DESTINAȚIA DUBAI

Consilieri și funcționari publici nu și-au declarat apartamentele pe care le dețin în Dubai, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume. Riscă astfel să fie acuzați de fals în declarații. Pe lista românilor care dețin apartamente și case în luxosul oraș din Emiratele Arabe Unite figurează și anchetați sau condamnați penal.

#UncoveredDubai este o nouă scurgere de date cu peste 800 de mii de proprietăți deținute de persoane fizice și companii. 

Orașul Dubai se remarcă prin clădiri spectaculoase și plaje însorite, dar este și un paradis fiscal pentru miliardari sau membri ai grupărilor de criminalitate organizată. A devenit un loc preferat pentru investiții imobiliare după 1990, când veniturile din petrol au scăzut, iar liderii săi au căutat resurse financiare peste granițe.  

Rușii domină clasamentul străinilor cu proprietăți în orașul cu cele mai înalte clădiri din lume: sunt peste 5300 de persoane care dețin peste 9700 de imobile. Unii fac parte din elita politică și financiară a Moscovei și sunt deja sub sancțiuni internaționale din cauza invaziei militare în Ucraina.

Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat investigația jurnalistică, în colaborare cu peste 20 de publicații, printre care și OCCRP, la care este afiliată și RISE Project. 

Consilierul lui Ciucă. “Ăla este cumpărat din banii noștri și cu asta basta”, ne spune, la telefon, generalul-medic Florin Paul, când îl întrebăm de ce nu a menționat în declarația de avere apartamentul său din Dubai. Era obligat de lege să-l declare în 2020, când a fost timp de zece luni consilierul lui Nicolae Ciucă, ministrul apărării în acel an.

Ciucă anunțase personal numirea pe 1 aprilie 2020, în plină stare de urgență:  “Am luat decizia de a-l aduce în echipă pe domnul doctor Florin Paul care, începând de astăzi, este consilierul meu în domeniul medical. (…) Experiența și expertiza domniei sale în domeniul epidemiologic reprezintă un suport care va contribui semnificativ la furnizarea de recomandări care să contribuie la prevenirea și limitarea efectelor COVID-19.”

Actualul premier enumera atunci și argumentele profesionale pentru care îl cooptase în echipa lui de consilieri: 

“Doctorul Florin Paul este general de brigadă în retragere, medic epidemiolog ca formare, cu o carieră de peste 30 de ani în domeniul militar și o experiență de aproape 25 de ani, dobândită prin participarea la misiuni de menținere a păcii şi umanitare ale ONU în Africa, Europa și SUA.”

Consilierul lui n-a declarat însă apartamentul pe care-l deține în complexul Jumeirah Beach Residence, amplasat în apropiere de faleza Golfului Persic, cu o valoare estimată de 128 de mii de dolari.

„Eu nu-mi amintesc nici ce-am făcut atunci, nici ce-am făcut acum. (…) Am o rugăminte, nu sunt în momentul în care să discut subiectul ăsta”, ne-a spus săptămâna trecută generalul-medic, după care ne-a cerut să-i trimitem întrebările în scris. N-a mai răspuns apoi. 

CE SPUNE LEGEA. „Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.” (art.28, Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice).

Experți în integritate ne-au explicat  “Declarația de avere trebuie să cuprindă toate bunurile deținute de o persoană și de familia acesteia. Potrivit legii, persoanele care depun declarații false sau inexacte intră sub prevederile codului penal, fiind considerată infracțiune. Mai departe se ocupă procurorii”. 

Codru Vrabie,  fost reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate, descrie ce se întâmplă atunci când un demnitar, consilier sau un funcționar publice nu-și declară averea: „Agenția Națională de Integritate poate declanșa din oficiu evaluarea averii acelei persoane pentru a vedea dacă nu cumva acele proprietăți sunt avere nejustificată; al doilea lucru este că parchetul le poate deschide un dosar penal privind falsul în declarații”.

În primele luni de pandemie, medicul Florin Paul recomanda populației cum să se protejeze împotriva noului coronavirus: 

“Eu aş recomanda tuturor, aşa cum îmi recomand şi mie însumi, să devenim egoişti, în sensul în care vreau să mă protejez pe mine si pe cei dragi. Este vorba de protecţia individuală, care se transformă într-o protecţie colectivă. Este foarte greu, dar nu imposibil”. 

Unul dintre cei care n-au ascultat sfaturile sale a fost Viorel Cataramă care a contestat măsurile luate de autorități. A anunțat că intenționează să se infecteze voluntar cu COVID-19, ca să demonstreze că boala nu e atât de periculoasă.  

Asta l-a costat pe Cataramă un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce s-a dus, pe 7 mai 2020, în comuna Bărbulești, județul Ialomița, și s-a îmbrățișat cu un bărbat bolnav de COVID-19. 

Cataramă se pregătea atunci să candideze la alegerile pentru Primăria Capitalei. Când a depus declarația de avere, politicianul a menționat însă apartamentul pe care îl deține în Dubai încă din 2009. 

Are o valoare estimată de 1,2 milioane de dolari, fiind una dintre cele mai scumpe proprietăți ale unui cetățean român în Dubai.

„Este cumpărat pe persoană fizică”, ne-a spus Viorel Cataramă, o prezență constantă în clasamentele celor mai bogați români.  Susține că banii pentru apartament au fost, în special, din salarii și dividendele obținute de la companiile sale. L-am întrebat și de ce a ales Dubai pentru investiția imobiliară. “Faptul că e o destinație cu legătură directă, cu zbor direct de la București. E o destinație care oferă toate condițiile all in one. Ai și terenuri de golf, că mie îmi place să joc golf, ai și magazine, ai și restaurante, ai și multe hoteluri, ai și locuri pentru copii, multe facilități all in one”.

Dezvoltarea imobiliară a devenit o sursă semnificativă de venituri pentru Dubai, atrăgând milionari din întreaga lume. Fiind cel mai populat oraș din Emirate, Dubai are astăzi trei milioane de rezidenți, dar doar jumătate sunt născuți acolo.

Pe baza informațiilor publice, cercetătorii estimează că investitorii străini au pompat peste 145 de miliarde de dolari pe această piață imobiliară. Peste 32 de miliarde aparțin oamenilor și companiilor europene și, respectiv, Federația Rusă. “Este prima dată când avem o evaluare netă a proprietăților deținute într-un paradis fiscal”, a spus Gabriel Zucman, un profesor asociat la Universitatea Berkeley din San Francisco, contactat în cadrul proiectului jurnalistic internațional. Zucman este unul dintre cei mai mari experți specializați în paradisuri fiscale și a urmărit cercetarea privind datele despre proprietățile din Dubai.

Arhitecta și vecina lui Mazăre. Tot în 2020, Mario Tănase ajunge consilier în Ministerul Economiei, după ce lucrase și în alte instituții sau companii publice. Declarațiile lui de avere nu menționează nicio locuință, deși deținea atunci împreună cu soția lui, Luiza Elena Tănase, un apartament în Dubai cu o valoare de peste 70 de mii dolari.

Luiza Tănase a fost mulți ani unul dintre oamenii de încredere ai lui Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, aflat acum în spatele gratiilor pentru corupție și anchetat în alte dosare penale. Complice într-un astfel de dosar, potrivit procurorilor, i-a fost chiar Luiza Elena Tănase, angajată de Mazăre ca arhitectă-șefă în Primăria Constanța. N-a menționat nici ea apartamentul în declarațiile de avere.

Sunt anchetați amândoi, Radu Mazăre și Luiza Tănase, pentru pentru abuz în serviciu după ce au reautorizat, în 2013, o construcție ilegală pe plaja din Mamaia, deși clădirea trebuia să fie demolată. Familia Tănase are legături mai vechi cu Mazăre. Mario Tănase este nepotul Lizetei Haralambie, care a fost ani la rând avocata lui Radu Mazăre.  

Am încercat să-i contactăm pe soții Tănase pentru a discuta pe marginea apartamentului din Dubai. Nu ne-au răspuns la întrebările trimise pe adresele lor de e-mail, declarate când au achiziționat apartamentul.

Tot în Dubai are un apartament și Roxana Sfrija, vecină cu Radu Mazăre într-un bloc exclusivist din Capitală. În același bloc era proprietar și afaceristul Emilian (Elan) Schwartzenberg, fostul acționar al postului Realitatea TV și vechi partener de afaceri cu Mazăre. Sfrija, administrator în mai multe companii ale lui Schwartzenberg, este anchetată penal, împreună cu fostul ei șef, în dosarul finanțării canalului de știri. Am încercat să luăm legătura cu Roxana Sfrija pe e-mail, însă ne-a răspuns fostul ei soț. Ne-a spus că informațiile pe care le avem sunt incorecte și că, din câte știe, fosta lui soție „a pus la dispoziția autorităților toate cele necesare”. Soții Sfrija au divorțat în Dubai în 2015.

Vameșul din Port. Și Eugen Bogatu, unul dintre cei mai influenți vameși din Portul Constanța, a făcut afaceri cu apropiații lui Mazăre. 

Soția lui deține un apartament de peste jumătate de milion de dolari în complexul Murjan5 din Dubai. 

„Așa, și? Nu văd despre ce e vorba, de ce v-ar interesa. Nu cred că e cazul să mă întrebați lucrurile astea”, ne-a spus Codruța Dana Bogatu, la telefon, când am întrebat-o din ce bani a achiziționat valoroasa proprietate. 

Eugen Bogatu a fost condamnat în 2015 la doi ani și șase luni de închisoare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA.  Îl ajutase pe omul de afaceri Said Baaklini să încarce pe un vas patru motoare uzate cu destinația Guineea. Valoarea declarată în acte era supraevaluată la 250 de milioane de euro. Așa că Baaklini a solicitat rambursări ilegale de TVA în valoare de 60 de milioane de euro. 

Când au început anchetarea lui în 2011, procurorii anticorupție au comunicat și detaliile operațiunii:  “Concret, Bogatu Eugen a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea părăsirii teritoriului României (…) în sensul angajării unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea. (…) De asemenea, Bogatu Eugen a pretins în mod direct de la inculpatul Said Baaklini suma de 20 miliarde lei vechi, atât pentru sine cât şi pentru un operator portuar din Constanţa, în proporţii neprecizate, pentru a interveni pe lângă operatorul portuar respectiv şi pe lângă o agenţie de shipping, în scopul de a rezolva problema transportului mărfurilor”

Câteva luni mai târziu, DNA îl ancheta din nou pe Bogatu într-un dosar-mamut. A fost cunoscut în epocă ca dosarul Portul Constanța, fiind vizați demnitari și șefi din vamă. În final, procurorii au trimis în judecată 39 de persoane. Al treilea pe lista procurorilor era același Eugen Bogatu, acuzat de inițierea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență și instigare la dare de mită și, respectiv, delapidare. În 2019, Bogatu a fost achitat în acest dosar, alături de ceilalți membri ai grupării. 

Eugen Bogatu a fost funcţionar vamal până în 2005. A urcat în ierarhie până la conducerea Biroului Vamal din Portul Constanța. Patru ani mai târziu, în 2009, Bogatu a fost numit director în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime SA. Familia Bogatu a fost implicată în numeroase afaceri, dar monitorizarea procurorilor a vizat, în principal, activitățile de comisionariat vamal, derulate în principal prin compania Container Clearance Services SRL. Aici familia Bogatu era asociată cu alți șefi importanți ai vămii din Constanța.

Polițistul de frontieră. Doar 1000 de dolari au confiscat judecătorii de la polițistul de frontieră Sorin Ștefan Cohuț, când l-au condamnat definitiv în 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare.

Fusese acuzat de procurorii anticorupție pentru luare de mită și aderare la o grupare de crimă organizată în vama Năidaș, o comună din Caraș Severin.  

Împreună cu mai mulți colegi și vameși, Cohuț primea mită, potrivit dosarului penal, ca să-i lase pe traficanții din Serbia să aducă ilegal țigări în România. La patru ani de la condamnare, Cohuț figurează cu un apartament în Oasis Tower One, Dubai, cu o valoare estimată de 215 mii de dolari.

Nu l-am putut contacta pe Cohuț nici la firma Activision SRL, în care fostul polițist a intrat ca asociat în 2017, după ce a fost condamnat penal. 

Un an mai târziu, Cohuț apărea la Știrile Pro TV, după ce magazinul de haine pentru copii pe care îl deținea a fost prădat de hoți.

Compania a avut, în 2020, încasări de aproape 228 de mii lei, fără să declare profit. 

În bucătaria mafiei. Edit Eva Mikula, originară din Baia Mare, a fost pusă sub acuzare, în trecut, pentru legăturile ei cu un important clan mafiot. Numele ei a fost publicat în mai toate ziarele importante din Italia.

A fost mulți ani iubita lui Fabio Savi, lider al organizației de crimă organizată Uno Bianco. Românca a avut un rol-cheie în arestarea italianului, după cum povestește într-o carte autobiografică publicată anul trecut: 

“Frații Savi au fost arestați pentru că am colaborat cu poliția să-i aresteze și să fie condamnați”, a scris Mikula într-o carte autobiografică publicată anul trecut. Mikula spune că ulterior a fost pusă sub acuzare pentru că a participat la crimele grupării, că a folosit un pașaport fals să ajungă în Italia și pentru că i-a furat banii fostului său iubit. A fost achitată, în final, primind doar amenzi. 

Fabio Savi este în închisoare, condamnat pe viață pentru crime comise în Italia alături de alți membri Uno Bianco, o grupare de crimă organizată activă în Italia între 1987 și 1992. Specializată în jafuri armate, organizația mafiotă are la activ 24 de crime.  

Mikula a plecat din țară în 1992, pe când avea doar 16 ani. Fugise, potrivit propriilor mărturisiri, de fratele ei care o abuza sexual. 

Ajunge la Budapesta, unde spală vase într-un restaurant. Așa îl cunoaște pe Fabio Savi, de care se îndrăgostește și pleacă cu el în Italia, folosind un pașaport fals.  

A încercat de mai multe ori să se alăture asociației victimelor grupării Uno Bianca, dar nu a fost primită. 

Susține în carte că a fost investigată și de serviciile secrete italiene, care o bănuiau că ar fi spion. În timpul proceselor, ca să aibă din ce să trăiască și să-și plătească avocații, a dat interviuri plătite. L-a întâlnit apoi pe Ricardo Schicchi, un pornograf italian și a început să lucreze pentru el.

În 2019, Mikula și-a făcut un cont pe Airbnb unde are publicat un anunț pentru închirierea unei garsoniere din Dubai: 

“Cameră mică pentru emoții mari. Bucurați-vă de toate facilitățile unui turn de 5 stele în inima Dubaiului. Aproape de toate serviciile: supermarket, autobuz, metrou. La câțiva pași de Dubai Mall și fântânile Burj Khalifa. Serviciu de închiriere de biciclete și scutere în fața turnului. Disponibil doar pentru o doamnă sau o doamnă cu un copil”. 

Pe un alt portal de imobiliare a listat, tot spre închiriere, o vilă de 200 de metri pătrați. Datele arată că Mikula deține, pe numele ei, două apartamente cu o valoare de peste 880 de mii de dolari.

„Dacă am reușit să scriu o carte singură și o să public pe banii mei în 5 limbi (italiană, engleză, franceză, spaniolă și rusă), povestind prin ce și câte am trecut în viață, cred că pot fi considerată o femeie de succes”, ne-a răspuns Edit Mikula la întrebările despre proprietățile din Dubai.

Este însă nemulțumită de modul în care autoritățile italiene au investigat cazul mafioților: 

“Cum a fost oprită banda și cum au ajuns investigatorii pe urma lor, ar fi necesar să fie dezvoltat public, de ce poliția italiană ține secretul în careva sertar ascuns și nu dezbate adevărul, nici măcar după ce am declarat în cartea scrisă cum s-au desfășurat lucrurile. Am menționat și nume și prenume de polițiști maghiari care au colaborat cu Interpol. Am menționat și poliția secretă română care a transmis informații false în Italia pe identitatea mea, de ce? În acei ani, 1994, după arestul bandiților, poliției italiene i-a fost rușine sa admită că după 7 ani jumate de investigații fără succes, o fetiță româncă și clandestină în Italia i-a pus pe calea dreaptă, înfruntând killeri de primă categorie și punându-și viața în pericol.

Pe nimeni nu interesează adevărul? Acolo unde au murit 24 de persoane și (au fost) 102 răniți? Da, înțeleg, pe toți interesează numai până unde convine la cei în putere instituțională, ca și cu dvs. cu întrebările scrise.

În prezent, viața mea nu mai are nicio legătură cu Uno Bianca, au trecut 25 de ani, ani în care m-am dedicat familiei și muncii. Vreau liniște și pace.”

La ani distanță de la destructurarea grupării Uno Bianco, o altă româncă a avut probleme cu autoritățile italiene.

La începutul acestui an, Larisa Andreea Hangiu a fost arestată la domiciliul său din Milano, Italia. Procurorii Anti-Mafia au acuzat-o de complicitate cu Francesco Giordano, liderul unei rețele transfrontaliere care comisese fraude fiscale de zeci de milioane de euro și spăla banii prin diverse operațiuni ce implicau și comerțul cu carne.

Tot o companie de comerț cu carne deschisese Giordano și în România, pe 19 octombrie 2017, când încă nu fusese arestat pentru fraudele fiscale. Firma Franckris Meat – Food a fost înființată chiar în locuința Larisei Hangiu din satul Cocoreni, județul Gorj. În acte, partenera italianului era însă avocata Nina Cristina Belgiu.  Nici Belgiu nu a putut fi contactată până la publicarea acestui material.

Schema s-a repetat în aceeași zi și în același loc cu o altă companie de comerț cu produse alimentare și băuturi alcoolice. Se numea Eau Aqua Dubai SRL și a fost radiată între timp. Italianul a avut-o ca parteneră tot pe avocată. 

În Dubai, Larisa Hangiu deținea împreună cu Francesco Giordano trei apartamente, în 2020. Pe lângă acestea, fiecare mai avea separat câte unul. Sunt  evaluate la peste 550.000 de dolari.  

Separat, românca deschisese o mică afacere cu ciuperci și afine în satul natal în 2016. Împrumutase și numele italianului în denumirea afacerii sale: Larisa Giordano Funghi e Mirtili Import Export SRL.

Cu câțiva ani mai devreme, în 2015, Giordano a fost oprit la vama de pe aeroportul Malpensa, în timp ce se îndrepta spre Emirate cu 33.115 euro cash și trei cecuri de 200.000 de euro. 

Investigația împotriva grupării conduse de italian a continuat în februarie 2022, când procurorii din peninsulă l-au acuzat pe Giordano și pe alte 74 de persoane de evaziune fiscală internațională, cu un prejudiciu în valoare de 180 de milioane de euro.

Oamenii Kremlinului. Printre cei identificați în scurgerea de date se numără și Ruslan Baisarov, oligarh rus cunoscut ca „portofelul” liderului cecen Ramzan Kdîrov, aliatul lui Vladimir Putin în asaltul asupra Kievului. Și parlamentarul rus Alexander Boroday, numit prim-ministru al auto-proclamatei republici Donețk în 2014, la prima invazie rusă în Ucraina. Boroday este acum sub sancțiuni internaționale, la fel ca liderul cecen. Proprietăți în Dubai mai au și alți parlamentari și oligarhi ruși,  apropiați ai Kremlinului. (DETALII, AICI)

Ana Poenariu

Au contribuit: Bianca Albu și Florin Râșteiu

Grafică: Cosmin Nițu

CITIȚI ȘI DUBAI: CARTIERUL MOSCOVA

Reporteri de la peste 20 de publicații au contribuit la acest proiect jurnalistic: VG (Norvegia), Süddeutsche Zeitung (Germania), TV2 (Danemrca), Knack (Belgia), iStories (Rusia), SVT (Suedia), Le Monde (Franța), De Tijd (Belgia), Fundacja Reporterow (Polonia), Atlatszo (Ungaria), Investigace.cz (Cehia), Frontstory.pl (Polonia), Direkt 36 (Ungaria), MANS (Muntenegru), BIRD.bg (Bulgaria), CIN (Bosnia și Herzegovina), Ostro (Slovenia), RISE Project, Eesti Päevaleht (Estonia), KRIK (Serbia), Investigative Reporting Project (Italia) și Ostro (Croația).