În bârlogul vânătorilor de urși

• Urșii și lupii își revendică teritoriile în Europa. În timp ce politicienii caută cea mai bună modalitate de a gestiona acești prădători protejați, vânătorii de trofee din întreaga lume vin în România, țara cu cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană și care deține unele dintre cele mai mari exemplare de pe continent.
• Pentru agențiile germane de turism de vânătoare România este o sursă de profit, iar afacerile sunt în plină expansiune. 
• RISE și publicația germană Flip au investigat sub acoperire cum arată vânătoarea de trofee la urs brun și cum este aplicată legea vânătorii, modificată anul trecut.
• Am descoperit cum valoarea unui trofeu poate fi modificată din pix în așa fel încât punctajul să fie redus și să respecta legislația care nu permite împușcarea exemplarelor mari.
• În ultimele 11 luni în România au fost recoltați 381 de urși. Specialiștii susțin că aproape jumătate dintre ei reprezintă trofee de aur.
• În cazul urșilor de mari dimensiuni, rapoartele oficiale conțin niște date care sunt contradictorii și care ridică semne de întrebare privind veridicitatea evaluărilor.
• În Mureș a fost împușcat un urs al cărui craniu se apropie de recordul mondial, în timp ce blana a fost evaluată ca aparținând unui exemplar comun.

„O VÂNĂTOARE INCREDIBILĂ!”

În septembrie 2024, un bărbat corpolent, de vârstă mijlocie, pe nume Brod, se pregătește să îmbarce într-un avion Lufthansa de pe Aeroportul din Chicago. Grija lui legată de cât de confortabil este locul la clasa Premium Economy este rapid înlocuită de un amestec de emoție și adrenalină. Mai sunt doar câteva ore până va ajunge în România. Va călători prin München până la Cluj și apoi, conform planului pentru care a cheltuit câteva mii de dolari, visul copilăriei sale va deveni realitate: să ucidă un urs brun cu adevărat mare.

Pe forumul online de vânătoare Africahunting, Brod povestește cum este preluat de la aeroport și condus adânc în Carpații din România. Bărbatul este copleșit de emoții. Abia poate dormi în noaptea dinaintea vânătorii. Se trezește în mod repetat ca să se uite la ceas. Apoi, într-un final, vine și ziua cea mare. Își instalează tabăra pe un foișor de vânătoare, supraveghind pajiștea verde din fața sa, cu munții în spate, pante abrupte acoperite de tufișuri dese. În mintea lui, își imaginează exact locul din care ursul va ieși din desiș, din nou și din nou, până când totul se pierde în întuneric.

Apoi, exact când lumina lunii începe să spargă norii de pe cer, zărește o mișcare cu coada ochiului. „Urs,” șoptește Ron către tovarășul său și dezactivează cu grijă siguranța armei sale Blaser R8, o pușcă de vânătoare germană. „Am apăsat încet pe trăgaci, țintind ferm pieptul lui”, povestește bărbatul.

Apoi liniște.  

Puțin mai târziu, americanul cu pielea arsă de soare îngenunchează în iarbă, cu un rictus pe buze. Costumul său de camuflaj îl strânge puțin în jurul burții în timp ce ridică în aer laba masivă a ursului mascul de 15 ani pe care l-a vânat. Un motiv în plus pentru a sărbătorii succesul cu o sticlă de Jack Daniels. După ce o golește, se prăbușește fericit în pat.

Brod nu este singurul din forumul de vânătoare care este entuziasmat de România. Mulți alți străini, pasionați de vânătoare, își etalează armele și zâmbetul lângă grumazul unor urși de mari dimensiuni vânați în țara noastră. 

„O vânătoare incredibilă”, scrie altcineva sub una dintre fotografiile în care apare Brod. „Vânătoare fără egal,” exclamă un alt utilizator de pe forum. Mâncarea și cazarea au fost excelente, și nu au existat roiuri de țânțari ca în Alaska. Însă ceea ce contează cel mai mult pentru vânătorii de trofee de pe forum este rezumat de un alt utilizator: 

„Toți acești urși bruni sunt uriași!!!”

Pădurile României au devenit un fel de paradis pentru vânătorii bogați de safari – nu undeva în Africa, ci chiar în mijlocul Europei, unde își împlinesc visul de a vâna animale mari. Și asta se întâmplă în condițiile în care de la introducerea Directivei Habitate-Flora-Fauna în 1992, urșii bruni sunt strict protejați în spațiul UE.

De ani de zile, Uniunea Europeană are o relație conflictuală cu prădătorii săi. Timp de decenii, lupii și urșii au fost strict protejați, cu populații care și-au revenit după ce fuseseră aproape exterminate în mari părți ale continentului. Dar, odată cu animalele, au reapărut și problemele: doar în Germania, peste 4.300 de animale domestice au fost omorâte de lupi în 2022, potrivit Asociației Fermierilor din această țară. Chiar și poneiul „Dolly” al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost ucis de un lup în urmă cu câțiva ani.

La Bruxelles a început o schimbare de perspectivă: la începutul lunii mai, Parlamentul European a decis să faciliteze vânătoarea de lupi. Vânătoarea de urși este și ea posibilă din nou, în cazuri excepționale, în Europa. După ce urșii au făcut mai multe victime anul trecut, Parlamentul României a crescut cota anuală de vânătoare la 481 de urși. 

Este interzisă însă împușcarea exemplarelor de urs care sunt peste un punctaj CIC de 400 pentru blană și a femelelor cu pui sub vârsta de doi ani. Regula ar trebui să asigure că România nu va intra în conflict cu Uniunea Europeană. Ideea este simplă: acolo unde nu există trofee mari de obținut, nu ar trebui să existe nici vânătoare de trofee.

Dar este această clauză de siguranță într-adevăr respectată? Sau cei mai mari urși din Europa sunt deja împușcați în România? Dacă acest lucru s-ar confirma, nu ar reprezenta doar o încălcare a legislației din România (care prevede cote de prevenție și intervenție în cazul unor atacuri), ci ar indica și faptul că vânătoarea de trofee are loc chiar în interiorul granițelor UE.

Pentru a face lumină asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat, reporterii RISE (România) și Flip (Germania) s-au infiltrat printre vânătorii de trofee din țara noastră.

Deghizarea: Christoph Müller, presupusul asistent al unui om de afaceri bogat din Bavaria, are misiunea de a organiza o vânătoare de urs în România – și de a se asigura că șeful său se întoarce acasă cu cel mai impunător trofeu posibil.

Investigația sub acoperire nu începe în pădurile din Carpați, ci la una dintre numeroasele agenții de turism din Germania. Aici, ca într-o agenție de turism obișnuită, vânătoarea de trofee poate fi rezervată comod, ca un pachet „all-inclusive”. 

Așadar, am solicitat cataloagele de vânătoare ale mai multor agenții. Excursia în România este puternic promovată. „Carpații – un cuvânt magic pentru noi, vânătorii!” scrie furnizorul K&K Premium Hunting Travel din Dortmund în broșura sa, pe coperta căreia se vede un urs brun împușcat, întins în zăpadă. Pentru o vânătoare de urs, inclusiv cazare la hotel cu pensiune completă, se plătește aproximativ 15.000 de euro. În cataloage nu se menționează nicio interdicție privind vânarea urșilor mari.

„România este, fără îndoială, casa celor mai puternici urși bruni din Europa. Îmbogățiți-vă colecția de trofee cu un trofeu excepțional și experimentați sălbăticia neatinsă a României”

 K&K Premium Hunting Travel

Legea românească permite vânarea doar până la un maxim de 400 de puncte CIC. Însă în cataloage, furnizorii promovează în mod repetat trofee cu punctaje mai mari. Westfalia Hunting Travel din Mönchengladbach, de exemplu, se laudă că, datorită conexiunilor bune, agenția poate oferi „cei mai puternici și mai masivi urși bruni din țară” – exemplare „de la 500 de puncte CIC în sus”, deși împușcarea unor astfel de urși este interzisă conform legislației românești.

În loc de catalog, Burjan Hunting, o altă agenție, ne-a trimis o serie de emailuri cu fotografii de pe camere de monitorizare din România: peste 20 de imagini cu urși.

„Pot aproape garanta (…) că șeful dumneavoastră va împușca un urs foarte bun în România”, ne-a transmis pe email unul dintre angajați când am spus că suntem interesați de organizarea unei partide de vânătoare.

Apoi, când am întrebat dacă putem depăși punctajul de 400 CIC, angajatul a plusat: „Avem urși de până la 650 de puncte.”  

Reporterii Flip și RISE au confruntat Burjan Hunting cu aceste oferte, dar compania a negat că ar fi promis o vânătoare ilegală de urși de mari dimensiuni. „Desigur că respectăm cotele stabilite și reglementările legale,” au declarat ei. Westfalia Hunting Travel a afirmat că nu a organizat vânători de urși bruni în România în ultimii ani. Reclama pentru animalele de dimensiuni ilegale, au spus ei, făcea parte dintr-o ofertă învechită. Aceasta ar fi servit în principal drept invitație pentru a începe negocierile, pentru că în cadrul discuțiilor personale, ar fi fost clarificate apoi toate chestiunile legate de cadrul legal și limitarea la 400 de puncte CIC.

Pentru Mona Schweizer, de la organizația pentru protecția animalelor Pro Wildlife, lucrurile sunt însă clare: „Dacă te uiți la reclamă, este clar o vânătoare de trofee!”

Stephan Wunderlich, șeful departamentului de comunicare al CIC , vede altfel lucrurile. Într-o convorbire telefonică, Wunderlich a explicat faptul că problema trofeelor este adesea înțeleasă greșit. Acestea sunt, în primul rând, un indicator al stării populației: multe trofee mari înseamnă mulți indivizi puternici. Dar nu de aceea sunt împușcați urșii, spune el, ci pentru că este necesar: „Populația de urși a scăpat complet de sub control.”

La începutul lunii aprilie anul acesta, Ministerul Mediului a publicat un raport în care se arată că în România mai trăiesc acum între 10.000 și aproape 13.000 de urși. Este de departe cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană. Ministerul a discutat despre efectele interacțiunilor om și urs –  marile carnivore atacă fermele și ucid oi, capre, vaci, intră în gospodării și rănesc oameni. De altfel, în ultimii ani, au existat atacuri fatale când oamenii au murit. 

România are o problemă cu urșii, spun specialiștii în vânătoare. În timp ce experții în conservare susțin că, înainte de folosirea unei arme cu glonț, problema carnivorelor mari poate fi ținută sub control printr-un management eficient: garduri electrice, o gestionare mai bună a deșeurilor municipale și sisteme de avertizare timpurie. Dar toate acestea costă bani și necesită un plan coordonat de toți actorii implicați în gestionare populației de urs brun. Lucrurile se simplifică însă când vine vorba de vânătoare. O activitate care produce bani, nu îi consumă.

„Cine călătorește în România ca să vâneze contribuie la protejarea oamenilor și a animalelor. Faptul că ia și un trofeu acasă? Un detaliu minor”, a explicat Stephan Wunderlich de la CIC și care susține că expresia „vânătoare de trofee”, este de fapt o invenție a activiștilor pentru drepturile animalelor: „Chiar credeți că cineva împușcă un animal doar pentru trofeu?”

În septembrie anul trecut, Brod, vânătorul american, a pozat într-o pădure din Suceava alături de ursul pe care tocmai îl împușcase. Bărbatul ține o mână pe șold și cealaltă pe blana însângerată a impunătorului animal. Capul ursului a fost așezat pe un trunchi de copac, ochii goi privesc direct spre cameră. Gura este larg deschisă, ținută astfel cu ajutorul unei crengi înfipte între fălci, astfel încât colții să fie vizibili în toată splendoarea lor.

O altă fotografie, un alt unghi. Brod și însoțitorii săi au răsturnat ursul pe spate și abia acum se dezvăluie dimensiunea animalului. Este nevoie de ajutorul mai multor localnici pentru a muta trupul ursului împușcat. E nevoie de efort în echipă. Bărbații împing și trag împreună, dar corpul masiv al ursului nu vrea să se miște din loc. Ei aduc un jeep vechi și o frânghie, care se rupe sub greutate animalului. În cele din urmă, cineva apelează la niște chingi cu care reușesc într-un final să târască uriașul afară din pădure. 

Brod scrie mai târziu pe forumul online Africahunting că a rămas fără cuvinte timp de câteva minute. Ursul avea „un corp de mărimea unui VW Beetle (n.r. cunoscutul autoturism Volkswagen). Unii discutau să-l jupuim chiar acolo unde căzuse, dar panta era prea abruptă”, povestește el. Vânătorii de pe forum sunt profund impresionați de poveste. 

„WOW!” scrie unul. „ Ce bestie de urs!”, exclamă altul. Curând, utilizatorii de pe forum încep să ceară detalii: „Cât de mare era, exact? Care este punctajul CIC?„

Vânătorul american evită să răspundă la întrebări. Nu avea o ruletă la el, dar ursul „probabil se încadrează” în limitele legale. Informațiile precise sunt livrate însă imediat de organizatorul partidei de vânătoare.  

“Ursul împușcat are un CIC de puțin peste 400 de puncte”, a scris utilizatorul cu numele Marius Meruțiu, de la HuntRomania, o agenție de la noi. Legea din România spune că este interzisă vânătoarea ușilor peste 400 de puncte, dar că este permisă o marjă de eroare de 5%. Aceeași lege nu explică însă ce sancțiuni riscă un vânător dacă intenționat împușcă un urs de 450 sau 500 de puncte.

RISE a aflat că vânătoarea la care a participat Brod a fost organizată în Suceava, pe fondul de vânătoare Teșna, gestionat de Ocolul Silvic Feldru. Ocolul a fost înființat în 2005 și administrează suprafeţele forestiere aflate în proprietatea comunei Feldru, din județul Bistrița.    

Marius Meruțiu, cel despre care vânătorul american susține că a organizat partida, este un om de afaceri din Bistrița. Presa locală susține că a devenit cunoscut în breaslă pentru serviciile pe care oferă străinilor pasionați de vânătoare. Numele acestuia a apărut într-un scandal din 2019 când bărbatul a publicat pe contul de Facebook un video în care apare un pui de urs sfâșiat de niște câini de vânătoare. 

La vremea respectivă asociațiile de protecția animalelor au denunțat publicarea unor astfel de imagini în online. Omul de afaceri bistrițean a reacționat atunci și a spus că postarea lui avea scopul de a critica astfel de practici ilegale, nu de a le promova.   

Nici vânătoarea organizată anul trecut la Suceava nu e departe de controverse. Deși pe forumul vânătorilor Meruțiu a susținut că ursul împușcat de american depășește 400 de puncte CIC, în rapoartele oficiale exemplarul a primit un punctaj de 350 (290 blană și 62 craniu). 

Alte întrebări și neconcordanțe apar și-n jurul datei când vânătoare a fost organizată. În actele oficiale ale Gărzii Forestiere Suceava, ursul apare ca fiind împușcat pe 17 septembrie 2024. Doar că metadatele fișierelor video postate de vânătorul american pe forum arată că fotografiile au fost realizate pe data de 12 septembrie 2024, cu cinci zile înainte de data care este menționată în rapoartele publice.  

Am solicitat primăriei comunei Feldru și Ocolului Silvic să explice aceste neconcordanțe privind punctajul trofeului de urs și data organizării partidei de vânătoare. Nu am primit un răspuns. 

Cazul a intrat și-n vizorul polițiștilor și procurorilor de la Suceava. Mai multe persoane au fost aduse la audieri după ce reporterii RISE au trimis solicitări de clarificare de la Garda Forestieră Suceava cu privire la partida de vânătoare. 

Cercetările polițiștilor au fost confirmate și de Marius Meruțiu. Solicitat să clarifice neconcordanțele dintre punctajele CIC și datele calendaristice din documentele oficiale și metadatele fotografiilor, Meruțiu a spus că nu poate să comenteze fiind o anchetă în curs. 

“Din câte știu eu, totul s-a făcut conform legii. Doar un expert CIC sau un inspector guvernamental poate certifica dimensiunea oficială a craniului și a pielii. Putem doar specula sau aprecia dimensiunea”, a răspuns Meruțiu într-un email.

Doar că CIC (Consiliul Internațional pentru Vânătoare și Conservarea Faunei Sălbatice) nu mai ia în calcul blana, ci doar craniul pentru evaluare. 

De ce? “Din cauza modificărilor aduse care au loc în timpul procesului de preparare, adică tăbăcirea pielii. Acest proces poate duce la măsurători distorsionate, ceea ce duce la un punctaj, sau o interpretare incorectă”, a explicat Arnof Wimpffen, directorul adjunct al organizației. 

Cu alte cuvinte blana ursului poate suferi modificări, lucru care, conform surselor RISE active în sectorul de vânătoare, se poate întâmpla dacă cineva vrea să reducă sau dimpotrivă să crească punctajul unui animal. 

Dar cum se poate face practic acest lucru?  

Trucul din blana ursului

Unul dintre cei care ar putea avea răspunsul la această întrebare stă pe bancheta din spate a unei Dacia care se apropie încet de intrarea hotelului Lido, din București. Îl cheamă George și este patronul unei agenții din România. Bărbatul organizează partide de vânătoare în pădurile de la poalele Munților Făgăraș. 

Am folosit același scenariu pe care l-am folosit și-n cazul agențiilor din Germania. Am pretins că suntem asistenții unui om bogat din străinătate și că vrem să pregătim o vânătoare spectaculoasă pentru șeful nostru.

Așadar, împreună cu George, reporterul undercover a participat la un tur în zona unde ar trebui să fie organizată partida de vânătoare. Am vizitat cabana de vânătoare situată la Poalele Munților Făgărașului, pădurile unde sunt urmăriți urșii, foișorul din care se trage cu arma. 

Am primit un tur complet menit să inspire încredere și să ne convingă că totul este „bine organizat”.

După aproape trei ore de mers de la București, asfaltul se topește și se transformă într-un drum pietruit, cu pante tot mai abrupte. Schimbăm mașinile și urcăm într-un 4×4. O potecă îngustă șerpuiește acum pe coasta dealului, tot mai adânc în pădure. Apoi, într-o poiană descoperim o cabană mică din lemn, cu cinci trepte care duc pe o verandă. Singurii pași pe care un vânător de trofee trebuie să-i facă înainte de a ajunge într-o poziție perfectă de tragere. 

Dintr-un scaun de lemn, în încăperea mică, se pot vedea printr-o fereastră îngustă două structuri de beton, care seamănă cu niște adăpători, în care era pus cacao, ca să atragă vânatul. În doar câteva ore de așteptare, spune George, pot trece pe acolo până la 15 urși. Dar pe care ai voie să-l împuști?

Legea românească prevede că ursoaicele însoțite de pui nu pot fi ucise și nici urșii peste 400 de puncte. Doar urșii mai mici pot fi vânați, dar în condiții strict reglementate. George are altă opinie însă: „Împușcăm cel mai mare urs care apare.”

Mai târziu, în cabana de vânătoare, la o bere și o friptură, George scoate telefonul mobil și ne arată fotografii cu urși împușcați la diferite partide de vânătoare pe care le-a organizat. Într-unul din videoclipuri un exemplar este atât de mare, încât cu greu este încărcat pe platforma din spate a unui vehicul off-road. „Toți urșii mei au avut peste 400 de puncte”, se laudă bărbatul, care susține că a împușcat chiar și un urs de 570 de puncte CIC la o partidă organizată pentru un vânător polonez. 

Aflăm și trucul care le permite vânătorilor de trofee să împuște cei mai mari urși din România fără să aibă probleme.

Cum se calculează punctajele? Deși organizația internațională CIC face estimările numai pe baza craniului, în România autoritățile iau în calcul și blana.  

Două treimi din punctajul total CIC provin din evaluarea blănii și doar o treime revine craniului. În cazul blănii se iau în calcul lungimea și lățimea blănii – adică dimensiunea reală a ursului – dar și adaosurile pentru frumusețe – lungimea părului, desimea și luciul – adică puncte acordate pentru cât de groasă și frumoasă este blana ursului – o evaluare subiectivă. 

Și aici intervine George: 

„Pot pur și simplu să spun: ursul nu-mi place. Ce poți să-mi faci? Nu există un regulament clar cum trebuie să fie date aceste puncte pentru frumusețe. Măsurăm lungimea și punctajul la frumusețe îl coborâm cât mai jos”.

Potrivit bărbatului care organizează partide de vânătoare, aceste puncte de frumusețe pot fi setate atât de jos încât punctajul total să nu depășească limita legală. Un urs uriaș devine „legal” pe hârtie. „Așa face toată lumea” spune el. „Dar mai bine să nu zici nimănui. Nu pot să spun public, sau să pun asta pe site-ul meu pentru că apoi sunt luat la întrebări – Ce faci tu acolo? ”.

Ulterior, când i-am spus că de fapt suntem reporteri undercover și l-am confruntat cu propriile declarațiile făcute în timpul vizitei la fondul de vânătoare, bărbatul a negat toate acuzațiile și a susținut că s-a simțit obligat să exagereze pentru că voia să vândă pachetul de vânătoarea. Și oricum, nu el se ocupă de estimarea punctajului, ci pădurarul.

Suspiciuni privind datele raportate din pix 

Timp de luni de zile, reporterii RISE și Flip au adresat solicitări pentru a obține punctajele CIC ale tuturor urșilor împușcați în România începând cu anul 2024, locația unde au fost recoltați, gestionarii fondurilor de vânătoare. Am solicitat și fișele de evaluare pentru a putea verifica dacă și cum au fost calculate procentele pentru frumusețe pentru trofeul la blană. Autoritatea de stat a răspuns că fișele nu sunt informații publice și a furnizat doar punctajele totale. 

Din datele Gărzii Forestiere Naționale reiese că în ultimele 11 luni, de la modificarea legii 242 și până la începutul lunii mai anul acesta, în România au fost împușcați 381 de urși, dintr-un total anual aprobat de 426 de exemplare. 

Cifrele arată că peste 180 de exemplare (adică aproape 48% din total) sunt urși cu punctaje la craniu de peste 55 CIC, adică se pot încadra la categoria aur. Din aceștia, 73 de exemplare sunt peste 60 CIC și se apropie de recordul mondial. Iar în cazul celor peste 65 CIC apar suspiciunile. Punctajul pentru craniu nu se corelează cu punctajul pentru blană. Mai exact există cranii mari, la corpuri mici. Cum este și cazul unui urs care a fost împușcat la Mureș anul trecut

“Aici apare ceva dubios. E practic imposibil să ai un craniu de 70 de centimetri, foarte aproape de recordul mondial, și trofeul de blană de 294 de puncte, care ar fi echivalentul unui urs de patru ani de zile sau trei ani de zile ca dimensiune”, a explicat Mihai Pop, cercetător în conservarea urșilor bruni și care a analizat datele raportate de Garda Forestieră Națională.  

Pop a explicat că în rapoartele celor de la GFN există undeva aproape 40 de exemplare de urs care sunt atipice în ceea ce privește raportul craniu, blană. “E nevoie de mai multe date. Nu vreau să intru în zona speculațiilor, dar dacă eu aș fi un inspector al statului român și m-aș uita pe cifrele astea, eu aș avea niște suspiciuni”.

Cercetătorul este de părere că legea 242 aprobată anul trecut nu are nicio legătură cu ideea de management populațional al speciei, sau cu interesul statului român de a înțelege care este impactul modificării legislative și ce măsuri trebuiesc luate pe termen mediu lung. 

“Noi tragem în orb. Se împușcă 400 de exemplare și nu știm care e efectul. Nu știm ce producem în populație, generăm alți urși tineri care să vină prin sate? Ce generăm? Împușcăm masculii? Păi, noi dacă împușcăm mulți masculi și ducem cota de vânătoare către masculi, rămân mult mai multe femele, care femele produc puii masculi. Nu există nicio coerență”, a explicat Pop care a adăugat că modificarea legii a fost făcută pe baza unui studiu contestat și criticat de Academia Română. 

Cam asta este legea 242. Adică nu există nicio formă de asociere a activității de vânătoare cu un obiectiv clar de management. Se împușcă niște exemplare de urs, mai mult sau mai puțin aleatoriu sau focusat, și targetat anumite anumite exemplare. 

Mihai Pop

Ursul împușcat de Brod în Suceava se încadrează în lista trofeelor peste care planează suspiciuni: un craniu de aur, dar o blană nu atât de valoroasă. 

Vânătorul american nu a răspuns solicitărilor de a clarifica controversele din jurul partidei de vânătoare din România. Imediat după ce l-am contactat, articolul în care descria experiențele din țara noastră și fotografiile cu ursul împușcat au dispărut de pe forumul Africahunting. 

Înainte să fie șters articolul, Brod recomanda cu entuziasm vânătoarea de urși din țara noastră. 

“Experiența a fost una extraordinară. Cu siguranță mă voi întoarce!”

Autori: Benedikt Dietsch (Flip), Andrei Ciurcanu (RISE Project)