Beneficiarii din umbră

Traficanții irakieni care i-au adus pe cei cinci conaționali conectați la Al Qaeda au colaborat în România cu afaceriști turci acuzați de evaziune fiscală. Turcii provin din regiunea Samandag, situată la peste 1700 de kilometri de București, în apropiere de granița cu Siria. În ultimii zece ani, aceste grupări au dominat piața de legume și fructe din România.

Piața de legume și fructe a fost dominată în ultimii ani de afaceriștii turci din regiunea Samandag. Foto: RISE Project

Evaziunea clanurilor

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii șase ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucrainieni. RISE Project a descoperit că mulți dintre aceștia erau în realitate doar interpuși ai clanurilor turce din regiunea Samandag. Afacerile frauduloase au funcționat, potrivit Curții de Conturi, în special în Ilfov, iar mecanismul era organizat pe mai multe paliere: “Subdeclararea valorii produselor în vamă în cazul importurilor, existența unui lanț de societăți care transferau fictiv mărfurile de la una la cealaltă, cu scopul de a pierde urma produselor, și firme fantomă care furnizau documente fictive”.

Cum funcționa mecanismul fraudei în opinia procurorilor care au investigat rețeaua Yuksek.

La aceeași concluzie au ajuns și procurorii DNA care au investigat principalele grupări din Samandag implicate în traficul cu legume și fructe: frații Yuksek și, respectiv, familia Pașa. Ambele grupări erau suspectate că patronează din umbră comerțul ilegal cu fructe și legume din țară, printr-un circuit evazionist bine pus la punct: “(…) mai multe societăți despre care există date că sunt controlate de către Șahin Yuksek, Abbas Yuksek, Ayhan Yuksek și, respectiv, Pașa Ecevit au efectuat importuri de mărfuri foarte mari dar care după maxim șase luni au fost dizolvate sau cesionate.(…) Folosind la autoritatea vamală documente comerciale falsificate, prin subevaluarea mărfii și modificări ale documentelor de transport, fără ca respectivele operațiuni să fie reflectate în documentele contabile, prejudiciind astfel grav bugetul de stat”.

În 2009, procurorii DNA au monitorizat mai mulți angajați și intermediari ai firmelor controlate de turci ca să afle în detaliu cum funcționează rețeaua: “Angajații societăților discută despre faptul că întocmesc facturi fiscale pe aceste societăți care își valorifică mărfurile de la una la alta, într-un circuit închis, după care doar o societate plătește impozite și taxe, celelalte fiind declarate falimentare”.

Circuitul comercial

Morad Ahmed, co-proprietarul din acte al firmelor evazioniste. Foto: RISE Project

Un astfel de circuit a funcționat și în cazul celor două afaceri din Voluntari, în care au fost puși sub acuzare irakianul Morad Ahmed și suedezul al cărui pașaport a fost folosit ilegal în România de vărul lui Ahmed. Cei doi veri au preluat în aceeași zi, 7 august 2008, firmele Lonelia Com SRL și Santana Trading SRL de la doi turci din Samandag. Ambele firme au provocat un prejudiciu de 16,7 milioane de euro, potrivit DNA. Grosul datoriilor au fost contabilizate de Lonelia Com – înființată la începutul anului 2008 de către turcul Serkan Yuksek, membru al grupării din Samandag.  În doar patru luni, operațiunile comerciale ale acestei firme au provocat pierderi de 15,6 milioane de euro la bugetul României. Dar cei acuzați au fost alții. Asta pentru că, la preluare, verii Ahmed și-au asumat integral datoriile către stat, iar apoi au mutat firma la o adresă fictivă din Ilfov. Omar Farid Ahmed, irakianul suspectat de terorism, și-a asumat datoriile în numele suedezului cu al cărui pașaport se plimba ilegal prin România.

Schema nu s-a oprit însă aici. Potrivit dosarului de evaziune, Lonelia Com SRL a livrat mărfurile mai departe către alte două firme din Ilfov: Stil Can SRL și Mery Fruct SRL. Și aceste două companii din lanțul comercial au fost cedate, în august 2008, tot către verii Ahmed. Prima dintre ele, Stil Can SRL, a fost cedată celor doi Ahmed chiar de către Ayhan Yuksek, 46 de ani, membru important al familiei din Samandag. Ayhan Yuksek și fratele său, Sahin Yuksek, 40 de ani, sunt acuzați într-un alt dosar tot pentru evaziune fiscală.

Pionii rețelei

Firmele din circuit erau înființate cu sprijinul unui român – o mai veche cunoștință a lui Sahin Yuksek, liderul informal al grupării din Samandag. Viorel Tilincă, curier la un notariat din București, a fost mandatat de către turci să depună acte la registrul comerțului pentru zeci de firme implicate în negoțul cu legume și fructe.

Tilincă a declarat pentru RISE Project că turcii ajungeau la el prin intermediul lui Sahin Yuksek pe care îl cunoștea încă de la începutul anilor’90. El mai susține că a renunțat să mai facă astfel de servicii pentru afaceriștii turci în 2010, după ce procurorii l-au chemat să explice ce rol a avut în aceste afaceri: “Eu eram mandatat doar să depun documente la Registrul Comerțului. Credeți că îmi spuneau ei mie ce fac cu firmele respective?”.

În schimb, transferul firmei Lonelia Com a fost parafat la biroul de avocatură Nicoleta Bucur din București. O procură din 7 august 2008 arată cum Morad Ahmed o împuternicea pe Ioana Andreea Oțel, angajată la biroul de avocatură, să efectueze formalitățile legale pentru preluarea afacerii de către irakian și pentru mutarea domiciului fiscal al companiei. Atât avocata Bucur, cât și colega ei, Ioana Andreea Oțel, au fost audiate în dosarul în care frații Al Dulaimi au fost acuzați pentru trafic de migranți. Omar Farid Ahmed, irakianul suspectat de legături cu Al Qaeda, a trecut pragul aceluiași birou de avocatură, dar cu pașaporul suedezului în buzunar.

Ioana Andreea Oțel susține că nu a știut că acel pașaportul a fost folosit de o altă persoană: “Nu poți să știi dacă un pașaport este falsificat sau i s-a schimbat fotografia. În mod cert, persoana care a venit cu pașaportul era cea din fotografie”. Oțel a mai explicat reporterilor RISE Project că rolul ei era doar să depună acte la registrul comerțului: “Dacă depui acte nu înseamnă că și știi ce fac ei cu acele firme”.

Intermediarul vamal

Iordanianul Akram Mustafa Naser Bani, intermediar vamal, condamnat pentru corupție. Foto: RISE Project

RISE Project a mai descoperit că, pe aceeași filieră, verii Ahmed au preluat și o afacere a unui iordanian, Akram Mustafa Naser Bani – monitorizat de DNA încă din 2009, alături de angajații familiei Yuksek. Akram a fost implicat în două dosare de corupție. În unul dintre ele, el a fost condamnat alături de liderul familiei Sahin Yuksek.

Akram și Șahin Yuksek au fost reținuți, în aprilie 2013, când încercau să-l mituiască pe un înalt funcționar al Fiscului ca să protejeze interesele firmei fanion a familiei din Samandag. Procurorii l-au acuzat pe Sahin Yuksek că i-a dat 40.000 de euro iordanianului ca să-i ofere demnitarului român. Scopul său era să lovească în concurență și să protejeze interesele firmei Yuksek International Fruct, care înregistra, la acel moment, datorii la stat de aproape 10 milioane de dolari. Detalii, AICI.

Mita n-a mai ajuns la funcționarul Fiscului, iar Akram și Yuskek au fost reținuți de procurori după ce demnitarul i-a denunțat la DNA.

În final, Șahin Yuksek a fost condamnat la doi ani și jumătate cu suspendare pentru dare de mită. Akram a scăpat cu o pedeapsă mai blândă, trei luni cu suspendare, pentru că a cooperat cu anchetarorii. Reporterii RISE Project s-au întâlnit cu Akram cu câteva luni înainte de implicarea lui în afacerea de corupție. Atunci, el a negat că ar avea relații apropiate cu Șahin Yuksek. Iordanianul Akram era o cunoștință mai veche a procurorilor. În martie 2011, el a mers de bunăvoie la DNA şi le-a spus anchetatorilor că este dispus să-i ajute cu informaţii despre traficul ilegal din vămi. La acel moment, Akram era intermediar vamal și o verigă importantă în lanțul evazionist. Iordanianul Ie-a oferit anchetatorilor detalii despre metodele practicate de jucătorii de pe piaţa neagră pentru a evita plata taxelor la stat precum şi nume de poliţişti şi comisari ai Gărzii Financiare care-i protejau pe evazionişti. Printre cei nominalizați se aflau capii rețelelor: frații Yuksek și, respectiv, Ecevit Pașa. Akram nu a făcut atunci un denunţ scris, iar sprijinul oferit DNA nu i-a fost de mare ajutor. Două luni mai târziu, iordanianul avea să fie arestat într-un alt dosar instrumentat de DNA, fiind acuzat că a dat mită vameşilor din Portul Constanţa.

Ancheta penală a zguduit atunci Ministerul de Interne, după ce secretarul său general, Laurențiu Mironescu, a fost pus oficial sub acuzare. Nu era singurul demnitar din acest caz. Senatorul Mircea Baniaș era și el pe listă, la fel ca Eugen Bogatu, director al Administrației Porturilor Maritime Constanța. Ambii au fost trimiși în judecată pentru corupție. Portul Constanța a fost mulți ani principala poartă de intrare pentru mărfurile turcilor din Samandag. Pe aici au trecut mii de tone de legume și fructe care apoi și-au pierdut urma în rețeaua de firme dezvoltată de turci.

RISE Project a descoperit că, în Ilfov, au funcționat, în ultimii cinci ani, peste 400 de firme de comerț cu legume și fructe – înregistrate pe numele unor turci din regiunea Samandag. Majoritatea au făcut tranzacții pe perioade scurte de timp. Apoi, erau lichidate sau cedate altor cetățeni străini. Astfel de tranzacții au dus la o noi acuzații împotriva fraților Yuksek, în același aprilie 2013. Se întâmpla la doar cinci zile după ce Șahin Yuksek era arestat în dosarul mitei.

Sahin Yuksek, unul dintre șefii clanurilor turce, arestat anul trecut într-un dosar de corupție. Foto: Mihai Pogan/RISE Project

Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) i-a pus atunci sub acuzare pe frații Ayham și Sahin Yuksek, alături de alți complici. Investigatorii au făcut percheziții încrucișate la peste patruzeci de societăți comerciale. Detalii, AICI.

Orașul mandarinelor

Reporterii RISE Proiect au investigat clanurile turce la ele acasă, în Samandag, un orășel de pe malul Mediteranei, în care mașini cu numere românești circulă la tot pasul, iar mulți localnici vorbesc fluent limba română, deși locuiesc la peste 1700 de kilometri de București. Locuințele liderilor turci din România contrastează puternic, în Samandag, cu cele ale interpușilor locali folosiți în afacerile cu probleme din Ilfov. La câteva săpămâni după documentarul “RISE Project/În premieră”, un alt membru al familiei, Abbas Yuksek, era acuzat și el într-un dosar de evaziune fiscală. Procurorii din Ilfov l-au reținut, în octombrie 2012, pentru  o evaziune de aproape 1 milion de dolari prin intermediul mai multor interpuși români și arabi. Detalii, AICI.

Puteți vedea în documentar cum funcționa filiera turcă pe ruta Samandag-București și ce susțineau reprezentanții familiei Yuksek în toamna anului 2012.

Romana Puiuleț, Daniel Bojin, Mihai Munteanu, Cristi Ciupercă