentru a asigura procese de constatare a faptelor complete și transparente (…) și a funcționat întotdeauna în conformitate cu toate cerințele legale naționale și internaționale aplicabile și, timp de mulți ani, a depus eforturi considerabile pentru a promova sustenabilitatea și transparența în industria lemnului, dezvoltând și implementând un plan de acțiune cuprinzător”.
Faptul că Holzindustrie nu măsura lungimea reală a buștenilor primiți a fost recunoscut acum doi ani inclusiv de managementul companiei de lemn.
Reporterii RISE au intrat atunci în posesia unei înregistrări în care șefii companiei au admis că primesc mai mult lemn decât este declarat în documente și că fabricile lor de procesare nu măsoară buștenii la lungimea reală.
„Am revenit la discuția cu lungimile, că sunt nominale, că sunt reale. Dânșii (nr autoritățile de control) spun că, dacă am măsura corect, la lungimea efectivă a piesei, nu ar mai exista diferențele astea”, se aude vocea lui Dan Banacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer în înregistrarea audio obținută de reporterii RISE.
La câteva luni de publicarea investigației RISE Project/OCCRP, grupul austriac Holzindustrie Schweighofer și-a schimbat politica de aprovizionare în fabricile din România și a început să măsoare și să plătească supra-lungimile.
Problema lemnului în plus a fost menționată încă din 2015, într-un raport al corpului de control al Ministrului Mediului. Inspectorii au analizat activitatea fabricii din Sebeș, tranzacțiile cu lemn, companiile partenere și fluxul de bani. Pe 56 de pagini, raportul face o descriere a celor constatate și trage un semnal de alarmă cu privire la existența unui grup infracțional organizat, mufat la tranzacțiile cu lemn.
“Din cazurile prezentate rezultă suspiciunea că personalul silvic de la unele structuri silvice autorizate, unii reprezentanții ai HSR Sebeș din teritoriu și unele societăți comerciale care prestează servicii de exploatare sau furnizează material lemnos HSR Sebeș, pun la dispoziția acestei societăți material lemnos fără proveniență legală, pe o filieră care să dea o aparență de legalitate la punerea în valoare a masei lemnoase”, apare scris în raportul celor de la Ministerul Mediului.
Același raport face și o analiză a firmelor care au livrat lemn către fabrica din Sebeș. Din analiza datelor SUMAL și a tranzacțiilor a reieșit că 27 de firme, suspectate că sunt implicate în tranzacții cu lemn ilegal, au livrat direct la Sebeș aproape 30.000 de metri cubi de lemn a căror proveniență legală a fost pusă sub semnul întrebării. Alți 135.000 de metri cubi de lemn au fost livrați altor SRL-uri care, la rândul lor, erau furnizori ai Schweighofer.
Deși documentele celor de la Garda Forestieră au arătat cum a fost ascuns lemnul și cum a ajuns în depozitele austriecilor, majoritatea dosarelor penale care s-au deschis în țară și au fost centralizate la DIICOT s-au clasat.
În cele mai multe cazuri, motivele clasării au fost că faptele s-au prescris sau fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de legea penală.
Cum au scăpat hoții de lemn
Stoparea dosarelor a creat frustrări majore în birourile Gărzilor Forestiere și Poliției Române, potrivit informațiilor obținute de RISE.
“A fost o muncă enormă depusă de toți din echipele de teren din Gărzile Forestiere și am trăit să o vedem îngropată. Pe unii dintre hoții de lemn îi surprindeam în timp real ce fac și cum fac și acum aflăm de la reporteri, nu de la organele de anchetă, că s-au prescris faptele și au scăpat”, a fost reacția unui inspector din Garda Forestieră Națională care a dorit să-și păstreze anonimatul.
El a explicat că frustrarea acumulată din cauza faptului că hoții de lemn nu sunt judecați și pedepsiți și că faptele s-au prescris este împărtășită de majoritatea celor care au participat la actele de control în ultimul deceniu.
Multe dintre probe au fost înlăturate din dosar în urma modificărilor din legile justiției și a deciziilor Curții Constituționale care s-au aplicat retroactiv în multe dintre dosarele penale. Așa au ajuns ca probele din dosarele Schweighofer și ale partenerilor, care se bazau pe supravegherea tehnică pusă la dispoziție de SRI, să fie înlăturate. Ca urmare a înlăturării probelor video-audio procurorii DIICOT au fost nevoiți să claseze unele anchete pe motiv că fapta nu există.
Este și cazul firmelor controlate de unul dintre foștii parteneri ai corporației austriece, Gheorghe Usciuc, între timp decedat. Usciuc, care a activat în zona de nord a României (Maramureș, Bistrița) și pe care reporterii RISE l-au înregistrat în urmă cu mai mulți ani cu camera ascunsă, a explicat cum funcționa schema cu Schweighofer.
Schema folosită de firmele lui Usciuc – cu puncte fictive de lucru, documente false și societăți înființate pe numele unor nigerieni- a fost una greu de demantelat de cei de la Garda Forestieră.
Firmele controlate de mai mulți oameni de afaceri, printre care se număra și Usciuc, au produs documente false pentru un volum de 192.000 de metri cubi de lemn (buștean și cherestea), iar o parte din acest lemn a fost livrat apoi celor de la Holzindustrie Schweighofer. Dacă în unele cazuri faptele nu au mai putut fi probate de anchetatori pentru că interceptările au fost înlăturate, în alte cazuri dosarele lui Usciuc au fost clasate pentru că faptele s-au prescris.
La fel a scăpat de acuzații un alt om de afaceri din Maramureș implicat tot în tranzacții cu lemn fără proveniență. În perioada 2011-2017, Valentin Spicsuk ,prin interpuși, a înființat peste 25 de firme în țară pe care ulterior le-a folosit pentru a spăla lemnul ilegal care a fost vândut mai multor SRL-uri, inclusiv lui Schweighofer.
Din calculele polițiștilor și ale inspectorilor de la Garda Forestieră, gruparea coordonată de omul de afaceri a albit lemn ilegal, iar operațiunile au prejudiciat statul cu 9 milioane de euro.
În legătură cu Schweighofer, singurul capăt de acuzare care a mai rămas în picioare este cel legat de săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, unde procurorii DIICOT au disjuns cauza și au dispus continuarea cercetărilor într-un alt dosar unde este investigat lemnul provenit din supralungimi.
Surse apropiate anchetei DIICOT au explicat pentru RISE că, timp de 10 ani, dosarul Schweighofer a pornit de la o speță importantă la una trasă pe linia de supraviețuire. Treptat, echipa care lucra în dosar a fost redusă, la fel și bugetele alocate pentru investigație. De la cinci polițiști alocați inițial pentru cercetări și analiză, s-a ajuns la un singur specialist, asta deși, de-a lungul timpului, au existat discuții legate de soarta acestui dosar mamut inclusiv cu conducerea parchetului antimafia.
Între timp, Holzindustrie Schweighofer și-a schimbat numele în HS Timber, a început să măsoare buștenii la lungimea reală și să sponsorizeze asociațiile care susțin că, prin organizarea de conferințe, luptă împotriva tăierilor ilegale.
Sponsorizările Schweighofer
În decembrie 2022, Schweighofer a sponsorizat cu 1,2 milioane de lei o organizație neguvernamentală, condusă de un fost secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Cioloș. Este vorba despre Daniel Mărăcineanu, director general al Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV) din 2017.
“Organizația noastră îndeplinește un rol de facilitator al dialogului între autorități, state și industrii afectate de fenomenul traficului ilicit de mărfuri și al criminalității transfrontaliere și consumatorii afectați de introducerea pe piață de produse ilegale care le afectează sănătatea și denaturează mediul legitim de business”, potrivit descrierii care apare pe pagina oficială a organizației.
În 2023, asociația a început un maraton de evenimente în toată țara pentru a discuta despre problema tăierilor ilegale.
Prima conferință a fost organizată la București în octombrie, următoarea la Râmnicu Vâlcea și a avut tema „Este proiectul noului Cod Silvic un pas înainte în combaterea tăierilor ilegale de pădure și a comerțului cu lemn recoltat ilegal?”
La evenimentul de la Vâlcea au fost prezenți reprezentanți din RNP Romsilva, Ministerul de Interne, ANAF și Garda Forestieră. Alături de aceștia s-au aflat reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri și ai Asociației Prolemn – unde Schweighofer se numără printre membri fondatori. Ambele organizații au primit în trecut sponsorizări de la Holzindustrie Schweighofer.
Într-un răspuns oficial conducerile Prolemn și ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP) au confirmat sponsorizările de la Schweighofer. “Contribuțiile acordate de membrii Asociației nu sunt destinate unor activități specifice, ci sunt utilizate pentru a servi interesele legitime ale industriilor bazate pe lemn și binele general al sectorului” a susținut Cătălin Tobescu de la Prolemn, în timp ce managementul AAP explicat că sponsorizările “au fost utilizate exclusiv pentru proiecte comune de împădurire și pentru susținerea acțiunilor publice ale organizației”.
Prolemn este una dintre cele mai active asociații care reprezintă interesele unor mari companii din industria de prelucrare a lemnului.
De altfel, la evenimentul de la Râmnicu Vâlcea din 2023, reprezentantul Prolemn a criticat, printre altele, inclusiv problema supra-lungimilor și a măsurării lemnului la dimensiunea reală. Adică exact ceea ce procurorii DIICOT investighează acum la Schweighofer.
“Avem o problemă cu modul în care se face controlul. (…) Nicăieri în Europa nu se pune problema ca să se măsoare lemnul cu precizie de două zecimale, cu toleranță de 2% și să ne ducem pe industrie până în portul Constanța. S-a ajuns să se treacă într-un aviz fiecare piesă măsurată. La nivelul bușteanului s-a ajuns la discuție de supralungime și dimensiune reală că nu mai poți să treci în aviz 4 metri, că trebuie să treci 4 metri și 4 centimetri, că vezi Doamne așa se fură lemnul”, a susținut Cătălin Tobescu, președintele asociației în timpul conferinței de la Vâlcea.
În fapt, exact asta susțin procurorii antimafia acum, că austriecii nu au înregistrat supra-lungimile, adică aproape 580.000 de metri cubi de lemn, în valoare de 157 de milioane de lei. Conform anchetatorilor acest volum a fost primit și procesat în perioada 2010-2017.
La evenimentul organizat de Asociația ACTIV a participat și a luat cuvântul fostul procuror DIICOT, Codruța Crețu. Abia ieșită la pensie în vara lui 2022, conform unor surse, Crețu a fost unul dintre șefii echipei de procurori care în 2014 a lucrat la planul inițial al DIICOT de investigare a companiei Holzindustrie Schweighofer. Dosar care nu s-a finalizat nici pînă azi.
De altfel, în trecut, tergiversarea unor dosare a fost și motiv de sancționare a fostului procuror DIICOT. Codruța Crețu a și fost sancționată disciplinar de Inspecția Judiciară a CSM în 2015. Motivul? “Nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile”.
Foștii colaboratori ai fostei procuroare DIICOT Crețu, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au fost șocați de faptul că aceasta a acceptat să facă parte dintr-o organizație care a primit 1,2 milioane de lei sponsorizare de la Holzindustrie. Sponsorizare care a venit cu câteva luni înainte de organizarea conferințelor.
Codruța Crețu apare menționată pe pagina organizației și este descrisă ca fiind un membru al echipei ONG-ului și un specialist cu experiență de 25 de ani în investigarea grupărilor de criminalitate organizată, contrabandă, evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.
Adică exact aceleași fapte de care era suspectată și Holzindustrie în anul când DIICOT a început să investigheze tranzacțiile cu lemn ale lui Schweighofer (2014), chiar sub ghidarea inițială a procurorului Crețu.
De altfel, la evenimentul de la Vâlcea din 2023, o mare parte dintre participanți a criticat faptul că procurorii români îi investighează pe hoții mărunți de lemne și nu se ocupă de marile dosare. Crețu a venit însă cu explicații:
“O parte din cauze ar putea fi lipsa de resursă umană specializată la nivelul structurilor de poliție și de parchet. E greu sa faci un dosar mare când elementele sunt foarte tehnice și-ți trebuie background de cunoștințe. Să știți că managementul unui dosar complex este el însuși un subiect și are nevoie de o pregătire. Nu trebuie să știi doar Codul penal sau cel de procedura penală. Nu e suficient. Managementul unui dosar complex este în sine o știință. Motiv pentru care trebuie să știi cum să îl construiești și niciodată nu o să poți să-l construiești singur”.
Codruța Crețu a fost pentru câțiva ani șefa departamentului de investigații economice din DIICOT, care a supervizat inclusiv ancheta procurorilor din dosarul Schweighofer.
L-am contactat pe fostul procuror DIICOT pentru a-i cere lămuriri, dar nu a răspuns apelurilor noastre. Ulterior, într-un mesaj pe whatsapp, i-am trimis o listă de întrebări și i-am cerut să ne spună dacă a știut că organizația din care face parte a primit bani de la Schweighofer și dacă e de părere că se află într-un conflict de interese. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
În afară de Holzindustrie Schweighofer nicio altă mare companie de procesare a lemnului nu mai apare pe lista participanților la conferința de la Râmnicu Vâlcea.
“HS Timber s-a angajat să sprijine prin acțiuni concrete lupta împotriva fenomenului tăierilor ilegale”, a reacționat Schweighofer într-un răspuns oficial în care a motivat de ce a ales să sprijine financiar organizația din care face parte și fostul procuror DIICOT.
“Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul a demonstrat prin activitatea sa susținută în domeniul traficului ilicit de mărfuri și contrabandei că este capabilă să contribuie la combaterea activităților infracționale. Prin urmare, suntem convinși că extinderea obiectivelor Asociației către lupta împotriva fenomenului tăierilor ilegale va aduce aceleași efecte”, justifică Schweighofer sprijinul oferit asociației.
Nu a fost pentru prima dată când președintele asociației ACTIV, Daniel Mărăcineanu, și fostul procuror DIICOT s-au afișat împreună la evenimentele publice unde s-a discutat problema tăierilor ilegale din România. Cei doi au fost prezenți și la dezbaterile pe Codul Silvic organizate de Ministerul Mediului în august 2023. La eveniment au fost prezenți Mircea Fechet, ministrul mediului de la acea vreme, și secretarul de stat pe păduri Ion Banciu.
Aflat în sală, Mărăcineanu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la fenomenul tăierilor ilegale și a modului în care este afectată imaginea României la nivel internațional. De menționat faptul că asociația ACTIV nu avea la acel moment nicio expertiză pe industria lemnului și managementul pădurilor din România, lucru recunoscut inclusiv de conducerea organizației.
“În ceea ce privește asociația ACTIV principala modalitate prin care ne putem aduce contribuția ca ONG este prin stimularea unui dialog a tuturor părților interesate”, și-a încheiat Mărăcineanu discursul de la Ministerul Mediului.
La aproape doi ani de la organizarea conferințelor privind lemnul ilegal, de pe site-ul organizației lipsește orice informație privind impactul pe care ACTIV l-a avut în problema lemnului ilegal sau care au fost concluziile conferințelor.
De asemenea, lipsește și faptul că asociația a primit de la Schweighofer aproape 1,2 milioane de lei sponsorizare pentru a lupta împotriva tăierilor ilegale. Singura menționare a lemnului este un studiu privind contrabanda și unde au fost strecurate trei întrebări referitoare la comerțul cu lemn ilegal. Majoritatea evenimentelor promovate pe site-ul organizației sunt cele privind contrabanda și traficul cu țigări. De altfel, industria tutunului a fost principalul contributor la bugetul organizației conduse de Mărăcineanu.
Sponsorizări de la industria tutunului. În ultimii șapte ani, Activ a încasat 4,3 milioane de lei din sponsorizări. Pe lângă Schweighofer, organizația condusă de Mărăcineanu a primit peste 3 milioane de lei de la companiile de tutun din România. Majoritatea finanțărilor au venit de la British American Tobacco (BAT) și mai puțin de la Japan Tobacco International România (JTI). Într-un răspuns pentru RISE Project, BAT a confirmat sponsorizările pentru ACTIV și a susținut că asociația se numără “printre cele mai active asociații în domeniu contrabandei cu tutun”, motiv pentru care a ales să o susțină. La fel și compania JTI confirmat sprijinul financiar acordat în perioada 2018–2024.
Într-un răspuns oficial, Daniel Mărăcineanu a confirmat sponsorizarea de la Schweighofer dar a susținut că “asociația are deplină libertate în alegerea strategiei și a activităților pe care le vom întreprinde pentru a lupta eficient împotriva fenomenului tăierilor ilegale”.
Cât privește faptul că Schweighofer este anchetată într-un dosar al DIICOT pentru lemn ilegal și că evenimentele organizate de ONG au avut ca subiect exact această temă, Mărăcineanu a spus că a lămurit și această problemă.
“Înainte să semnez contractul am avut și eu foarte mari dubii pentru că m-am informat din presă. Dar am avut niște întâlniri cu o persoană care mi-a alungat aceste dubii. Mi-au spus că nu avem niciun fel de calitate în acest proces. Este cineva care discută probabil despre noi, dar noi nu avem niciun fel de calitate. Răspunsul lor oficial a fost că în niciun caz nu sunt partea acestei investigații. Adică, HS Timber nu este acuzată de ceva”, a încheiat Mărăcineanu.
I-am solicitat lui Mărăcineanu să ne explice dacă participanții de la conferințe au fost informați că evenimentele au fost organizate cu sponsorizare din partea Schweighofer. I-am cerut acestuia și să ne explice dacă și-n ce fel conferințele au ajutat la lupta împotriva tăierilor ilegale. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Andrei Ciurcanu
Editor: Daniel Bojin
Fact-checking: Roxana Jipa
CITEȘTE ȘI
Rise Project 
Romana Puiuleț 
Rise Project 