CLONELE DIN PĂDURILE NOASTRE

Zeci de companii din industria de prelucrare a lemnului continuă să folosească fotografii clone pentru transporturile cu lemn, deși autoritățile noastre au promis în urmă cu câteva luni că vor sancționa drastic companiile care păcălesc Sistemul de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL)

Noi dovezi arată cum mii de metri cubi de lemn sunt transportați în fiecare lună de firme care folosesc imagini false sau în care nu este vizibilă marfa. Printre cei care au folosit fotografii neconforme se numără și ocoale silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Utilizarea de imagini false în SUMAL reprezintă o violare a legislației naționale și a reglementărilor Uniunii Europene privind trasabilitatea lemnului. Este, de asemenea, o încălcare a Regulamentului European împotriva defrișării (EUDR), care va intra în vigoare din 30 decembrie 2024.

Noul regulament obligă firmele din sectorul de procesare a lemnului să realizeze trasabilitatea produselor și să se asigure că mobila nu are în componență lemn ilegal.

Cu ajutorul inteligenței artificiale și al aplicațiilor din surse deschise, reporterii RISE au construit o bază de date cu sute de transporturi care au folosit fotografii clonate și modificate. 

Am vrut să vedem cum au reacționat companiile din industria de prelucrare a lemnului după ce oficialii guvernamentali au anunțat la începutul acestui an măsuri aspre pentru cei care nu respectă legea.    

„Un operator economic care se va trezi cu un dosar penal pentru că a falsificat din punct de vedere informatic SUMAL-ul eu cred că a doua oară când va încerca să comită aceeași faptă cred că se va gândi de multe ori înainte”, a reacționat Mircea Fechet, ministrul mediului, în cadrul conferinței organizate pe 8 aprilie 2024, când a anunțat și că a găsit o soluție împotriva companiilor care folosesc fotografii falsificate pentru a transporta lemn fără proveniență: inteligența artificială.

Ministrul Fechet a făcut aceste declarații în ziua în care RISE și OCCRP au arătat cum este fentat sistemul SUMAL de filialele gigantului Kronospan. (Detalii AICI și AICI)

Am descoperit însă că metoda ilegală a fost folosită apoi chiar de Ocoalele Silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, care administrează peste 3 milioane de hectare de păduri publice. ROMSILVA funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al cărui Consiliu de Administrație este numit chiar de ministrul mediului. 

Ocoalele problemă

RISE a identificat mai multe Ocoale Silvice din diferite regiuni din țară, care au folosit pentru transporturile de lemn din SUMAL fotografii neconforme. Este vorba despre Ocoalele Silvice Comana, Bolintin, Turnu Măgurele, Dorohoi, Alexandria, Șimian și Poiana Mare.   

Peste 600 de metri cubi de lemn apar înregistrați în SUMAL cu imagini în care sunt vizibile elementele descoperite și de Garda Forestieră în investigațiile privind clonele: pixelii ecranului fotografiat, marginile unui dispozitiv electronic, reflexia unor surse de lumină sau imagini blurate.

Majoritatea transporturilor au fost efectuate chiar în luna aprilie, în preajma conferinței Ministrului Mediului care amenința cu sancțiuni dure și dosare penale. Au fost cazuri în care unele mașini ale ROMSILVA apar cu fotografi neconforme și-n lunile mai, iunie și iulie ale acestui an.

Click pe markerele de pe hartă pentru detalii legate de transporturi și fotografiile clonă. Fiecare marker = un transport. Zoom in pentru a descoperi mai multe transporturi care au fost realizate din aceeași locație. Click pe fotografie pentru a o deschide. 

Cel puțin una dintre mașinile ROMSILVA identificate de RISE a mai fost sancționată de Garda Forestieră pentru aceleași fapte. Este vorba despre un tractor care aparține Ocolului Silvic Teleorman. Anul trecut, inspectorii de la București au descoperit 170 de metri cubi de lemn că au fost transportați cu fotografii false. Angajații silvici implicați au fost amendați cu peste 3000 de euro.  

Cătălin Grigoraș, profesor asociat la Centrul Național pentru Criminalistică Media din Universitatea din Colorado și expert criminalist în domeniul audio-video, a confirmat informațiile RISE și a constatat neconcordanțe în majoritatea fotografiilor pentru transporturile realizate de camioanele ROMSILVA:

“În imagini se disting matricile display-urilor, marginile/ramele display-urilor, precum și reflexii ale luminii. În alte situații am constatat că aceeași fotografie a fost folosită de mai multe ori”.

Este vorba despre un camion care în SUMAL este înregistrat pe Ocolul Silvic Comana. Conform datelor din sistemul de trasabilitate a lemnului, același set de fotografii a fost utilizat pentru șase transporturi diferite, organizate în trei zile consecutive în decursul lunii mai anul acesta. În total au fost transportați aproape 60 de metri cubi de lemn. 

Am solicitat RNP Romsilva să comenteze situația fotografiilor clonă utilizate de proprii angajați și am prezentat câteva fotografii neconforme de la ocoalele silvice identificate.

“Situațiile la care faceți referire sunt accidentale și vom lua măsurile necesare ca pe viitor, pe cât posibil, să fie eliminate în totalitate. Totodată, personalul silvic emitent al avizelor de însoțire de la ocoalele silvice menționate de dumneavoastră va fi atenționat cu privire la neregulile semnalate, urmând ca în situația în care acestea se vor repeta să suporte consecințele legale”, a reacționat regia pădurilor.

Conducerea de la București a Regiei Pădurilor a mai adăugat că va solicita noi instructaje cu proprii angajați, în ceea ce privește utilizarea SUMAL, dar și că va investi în implementarea unui sistem centralizat de camere de securitate în toată România:

„Ministerul Mediului lucrează la un proiect care ar trebui implementat la scară națională. În funcție de cerințele acestui proiect, ROMSILVA va investi într-un sistem CCTV”, a răspuns biroul de presă al RNP.

Doar că niciun leu n-a fost cheltuit pentru această investiție până în prezent.

Prin acest proiect, regia statului intenționează amplasarea camerelor video de supraveghere a transporturilor de lemn, care să permită monitorizarea traficului și furnizarea unor alerte în timp real cu privire la camioanele considerate suspecte.

Orice încălcare a legii constatată în baza analizei făcute folosind Inteligența Artificială a fost sancționată conform prevederilor legale, cu atât mai mult cele care implică utilizarea fotografiilor clonă, a reacționat Ministerul Mediului cu privire la cazurile clonă descoperite la ocoalele silvice ale Regie Pădurilor.  

„RNP-Romsilva nu face excepție de la aplicarea legii, dimpotrivă, este chemată să asigure un management forestier model pentru silvicultura românească”, a mai spus ministerul.

Arborii din pădurile de stat nu „pleacă” cu fotografiile clonă făcute doar de angajații de la ROMSILVA, ci și cu cele realizate de firmele private care lucrează cu regia statului.

La câteva zile după conferința organizată de Ministerul Mediului la București, un set de fotografii suspecte au trezit interesul reporterilor RISE. Transportul era organizat de o mare companie forestieră, Susai Servcom din Caraș-Severin, unul dintre județele cu cele mai bogate păduri din România. 

Folosind bazele de date și Inteligența Artificială, am căutat în istoricul transporturilor Susai Servcom și am constatat că în ultimii doi ani două dintre camioanele companiei au încărcat în SUMAL cel puțin 61 de transporturi care aveau fotografii neconforme. Adică aproape 2000 de metri cubi de lemn. Cel mai important partener al Susai este ROMSILVA.

O parte dintre cele 61 de transport identificate de RISE au fost descoperite și de angajații DS Caraș-Severin, care au depus o plângere pentru fals informatic și transport de material lemnos fără proveniență legală.   

Datele arată că pentru unele transporturi au fost înregistrate în SUMAL fotografii făcute la alte fotografii. Multe dintre aceste poze au fost folosite de mai multe ori pentru diferite transporturi organizate la luni distanță. 

Expertul Cătălin Grigoraș a analizat setul de date pentru unul dintre camioane și a confirmat că aceeași poză a fost folosită pentru transporturi înregistrate în SUMAL în decembrie 2022, dar și în februarie, aprilie și mai 2023.

Pentru transportul din luna aprilie 2023 una dintre pozele încărcate în sistemul de trasabilitate arată ceea ce pare a fi o fotografie a unei hârtii scoase la imprimantă. Detaliul care a dat de gol copia – în poza încărcată în SUMAL sunt vizibile picioarele și pantalonii unei persoane deasupra cărora se află ceea ce pare a fi o coală de hârtie în care apare un camion plin cu lemn.

O parte dintre clonele identificate de RISE au fost descoperite și de polițiști, precum și de inspectorii de la Garda Forestieră. De altfel, firma Susai Servcom a și fost amendată de mai multe ori în acest an pentru neregulile descoperite. Iar Direcția Silvică Caraș Severin a depus o plângere penală pentru fraudă informatică. 

„Fotografiile încărcate nu au fost făcute directe asupra mijlocμlui de transport ci asupra altor dispozitive electronice sau a altor medii („poză în poză”)”, se arată în plângerea penală împotriva SUSAI.

Cazul este investigat acum de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș. Într-un răspuns pentru RISE, magistrații au confirmat că există o anchetă privind falsul informatic și transportul de lemn fără documente.

O breșă în sistemul de trasabilitate

Utilizarea clonelor la nivelul întregii țări a fost confirmată și de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Într-un răspuns oficial, IGPR ne-a explicat că metoda ilegală este folosită frecvent de către operatorii economici de profil „pentru a expedia și transporta materiale lemnoase de proveniență ilegală, în special la efectuarea transporturilor multiple în baza aceluiaşi aviz de însoțire sau pentru a efectua transporturi din altă locație/altă încărcătură decât cea declarată în sistemul informatic SUMAL 2.0”.

În cazul Susai, anchetatorii au fost surprinși nu doar de numărul clonelor și de modul de lucru, dar și de proprietarii SRL-ului. Compania este condusă de Mihai Onescu, fost membru al Asociației Pădurilor din România (ASFOR), una dintre cele mai mari organizații din țară care face lobby pentru companiile din sectorul de exploatare a lemnului și care a condamnat tăierile ilegale.

Solicitat să explice utilizarea fotografiilor neconforme, Mihai Onescu a negat orice implicare a companiei în exploatarea și transportul de lemn ilegal. Cât privește imaginile clonă, el susține că a fost doar o eroare umană. 

„Fotografiile neconforme reprezintă o neglijență sau o comoditate a personalului ce deservește transportul, care în lipsă de cunoștință au acționat repetitiv”, a reacționat Mihai Onescu, care a adăugat că nu are cunoștință de nicio plângere penală împotriva firmei pe care o conduce.

Onescu a spus că nu mai are nicio funcție și că s-a retras din conducerea ASFOR, unde alături de colegii săi a luptat pentru „practici legale, concurență legală și transparentă în sectorul forestier”.

Ascunderea adevăratei origini a lemnului și ruperea lanțului de trasabilitate este o încălcare a reglementărilor europene, a declarat David Gehl, din cadrul Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG care investighează infracțiunile de mediu în întreaga lume.

Gehl a adăugat că la sfârșitul anului 2024 va intra în vigoare un nou Regulament European (EUDR), iar transporturile clonă reprezintă o vulnerabilitate pentru toate companiile care operează în România și exportă produse din lemn.

„Toate produsele care sunt introduse pe piața europeană sau exportate din Uniunea Europeană trebuie să poată oferi o trasabilitate deplină până la pădurea de origine (…) EUDR este extrem de clar în acest sens – dacă există lemn neconform, și acesta este amestecat în lanțul de aprovizionare, atunci tot ceea ce ar putea fi contaminat este considerat ilegal atunci când este plasat pe piața europeană”, a explicat Gehl.

Documentele obținute de RISE arată exact cum lemnul transportat cu clone poate afecta lanțul de trasabilitate, conform prevederilor noul regulament EUDR, dar și cum pot fi vulnerabilizate companiile implicate în comerțul cu lemn.

În perioada transporturilor cu fotografii neconforme, Susai Servcom a livrat produse gigantului Yildiz Entegre – companie turcească care deține o fabrică de MDF (placi din fibre lemnoase) în România. 

Yildiz Entegre, la rândul său, livrează produse din lemn celor mai mari lanțuri internaționale de bricolaj – Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach – și oferă, de asemenea, materiale din lemn companiilor care produc mobilă pentru IKEA.

„Cumpărătorii internaționali nu fac suficient pentru a-și curăța lanțurile de aprovizionare și a se asigura că nu alimentează corupția și exploatarea forestieră ilegală care se întâmplă în România (…) O breșă ca aceasta reprezintă o întrerupere a trasabilității” , a spus David Gehl care a adăugat că Guvernul României trebuie să facă mult mai mult pentru a întări și a pune în aplicare legile.

AMENZI ȘI PLÂNGERI PENALE

Anul trecut, Ministerul Mediului a folosit într-un test pilot, platforma de inteligență artificială Google Vertex AI, care a analizat toate transporturile de lemn înregistrate în SUMAL în noiembrie 2023.

Au fost considerate suspecte 11.000 de avize (400.000 de fotografii) din totalul de 400.000 (1,6 milioane de fotografii) încărcate în toamna anului trecut. La finalul anchetei au fost înregistrate șapte plângeri penale pentru fals informatic, iar Poliția Națională și Garda Forestieră au dat amenzi și au confiscat lemn în valoare de aproape 840.000 de euro.

În urma unor analize din bazele de date, reporterii RISE au urmărit un număr de autovehicule și au petrecut luni de zile analizând transporturile încărcate în SUMAL înainte și după conferința din aprilie a Ministerului Mediului. Am vrut să vedem impactul și reacția companiilor din sectorul forestier în urma declarațiilor ministrului mediului, Mircea Fechet.

Am găsit sute de transporturi în toată România cu fotografii neconforme încărcate în sistemul de trasabilitate a lemnului. Fotografiile au fost folosite atât pentru camioane, cât și pentru autoturisme sub 3,5 tone. Am localizat fiecare transport și am construit o imagine a fenomenului la nivel național.

Click pe markerele de pe hartă pentru detalii legate de transporturi și fotografiile clonă. Fiecare marker = un transport. Zoom in și out pentru interacțiune. Click pe fotografie pentru a o deschide. 

„Imaginile conțin urmele unor pixeli și matrici, ecranul și marginile unor ecrane ale unor dispozitive electronice, dar și distorsiuni de perspectivă cauzate de poziția camerei foto față de fotografiile imprimate pe coli de hârtie”, a explicat expertul Cătălin Grigoraș.

Pe lângă fotografiile modificate am descoperit și alte zeci de imagini în care nu este vizibilă încărcătura de lemn, așa cum solicită legislația în vigoare. În schimb au fost fotografiate elemente de caroserie sau interiorul unor mașini, coli albe de hârtie, piese de mobilier. Cu alte cuvinte, SUMAL nu are capacitatea de a identifica și bloca imaginile ilegale pentru a fi folosite la transporturile de lemn.

Ministerul Mediului spune însă că este pregătit pentru următorii pași în lupta împotriva clonelor. Recent, instituția a anunțat un nou contract cu aceeași companie care a realizat verificarea transporturilor din noiembrie anul trecut. Noul contract este practic o extensie a testului pilot care a folosit inteligența artificială pentru a detecta fotografiile ilegale din noiembrie 2023. Autoritatea centrală de mediu a spus că ia în calcul și posibilitatea analizei și identificării în timp real a fotografiilor clonă.

„Opțiunea (…) va fi examinată în cadrul analizei de business ce se va face în pregătirea dezvoltării suitei de aplicații SUMAL 3.0. Cu toate acestea, orice nouă funcționalitate a SUMAL 3.0 va trebui gândită în condițiile reale de utilizare a aplicațiilor și anume: zone fără semnal GSM, posibilități reduse de transfer de date, variabilitate mare a modelelor de dispozitive mobile utilizate, precum și actualizările frecvente ale sistemelor de operare”, a reacționat ministerul mediului în răspunsul oficial pentru RISE.

Această opțiune este o necesitate, sunt de părere activiștii de mediu.

„Implementarea acestui mecanism ar putea bloca generarea avizului de transport înainte ca ilegalitatea să fie înfăptuită, dacă fotografia este de tip clonă. Ar putea să ajute și la depistarea volumelor de lemn subevaluate în documente de transport, în timp real, și să trimită alerte automate către autoritățile de control”, a explicat Ciprian Gălușcă, coordonator de campanii pentru păduri în cadrul Greenpeace România. 

Reprezentantul Greenpeace crede însă că mesajele din ultimii trei ani ai Ministerului Mediului, privind dimensiunea lemnului ilegal pus pe piață, se bazează pe niște evaluări superficiale ale fenomenului și nu sperie hoții de lemn.

„Din păcate, împreună cu acest discurs public, autoritățile se mișcă total în reluare în implementarea îmbunătățirilor pentru SUMAL. Să nu ne mirăm că agenții economici încă văd autoritățile de control greoaie și foarte ușor de fentat”.

Autor: Andrei Ciurcanu

Fact-Checking: Roxana Jipa

---

Pentru identificarea și procesarea imaginilor introduse în SUMAL am utilizat platforma Visual Layer

---