Andrei Ciurcanu 
Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer și-a schimbat politica de aprovizionare în fabricile din România, la câteva luni după ce RISE Project și OCCRP au publicat investigația „Fabrica lemnului dispărut”.
Reporterii au dezvăluit anul trecut cum Schweighofer a impus prin contract supralungimi pentru buștenii livrați, beneficiind astfel de cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. În schimb, pierderile erau contabilizate atât de furnizorii privați, care nu primeau niciun ban pentru lemnul livrat în plus, cât și de stat – care nu putea să taxeze tranzacțiile la valoarea lor reală.
Faptul că Holzindustrie Schweighofer nu măsura la lungimea reală buștenii a fost confirmat inclusiv de o înregistrare audio obținută de reporterii RISE. Publicarea înregistrării cu directori de top a provocat unde de șoc în interiorul companiei și în piața lemnului. A fost prima înregistrare în care oficialii companiei au recunoscut că primesc mai mult lemn decât este declarat în documente și că fabricile lor de procesare nu măsoară buștenii la lungimea reală.
Metoda cioturilor. Schema veche funcționa astfel: Când buștenii ajungeau cu lungimi diferite la poarta fabricii, Holzindustrie Schweighofer îi înregistra cu dimensiuni mai mici. De exemplu, la un buștean de 4 metri și 4 centimetri lungime, furnizorul primea banii doar pentru 3 metri. Diferențele, în cioturi, au generat în timp venituri suplimentare de mai multe milioane de euro.
Dacă vechile contracte solicitau partenerilor ca fiecare buștean să fie livrat cu o supralungime de până la 25 de centimetri, noul contract de achiziție arată că Schweighofer estimează acum volumul luând în calcul lungimea efectivă a fiecărui buștean.
Noile documentele obținute de reporterii RISE arată că acum Schweighofer, redenumită între timp HS Timber, estimează și plătește volumul obținut din supralungimea solicitată partenerilor. Cu alte cuvinte, sistemul de scanare laser pe care compania îl are instalat de mult în fabricile din România măsoară acum dimensiunea reală a buștenilor.
Conform mai multor note de recepție, cel puțin opt transporturi de lemn, livrat în ultimele luni la porțile Schweighofer, volumul din supralungime variază între 3% și 4% din volumul de lemn expediat.
“Dacă HS poate acum să calculeze volumul util și să estimeze supralungimile și să le și plătească, mă întreb de ce nu a făcut același lucru și-n trecut? De ce Romsilva și Statul Român au pierdut prin contractele alea în care noi măsuram la milimetru și ei au recepționat mai puțin. De ce se poate acum și înainte nu se putea?”, a fost reacția unui angajat din Romsilva care a acceptat să vorbească doar cu condiția să-i protejăm identitatea.
Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Angajatul Romsilva susține că statul român ar trebui să reacționeze, inclusiv prin recalcularea pierderilor avute din neplata supralungimilor și a reducțiilor:
“Banii ăia să fie recuperați. Firma HS nu se duce nicăieri, au vândut fabrica de la Sebeș, dar mai au fabrica de la Reci, pe cea de la Rădăuți. Au rămas în țară! (…) Sunt curios cum o să reacționeze Romsilva după ce publicați acest material”.
Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), ne-a confirmat că HS Timber a operat modificarea în contractele cu furnizorii la începutul acestui an:
“În teorie, dacă nu au achiziționat un alt echipament care să fie pus în funcțiune în același timp cu politica de aprovizionare înseamnă că puteau face acest lucru și înainte. (…)Modul de calcul al volumului lemnului transportat este reglementat prin lege și trebuie respectat.(…) Legea este clară și trebuie aplicată de toată lumea. Altfel, fiecare își asumă consecințele legale”.
În trecut, președintele ASFOR a criticat metoda supralungimilor și a îndemnat agenții economici „să refuze să semneze contractele cu supralungimi dacă nu sunt plătiți (la valoarea reală)”
NOILE NORME
În aprilie 2022, Guvernul a obligat toți procesatorii și transportatorii de lemn să includă în documentele de livrare lungimea reală, efectivă, a buștenilor proveniți din păduri, inclusiv surplusul de lungime. Hotărârea de Guvern a fost criticată de reprezentanții procesatorilor de lemn, care au susținut că măsura nu este aplicabilă și că va genera costuri ridicate furnizorilor.
Același punct de vedere l-au avut și oficialii companiei austriece, anume că prevederile legale sunt greu, dacă nu imposibil de aplicat. La jumătatea lunii mai anul acesta, în cadrul unei conferințe organizate în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice din București, oficialii HS Timber au discutat despre impactul modificărilor legislative și impunerea lungimii efective. Multe dintre susținerile oficialilor companiei vin în contradicție cu documente și declarații emise anterior de aceeași companie.
“Noi suntem în situația în care nu știm care este dimensiunea pe care să o înregistrăm”, a criticat Dan Banacu, managerul HS Timber, noile modificări aduse de Ministerul Mediului. “Dacă trebuie să luați un buștean de 4 metri în pădure, vă rog să-mi spuneți din care capăt o să măsurați? Tot ceea ce cerem noi este să avem o metodă ce poată fi aplicată de toată lumea fără excepții și nu prevederi legislative care sunt imposibil de aplicat”, a continuat acesta în cadrul evenimentului organizat de Academiei de Științe Silvice din București.
Managerul HS Timber este contrazis chiar de sistemul de măsurare al companiei pe care o conduce. Documente obținute de RISE Project arată că Schweighofer nu întâmpină nicio greutate în a estima lungimea efectivă a buștenilor.
Am obținut fotografii realizate anul trecut în interiorul fabricilor, când modificarea legislativă era deja activă, și care arată că sistemul de scanare al companiei nu are nicio problemă în a măsura buștenii livrați la poarta fabricilor.
Impunerea măsurătorii efective a fost criticată și de alți angajați ai companiei HS Timber aflați la evenimentul din mai anul acesta. Într-o prezentare, aceștia au descris problemele cu care se confruntă furnizorii în pădure sau rampele primare, acolo unde sunt depozitați buștenii după ce sunt tăiați și înainte să fie transportați.
“Având în vedere condițiile lucrului la pădure (condiții meteorologice, teren neamenajat, manipulare defectuoasă), măsurarea buștenilor la prima punere în piață este foarte afectată de erori”. Din prezentarea celor de la Schweighofer reiese că sistemul de scanare din fabricile Holz este soluția: “Echipamentul este verificat periodic și avizat metrologic și oferă precizii superioare, eroarea de măsurare fiind sub un 1 cm”.
Reporterii RISE au obținut o corespondență din 2017 între HS Timber și Garda Forestieră. Din documente reiese că inspectorii de la Suceava au solicitat Schweighofer explicații privind procedura detaliată de estimare a volumului, în contextul diferențelor dintre cantitățile din avize și cele de la recepție. Adică exact acel procent de lemn de care s-au plâns furnizorii și unii angajați din Romsilva că nu apare în recepții și nu este plătit.
“Instalația de măsurat, folosită de noi (…), oferă o precizie mult mai mare față de clupa forestieră folosită de furnizori, reducând semnificativ erorile de cubaj”, au explicat oficialii HS, care au adăugat că diferențele dintre aviz și recepție apar numai în cazul contractelor DAP – adică livrare la locul stabilit de partenerii interni.
Compania a explicat că în cazul celorlalte tipuri de contracte “acele neconcordanţe nu apar deoarece delegaţii noştri fac recepţia mărfii la locul de livrare, în prezenţa şi cu sprijinul furnizorului”. Afirmația din 2017 vine în contradicție cu prezentarea făcută în mai 2023, unde oficialii au susținut că în pădure sau în rampă măsurătorile sunt afectate de grave erori și că sistemul de scanare este singurul care are o precizie ridicată.
Schweighofer a negat orice acuzație privind procesarea de lemn în plus față de cantitățile din documentele de transport și a insistat că sistemul electronic de măsurare face estimări precise.
“Un sistem electronic de măsurare 3D asigură că nu este depășit volumul de livrare (…). Acest lucru împiedică „spălarea” surplusurilor ilegale”, susține compania în rapoartele publicate pe site-ul oficial. Pentru a se asigura că lemnul primit nu are nicio pată de ilegalitate, HS a adăugat că pe lângă scanarea electronică compania a mai investit în ceva unic în industria europeană – “Sistemul de urmărire a lemnului bazat pe GPS Timflow arată originea fiecărui camion încărcat”.
Anchetele procurorilor sugerează însă că realitatea din broșurile HS nu este aceeași cu cea din teren, iar cel mai recent dosar de tăieri ilegale arată cum o firmă anchetată de procurori a livrat celor Schweighofer fără nicio problemă bușteni tăiați ilegal.
CAZUL DOCUMENTELOR FICTIVE
28 februarie 2023. Procurorii parchetului de pe lângă Tribunalul Alba definitivează cercetările într-un dosar cu furt de lemn în care sunt implicați oameni de afaceri din județul Bistrița și silvicultori. Este vorba despre omul de afaceri bistrițean Emil Nistor.
Procurorii au descoperit un mecanism fictiv de proveniență pentru 2000 de metri cubi de lemn de molid, echivalentul a 70 de camioane pline cu bușteni. Anchetatorii susțin că prin documente fictive lemnul ilegal apărea ca provenind din depozitul unei firme din Alba coordonată de Nistor – Ema Silva SRL-, dar în realitatea lemnul era tăiat ilegal. Conform procurorilor, bușteni tăiați ilegali au fost livrați către două companii, una dintre ele Holzindustrie Schweighofer.
“În realitate materialul lemnos nu avea provenienţă legală, nu provenea din depozit, ci din partizi (n.r. locul unde s-au făcut exploatările în pădure)”, apare scris în rechizitoriul procurorilor.
Unul dintre silvicultorii anchetați de procurori a explicat cum funcționa furtul de lemn. Ema Silva exploata în general lemn din păduri de slabă calitate, pentru care plătea un preţ scăzut. Dar firma avea nevoie de bușteni de o calitate foarte bună, în special lemn verde, pentru a-l livra fabricii de la Sebeș cu care avea semnat un contract. Așadar lemnul verde era tăiat ilegal.
Profiturile erau garantate, mai ales că Ema Silva, prin contractul semnat cu Schweighofer, primea un bonus la fiecare trei luni dacă livra cantitatea promisă în termenii agreați. De altfel, din interceptările din dosar, reiese interesul silvicultorilor pentru a obține lemnul care să fie livrat cât mai rapid austriecilor, conform calendarului agreat: “Să forţăm un pic acum cu toate oportunităţile astea, să dăm un pic pe HOLZ. Că pierdeţi bonusul”, spune unul dintre pădurari, în timp ce patronul confirmă. “Trebuie să-l recuperez neapărat, neapărat”.
Lemnul din pădure era livrat cu supralungimi de până la 10 cm pentru fiecare buștean. Acest detaliu reiese dintr-o interceptare din dosar, când șoferul unui camion se plânge patronului că a fost oprit în trafic de un echipaj de poliție, care a descoperit diferențele și a confiscat surplusurile încărcate în mașină:
“Îs de la poliţia economică, de Ia jandarmi, de la poliţie, stă, se uită la clupă, se uită la metru, măsoară exact la centimetru. Am zis şi cu ăştia, na, toleranţa aia de 10%, adică de un centimetru pe metru, o lăsat 10 centimetri la fiecare piesă. Exact s-o măsurat”.
Lista transporturilor arată că firma a livrat lemn la fabrica Holz de la Sebeș cu o zi înainte și cu o zi după acest control.
Ca să înțeleagă cum funcționează rețeaua, procurorii de la Alba au supravegheat activitatea Ema Silva timp de aproape doi ani: iunie 2018 – mai 2020. În această perioadă, compania acuzată de tăieri ilegale a avut aproape 570 de livrări către Schweighofer. Aproape toate transporturile au fost înscrise, fără probleme, în sistemul propriu de trasabilitate al companiei numit Timflow.
Timflow este un sistem de trasabilitate dezvoltat de HS Timber și lansat de companie în 2017, la doi ani distanță după ce controalele Ministerului Mediului scoteau la iveală că firma de procesare a primit lemn ilegal. Timflow este un sistem bazat pe poziționarea GPS care arată traseul lemnului de la punctul de încărcare și până la poarta fabricilor HS. Camioanele care livrează material lemnos sunt obligate să dețină un terminal mobil care îi arată în timp real traseul. Transportatorii încarcă în sistem informații privind numărul de înmatriculare, numărul de aviz, proveniența, ora și locul de unde a plecat camionul. Atașate la aceste date sunt și patru fotografii ale camionului. Conform HS Timber, de la înființare și până în prezent, peste 1400 de camioane au fost dotate cu sisteme GPS și aproape 200.000 de transporturi au fost înregistrate în sistemul de trasabilitate. Datele pot fi accesate de orice utilizator care-și face un cont pe site-ul https://www.timflow.com/.
Schweighofer susține că Timeflow “asigură o transparență și o trasabilitate fără precedent în lanțul de aprovizionare cu lemn din România” și că “arată cu precizie traseul parcurs de camioane, inclusiv timpii de oprire, chiar și în zonele fără semnal”. Dar dovezile arată că pentruEma Silva sistemul nu a detectat lemnul despre care procurorii au susținut că a fost exploatat ilegal.
Relațiile comerciale dintre corporație și patronul Ema Silva au fost numeroase de-a lungul anilor. Mai multe firme ale familiei Nistor, proprietarii SRL-ului investigat de procurori, apar conectate la gigantul de procesare a lemnului.
Marena Silva și Florinet Auto s-au numărat printre cei mai importanți furnizori ai Schweighofer în perioada 2013-2014, cu contracte de livrare de lemn care au valorat zeci de milioane de lei.
Un alt SRL, Paradisul Eco Forest, a primit avans 150.000 de lei de la Schweighofer în 2016 pentru a livra bușteni. O casă de vacanță a fost pusă gaj pentru această înțelegere.
Marena Silva este nominalizată în raportul de control al Ministerului Mediului care a verificat în 2015 fabricile Schweighofer. Anchetatorii suspectează că “s-au creat filiere care să dea o aparență de legalitate asigurării de material lemnos fără proveniență legală”.
Contactat telefonic, Emil Nistor a confirmat relațiile comerciale cu Schweighofer , dar dă vina pe corporație:
“Dacă aveam mai puțin de 5 cm la supralungime tăia un metru și nu primeam banii pe metrul pe care-l tăia. Ei aveau o inginerie foarte bine pusă la punct ca să fure, nu puteam să ne apărăm, pentru că ei ne spuneau că nu mai putem aduce lemne acolo. Și aveam anumite categorii de diametre care erau subțiri și nu aveam unde să le dăm și eram condiționați să acceptăm orice”.
În schimb, Nistor a negat că firmele lui ar fi comis vreo ilegalitate:
“Ne acuză pe nedrept procurorii, ei nu au dreptate. La expertiză nu o să iasă”.
A adăugat apoi că declarațiile date de angajați, care-l incriminează, sunt doar niște invenții: “Angajatul a mințit 100%. I-o fi promis domnul polițist ceva la ăla ca să spună, dar nu e adevărat. Eu cumpăram lemn și destinația era în funcție de ce contracte aveam”.
Numele companiei Ema Silva și al lui Emil Nistor apar într-un alt dosar penal în care omul de afaceri a fost acuzat de dare de mită. Conform procurorilor, în primăvara lui 2020 acesta ar fi oferit suma de 8000 de lei unui șef de district de pe Transalpina pentru a deszăpezi un sector de drum folosit de Ema Silva pentru exploatarea de material lemnos. În timp ce angajatul de la drumuri și-a recunoscut vina în fața anchetatorilor, Nistor a fost trimis în judecată fără un acord de recunoaștere, iar judecătorii Tribunalului Alba l-au condamnat la închisoare cu executare. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel unde magistrații au decis rejudecarea dosarului.
Nu este prima dată când Emil Nistor apare inculpat într-un dosar penal. În 2018, el a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Nistor și alte persoane au fost trimiși în judecată de DNA pentru iniţierea unui grup infracţional organizat și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2005-2008, grupul infracțional s-ar fi folosit de documente care atestau venituri salariale nereale și în felul acesta ar fi obținut credite bancare de la mai multe bănci în valoare de peste 6 milioane de lei.
ISTORIA ZBUCIUMATĂ DE LA SEBEȘ
De la deschiderea primei fabrici în România, în 2003, compania Schweighofer a fost verificată episodic de autoritățile de control care au descoperit că firma procesează mai mult lemn decât apare în avizele de transport ale partenerilor. De fiecare dată compania a invocat sistemul electronic de scanare și acuratețea măsurării lungimilor buștenilor și a dat vina pe agenții economici când au fost depistate nereguli.
Reporterii RISE au descoperit în arhivele ROMSILVA primul control efectuat la Schweighofer, care a pornit de la mai multe sesizări anonime care invocau suspiciuni privind legalitatea lemnului achiziționat.
În octombrie 2005, Corpul de control al Prefecturii Alba, împreună cu Inspectoratul de Poliție Alba și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj au verificat firmele care exploatează și procesează lemnul din pădurile județului. Una dintre companiile verificate a fost și Holzindustrie Schweighofer, care își deschisese fabrica de la Sebeș cu doi ani în urmă.
Anchetatorii au constatat că timp de aproape un an și jumătate Holzindustrie Schweighofer a recepționat cantități mult mai mari de materiale lemnoase decât cele înscrise pe documentele de însoțirea mărfii.
Erau peste 6200 de metri cubi de lemn, cu o valoare de piață de un milion de lei la acea vreme. Lemn care provenea, spun anchetatorii, atât de la persoane fizice, dar și de la firme.
“Din verificările efectuate s-a mai constatat că la depozitul societății au fost primite materiale lemnoase (…) pe care nu este înscrisă cantitatea de masă lemnoasă, numărul de piese, diametrele și lungimile, numărul curent pentru fiecare piesă pe specii”, au scris inspectorii în nota de constatare.
Deși legea obliga Holzindustrie Schweighofer să nu primească lemn fără documente legale, totuși, în fața acuzațiilor, compania a dat vina pe furnizori pentru că i-a livrat buștenii fără documente de însoțire. Cât privește măsurarea cei de la Holz au avut o explicație și pentru asta.
“Furnizorii nu dispun de regulă de mijloace de măsurat aşa încât în toate contractele încheiate se prevede că măsurătoarea se realizează cu mijloace electronice, iar rezultatele înregistrate se prezintă expeditorului pentru întocmirea facturii pe baza căreia se efectuează plata”, se arată în contestația pe care avocații Holzindustrie Schweighofer au depus-o în instanță pentru a cere anularea amenzii și a milionului de lei confiscat.
Documentele mai arată că avocații nu au contestat faptul că firma a primit mai mult lemn decât era trecut în actele de transport. Ba din contră, au recunoscut “faptul că pe unele avize nu era menționată cantitatea de material lemnos invocând lipsa echipamentelor corespunzătoare de măsurat de partea vânzătorilor”.
De altfel, patronul companiei, Gerald Schweighofer, apare citat în presa locală de la acea vreme confirmând problemele constatate de echipa de control: “Cu siguranță au fost unele greșeli din partea noastră, dar nu a fost o chestiune intenționată. (…) Noi cumpărăm totul în urma unor măsurători electronice, iar în avize s-a trecut ce era măsurat electronic. Acest lucru este împotriva legii, iar noi nu am știut”.
Avocații firmei de procesare au solicitat anularea amenzii invocând mai multe nereguli privind întocmirea procesului verbal de contravenție, inclusiv faptul că fapta sancționată nu ar reprezinta un pericol social.
Holzindustrie Schweighofer a pierdut procesul în primă instanță. A câștigat în recurs la Tribunalul Alba, unde judecătorii au anulat procesul-verbal și au dispus returnarea sumei confiscate. Magistrații de la Alba au constatat deficiențe în redactarea procesului-verbal și la aplicarea sancțiunilor.
Anul acesta, HS Timber a anunțat că a vândut fabrica de la Sebeș grupului german Ziegler, o companie cu rădăcinile în zona Bavaria, Germania. Negocierile s-au finalizat la sfârșitul lunii aprilie, toată documentația fiind transferată la Consiliul Concurenței pentru analiză și aprobare.
FĂRĂ PERICOL SOCIAL
După 12 ani de la amenda celor de la Cluj, lipsa pericolului social a fost invocată din nou de avocații HS Timber într-un alt dosar în instanță în care se judeca cu Garda Forestieră Brașov pe același subiect – diferențe în plus la recepție.
În 2018 o echipă de inspectori a confiscat peste 500 de metri cubi proveniți din diferența dintre avize și recepție la fabrica din Reci, județul Covasna.
“Recepționând cantitatea în plus față de volumul avizat, petenta (Holzindustrie Schweighofer) legalizează material lemnos fără proveniență legală”, au scris cei care au verificat activitatea firmei. Inspectorii au descoperit că Holzindustrie Schweighofer a setat manual scanerul de măsurat lemnul în așa fel încât aparatul să calculeze volume mai mari față de cele avizate. Mai exact să includă și toleranțele în plus.
“Dacă societatea petentă folosește o super tehnologie de măsurare <<just superioară și incontestabilă față de metoda clasică de cubaj>> (…) înseamnă ca nu există motive legale care să determine calibrarea intenționată a aparatului să calculeze volume mai mari cu 2% față de cele avizate. Niciun aparat care folosește o tehnologie <<just superioară și incontestabilă de metoda clasică de cubaj>> nu poate fi folosită pentru GENERAREA DE PROVENIENȚĂ LEGALĂ”, au atras atenția inspectorii din echipa de control. Ei au adăugat că prin aceste acțiuni compania de procesare de lemn a dat dovadă că preocuparea “nu a fost recepționarea corectă a materialelor lemnoase, ci însușirea volumelor excedentare, indiferent de proveniența materialului lemnos”.
HS Timber a contestat sancțiunile primite de la Garda Forestieră Brașov, dar a pierdut procesul în primă instanță. Avocații companiei au acuzat mass-media de o campanie de denigrare și fake news și au solicitat strămutarea dosarului de la Tribunalul Covasna. Printre articolele menționate în sesizarea avocaților s-au numărat și cele publicate de RISE Project.
“Prin articolele de presă locale sau naționale, se insuflă ideea de contravenientă de serviciu a subscrisei și se pune indirect piciorul pe capul judecătorilor locali chemați să împartă dreptatea (…) oricâtă rigoare și transparență a manifestat în activitatea desfășurată (n.r. compania) rămâne expusă oprobriului public prin grija exagerărilor și a invențiilor perorate de presă și a diversiunilor create de acestea”, se arată în cererea avocaților.
Solicitarea de strămutare a fost respinsă, iar HS Timber a pierdut procesul. Dar a solicitat o revizuire a apelului, o cale extraordinară de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție.
HS Timber a refuzat să răspundă întrebărilor RISE legate de modificările contractuale privind măsurătoare efectivă și modul de estimare a volumului conform sistemului de scanare. Compania nu a dorit nici să explice relațiile comerciale cu Ema Silva și de ce sistemul de trasabilitate al companiei, Timflow, nu a detectat lemnul ilegal care a fost livrat la fabrica din Sebeș.
“Cu părere de rău suntem nevoiți să constatăm din nou lipsa dumneavoastră de obiectivitate față de sectorul de prelucrare a lemnului, precum și ignorarea problemelor grave cu care se confruntă această industrie„, ne-au răspuns reprezentanții Schweighofer.
În schimb compania a susținut că măsurătorile efectuate urmează standardele de măsurare a lemnului din România și normele legale în vigoare. “Suntem și singura companie din România care respinge volume de lemn care depășesc cantitățile înscrise de furnizori în documentele de transport, situații pe care le raportăm autorităților de profil. “
Cât privește relația cu furnizorii “criteriile de calitate sunt acceptate contractual, aceștia având anterior la dispoziție documente publice în care precizăm în mod transparent metoda de măsurare și evaluare”.
Compania a invitat reporterii RISE să participe la o sesiune tehnică de măsurare a lemnului. Dar când am acceptat invitația pentru a observa și filma sistemul de măsurare din cadrul fabricilor de prelucrare, echipa HS Timber a revenit cu un răspuns în care a explicat că vizita nu se poate organiza în perioada propusă de reporterii RISE și a cerut o amânare de câteva luni.
Andrei Ciurcanu
CITEȘTE ȘI
REȚEAUA SCHWEIGHOFER, CINE A TĂIAT ȘI CÂT A CÂȘTIGAT
[INTERVIU] HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER: “N-AM TĂIAT ILEGAL, AM GREȘIT NIȘTE DOCUMENTE”
FILIERA SCHWEIGHOFER, BLOCATĂ ÎN PORT
CONTROL LA SCHWEIGHOFER: TRAFIC DE LEMN ȘI FRAUDE CU CERTIFICATE VERZI
Roxana Jipa 
Daniel Dancea, Romana Puiuleț