Cum arăta criza coronavirus dacă aplicam măsurile de protecție recomandate anual pentru epidemia de gripă sezonieră?
Medicii ar fi fost mai protejați.
Spitalul Județean Suceava, principalul focar instituțional, a cumpărat primele măști de protecție abia pe 28 ianuarie 2020, în prima săptămână de evoluție epidemică a gripei.
A cheltuit atunci pe ele doar 2.700 de lei, adică o treime din cât a dat, de pildă, pentru „scaune directoriale”, deși trebuia să refacă urgent stocurile de măști.
Alte spitale județene prin țară au cumpărat la fel de puțin, în ianuarie, când măștile se găseau încă.
Înainte să declare oficial epidemia de gripă, Guvernul a calculat un deficit național de 1,75 de milioane de măști profesionale și a aprobat de urgență, pe 4 februarie, cumpărarea lor pentru coronavirus. Se întâmpla la cinci zile după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat boala COVID-19 o urgență globală de sănătate publică.
În plus, pe 6 februarie, România a solicitat, în secret, 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, pentru lupta cu noul coronavirus. Achizițiile centralizate au întârziat o lună și jumătate, până pe 19 martie, când România a cerut alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială.
“Am strâns tot ce era în spital”
Manuela Șestac e medic neurochirurg la Spitalul Județean din Suceava, primul oraș intrat în carantină totală, dar acum e internată la “Boli Infecțioase” din Iași, orașul unde locuiește.
A fost depistată pozitiv pentru COVID în urmă cu aproape două săptămâni, fiind contaminată în spitalul la care lucrează. Plus cu o gripă sezonieră, adică celălalt virus care ne bântuie zilele acestea, agresiv și el.
Acum mai bine de o lună, culmea, doctorița s-a întors de la Milano și a stat două săptămâni în autoizolare acasă, sub monitorizarea Direcției de Sănătate Publică (DSP) din Iași.
Bolile o așteptau însă la muncă, în spital.
Erorile în cascadă ale șefilor ei au aprins Suceava pe hartă, cu peste 200 de cadre medicale infectate cu noul virus. „Eu am strâns tot ce era în spital, COVID și o gripă de tip B, care debutase cu câteva zile înainte”, spune doctorița Șestac.
Județul Suceava figurează însă cu zero cazuri în tot sezonul de gripă sezonieră, din 1 octombrie 2019 și până pe 23 martie 2020, când au fost publicate ultimele statistici oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), subordonat Ministerului Sănătății.
În februarie, orașul Suceava închidea parțial școli și grădinițe tocmai din cauza gripei sezoniere.
Măsurile de bază pentru protecția medicilor în cazul gripei sunt la fel cu cele pentru noul coronavirus SARS- Cov2 (care provoacă boala COVID-19): măști, mănuși, halate.
Încă de anul trecut, Ministerul Sănătății a făcut recomandări suplimentare pentru spitale, astfel încât să-i protejeze pe medici și pe vizitatori.
Refacerea urgentă a stocurilor cu măști, mănuși și halate. Era una dintre măsurile recomandate suplimentar spitalelor.
Alte două au o importanță vitală astăzi: “Purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mănuși, halate) de către vizitatori și personalul medical și refacerea urgentă a stocurilor de antiseptice și dezinfectante, pentru o igienă riguroasă și a suprafețelor”.
Problemele noii epidemii COVID puteau fi evitate, dacă România aplica corect măsurile pentru gripa sezonieră, susține Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților:
“Echipamentele de protecție de bază și măsurile pentru limitarea epidemiei de gripă sunt exact aceleași cu cele pentru limitarea epidemiei COVID. Dacă le-am fi avut pe acestea în vigoare și stocurile refăcute, s-ar fi diminuat mult efectele pe care le vedem acum. Paradoxal, spitalele au devenit acum cele mai periculoase locuri din România, din cauza lipsei de protecție a medicilor.”
Recomandările pentru protejarea medicilor au fost făcute și în acest an, când autoritățile nu erau încă sigure dacă noul coronavirus ne va afecta. Le-au anunțat prima dată pe 24 ianuarie 2020, când începuse prima săptămână cu evoluție epidemică, cu un vârf de peste 170 de mii de infecții acute (gripă clinică, infecții ale căilor respiratorii superioare, pneumonii).
În acele zile, Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, minimaliza impactul noului coronavirus.
“China e mare, să faceţi specificaţia că acest focar, la nivelul Hubei, cu circa 11 milioane de locuitori, e un punctişor pe harta Chinei. Înseamnă că riscul ca un astfel de caz să ajungă în România e substanţial redus”, declara Streinu-Cercel pe 27 ianuarie 2020.
Însă despre impactul epidemiei de gripă sezonieră, autoritățile erau conștiente. Declarații oficiale pentru avertizarea populației cu privire la acest risc au fost făcute chiar în a doua zi după Revelion.
Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie (SRM), declara agenției de știri Mediafax, pe 2 ianuarie 2020: “Vom avea mai multe cazuri de gripă în 2020 decât în ultimii doi ani. (…) putem aprecia că probabil sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie va fi vârful îmbolnăvirii de gripă, ca în fiecare an de altfel, cu mici decalaje”.
Cazul Suceava
Spitalul Județean Suceava, principalul focar de infecție cu noul coronavirus din țară, începe să-și refacă stocul de măști de protecție abia pe 29 ianuarie 2020. Cumpără 250 de măști profesionale FFP2 (2,99 lei/bucata) și, la fel, măști de tip FFP3 (7,95 lei/bucata). Plătește pentru cele două achiziții directe, în total, 2.700 de lei, adică vreo 550 de euro.
Măștile FPP2 au un grad de protecție împotriva transmiterii infecțiilor de minim 95%, iar cele FFP3, de 99%.
Spitalul are 233 de medici și 1.100 de asistente, iar măștile sunt de unică folosință.
Cu două zile înainte, pe 27 ianuarie, Serviciul de Ambulanță Județean Galați, cumpără 1.000 de măști de tip FFP3, cu 20.000 de lei (20 de lei/bucata). Pe 28 ianuarie, cumpără 500 de măști FFP3 și Spitalul Județean Constanța, cu 17.500 de lei (35 lei/bucata).
A treia achiziție directă, după valoare, este a Spitalului Județean Cluj. Făcuse două achiziții de măști FFP3, în aceeași zi, pe 17 ianuarie (400 bucăți cu 16,55 lei și alte 300, la un preț de 21,5 lei).
Au mai fost trei achiziții cu maxim 10.000 de lei. Restul erau achiziții modice. Din aproape 140 de achiziții directe, făcute în luna ianuarie, jumătate au fost de doar câteva sute de lei.
Abia pe 11 februarie, Spitalul Județean Suceava încearcă să mai cumpere 500 de măști FFP3, dar achiziția pică, compania voia un preț dublu. Spitalul oferise tot 7,95 lei/bucată, ca în 28 ianuarie, dar e refuzat.
A doua zi, compania mai are la vânzare doar 300 de măști, spitalul oferă același preț. Achiziția pică din nou.
Spitalul se reorientează. Cumpără 600 bucăți FFP1, cu protecție de 80%, pe 27 februarie, la prețul de 7,9 lei/bucata, cât oferise cu două săptămâni înainte pentru măștile FFP3.
Mai reușește o singură achiziție de măști FFP2 (500 de bucăți) pe 22 martie. Plătește acum 19 lei/bucată, dublu față de cât refuzase să cumpere în februarie.
Acesta era contextul în miezul nopții de 22 spre 23 martie, când toți medicii spitalului au primit același SMS de la directorul medical Mircea Macovei: „Bună seara! La ora 7:30 toate cadrele medicale care sunt confirmați pozitiv, suspecți sau negativi sunt așteptați la spital! Ordin de ministru! Dr. Macovei”.
Apoi, la 6 dimineața, convocarea se extinde către toți angajații: „Bună dimineața! Tot personalul este așteptat la spital la ora 7:30. Ordin de ministru. Va avea loc o discuție despre situația epidemiologică a spitalului cu ministrul!!! Vă mulțumesc!”.
Mai multe cadre medicale erau deja depistate pozitiv, iar altele aveau simptome și așteptau rezultatele testelor. Fără măști de protecție, sunt îngrămădiți toți într-o sală, în ședință.
O asistentă de la secția de urgență a spitalului (UPU), martoră la ședință și confirmată apoi pozitiv, ne-a relatat cum au stat lucrurile în acea zi.
A dorit să rămână anonimă:
“Nici până astăzi nu înțeleg de ce ne-au chemat la ședința aia. Eu eram abia ieșită din tură și a început să-mi sune încontinuu telefonul, la șapte fără ceva dimineața. Primisem mesajul, dar nu-l văzusem, și mă sunau colegele disperate, le puneau șefii să-i sune pe toți care nu erau în spital și să-i cheme. Le spuseseră că o să vorbim cu ministrul. Unele au fost chemate cu bagaj, altele fără. Mie nu mi-au spus să-mi iau bagaj, doar să vin cât mai repede la spital. M-am îmbrăcat și am alergat. Acolo, eram toți îngrămădiți în sala aia, nu venea nimeni la noi. După vreo oră am început să vociferăm, nu înțelegeam de ce ne țin, șefii intrau și ieșeau de la discuții, noi așteptam să ne comunice ceva. Erau mulți care aveau deja simptome, tușeau, aveau febră, stăteam acolo cu ei. În final, ne-a dat drumul acasă, iar ceilalți colegi, care au stat acolo cu noi, au rămas să lucreze, erau în tură.”
Conducerea spitalului a fost schimbată apoi din cauza erorilor făcute și numită alta interimar. Săptămâna trecută a demisionat și aceasta din urmă, iar la conducere a fost numită o echipă de medici militari.
“Când am auzit că noua conducere militară a spus că personalul medical a refuzat să poarte echipament de protecție, mi-au dat lacrimile”, continuă asistenta: “Cum, când eu n-am văzut niciodată o mască FFP? Un singur combinezon am văzut cât am fost în spital, îl purta un domn doctor de la secția separată de infecțioase. Pe mine o singură dată m-au îmbrăcat când am intrat la un pacient. Atât. Doar târziu, după ce a izbucnit rău, au dat fetei de la triaj o mască FFP3, după ce s-a dus șeful de secție și a tot cerut. Nici noi, nici doctorii nu am primit niciodată așa ceva. Ei mai aveau, își cumpărau singuri, dar noi nu ne permiteam și, oricum, nu mai găseam. Știu că toată lumea spune acum despre noi tot felul de lucruri, dar trebuie să înțelegeți că noi, acolo, am suferit o traumă mai mare decât orice coronavirus. Noi eram hăituiți și denigrați, cum ridicam capul cum ne mutau pe alte secții sau ne sancționau.”
Doctorița Șestac o confirmă de la distanță: „N-am văzut vreo măsură de limitare a epidemiei de gripă în spital anul acesta”
Cele două se completează reciproc. Practic, au ieșit din iarnă și fără măști chirurgicale, relatează asistenta: “N-am avut aproape deloc în februarie. Apoi, în martie, au început să ne dea câte una pe tură, ne treceau în caiet șefii de secții și dădeau raportarea mai sus. Așa primiseră ordin, nu de capul lor. Eu, dacă aveam două ture consecutive, primeam o singură mască. Alteori mă duceam cu ea acasă, o spălam și o călcam. Mi-am mai cumpărat din farmacii, când se găseau, dar nu puteam să-mi cumpăr mai mult de câteva, erau deja scumpe. (Începe să plângă) Păi cum să spui că noi am fost răsfățați?”
Pe 6 februarie, când e declarată oficial epidemia de gripă, Spitalul Județean Suceava mai cumpără 10.000 de măști chirurgicale (cu un leu bucata), despre care medicii spun că au un nivel de protecție împotriva virușilor de trei ori mai scăzut decât cele profesionale FFP.
“Ultimele 10.000 de bucăți!!!”. Așa sună anunțul companiei care vindea măștile chirurgicale în sistemul național al achizițiilor publice (SICAP).
Tranzacția cu spitalul se finalizează.
Recomandările oficiale pentru gripă sunt ca spitalele să asigure măști de protecție și vizitatorilor în spitale, adică rudele și prietenii pacienților.
Urmează alte 22 de anunțuri similare cu ”ultimele bucăți de măști” în sistemul electronic de achiziții publice, unde cei care sunt înregistrați pot comanda produsele pe loc.
Cumpără pe 18 februarie încă 10.000 de măști chirurgicale.
Spitalul încearcă constant să cumpere tot mai multe măști. Multe tentative eșuează. A cumpărat, în total, 65.000 de măști chirurgicale, între 28 ianuarie și 22 martie.
Vasile Rîmbu, managerul spitalului înainte de izbucnirea crizei, are altă variantă: “Sigur că primeau măști, au avut și în ianuarie, și în februarie, mai ales la UPU. Atunci le aveau pentru gripă, știu că și pentru vizitatori erau. Bine, vorbim de măști simple, alea sunt o panaramă oricum, ajută mai mult la moral. Eu le-am pus la dispoziție tot ce aveam în depozit, nu e vina mea că nu au fost valorificate mai bine de directori. Măști din acelea speciale, FFP2 și FFP3, nu am mai găsit. Dar știu că tot am dat măști FFP2 pentru triaj.”
Mircea Macovei, directorul medical, a refuzat să vorbească. „Sunt internat, vă rog să mă lăsați”.
Vasile Rîmbu, aflat în carantină acasă după ce a fost și el infectat, mai susține că au fost achiziționate aproape 67.000 de măști chirurgicale de la începutul anului: „35.000 au fost date la UPU. Nu e menirea managerului să urmărească dacă le și poartă, dacă șefii de secție nu le țin încuiate. Ei trebuie să-și facă referat de consum și să ceară necesarul. Aș face exact ce am făcut dacă ar fi să o luăm de la capăt. N-am nimic să-mi reproșez. Nu a fost neglijență, a fost neputință. Bani am avut, dar nu am avut de unde să cumpărăm. Așa suntem noi răi, mai aprigi, mai acuzatori, ne apucăm să facem acuzații și dosare. Foarte bine, să se ancheteze și cine a greșit să plătească.”
Pe 6 februarie 2020, spitalul județean acceptă o ofertă 25 de scaune directoriale, cu o valoare de 6.200 de lei. Achiziția pică patru zile mai târziu, pe 10 februarie 2020. Firma nu acceptase termenele de livrare și de plată cerute de spital. Spitalul nu renunță la scaune, deși măștile se împuținau de la o zi la alta. Cumpără, în final, 31 de scaune directoriale, pe 18 februarie 2020, cu 9.765 de lei. La prima ofertă, prețul unui scaun era de 248 lei. La a doua, prețul crescuse la 315 lei. Anul trecut, spitalul a mai cumpărat 22 de scaune directoriale, cu peste 12 mii de lei. 4 dintre ele au costat aproape 2000 de lei fiecare.
CAZUL ROMÂNIA
Temperatura în spitalele noastre a crescut la cote alarmante, după cazul Suceava. Tot mai mulți medici din țară au început să amenințe cu demisia pentru că autoritățile nu le asigură protecția minimă ca să poată trata pacienții.
Unii directori de spitale au reușit să-și protejeze medicii mai bine, susține Vasile Rotilă, președintele federației Solidaritatea Sanitară.
Tot el adaugă: “Din ce știu, anul trecut spitalele au respectat mai bine măsurile de protecție în cazul epidemiei de gripă sezonieră”.
Guvernul realizează urgența pentru noul coronavirus pe 4 februarie 2020, cu două zile înainte să fie declarată epidemia de gripă sezonieră. Atunci, aprobă o ordonanță de urgență exact cu acest scop:
“Stocurile de urgență medicală”.
Noul coronavirus intrase deja în Europa, iar Organizația Mondială a Sănătății declarase COVID urgență globală de sănătate publică.
În România, analizele interministeriale erau deja alarmante:
“Țara noastră este deficitară în asigurarea echipamentelor necesare intervenției pentru transportul pacienților suspicionați sau confirmați cu noul Coronavirus, respectiv: echipamente de protecție formate din combinezoane, vizieră, mănuși de unică folosință și măști FFP2, echipamente de terapie intensivă (ex: ventilatoare), camere de izolare și izolete de transport pe targă.” (Extras din nota de fundamentare a ordonanței de urgență din 4 februarie).
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) realizase deja o evaluare a necesarului de echipamente care trebuiau să fie achiziționate rapid.
“Atunci, la începutul lunii februarie s-a făcut necesarul, dar o lună mai târziu nu aveau cumpărat nimic din acest necesar“, spune Vasile Rotilă, președintele federației Solidaritatea Sanitară, care a participat în acele zile la discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății: “Erau setați cu privatizarea (liberalizarea accesului spitalelor private la fondurile publice-nn), nu discutau despre altceva. Noi ne așteptam să vorbim și despre coronavirus”. ,
La nivel central, achizițiile au mers mai rău ca la Suceava, deși România a apelat și la un ajutor financiar extern de urgență, în valoare de 200 de milioane de euro. Banii au fost solicitați de la Banca Mondială pentru lupta cu coronavirusul și făceau parte dintr-un program de finanțare mai larg pentru dezastre.
Niciun oficial român n-a vorbit până acum despre acești bani.
Beneficiarul programului era chiar Departamentul pentru Situații de Urgență, care realizase și necesarul de echipamente de protecție.
Banca Mondială aprobă a doua zi solicitarea României, pe 7 februarie, potrivit corespondenței cu ministrul Finanțelor.
Am încercat să aflăm ce s-a întâmplat cu banii.
Florin Câțu, ministrul Finanțelor, ne-a confirmat retragerea banilor, dar nu a dorit să discute oficial pe marginea acestui subiect.
Raed Arafat, șeful DSU, instituția beneficiară a programului extern și cea care realizase necesarul de echipamente de protecție, n-a răspuns pe marginea acestui subiect.
Mihai Theodor, consilier al șefului DSU, Raed Arafat: “Rolul DSU în acest împrumut de la Banca Mondială este mai degrabă de expert, noi venim cu statistici și argumente prin care fundamentăm nevoia, de ce ne trebuie acei bani, noi aducem documentele. În rest, el se semnează la nivel de Guvern și chiar de președinție, din ce știu. Noi, DSU, nici nu putem să primim bani direct. De regulă, în astfel de programe cu Banca Mondială în care suntem beneficiari, banii se duc la IGSU, care e în subordinea noastră, noi facem dacă e cazul necesar de materiale, IGSU cumpără în funcție de el. Acum, pe programul ăsta de 400 de milioane, vă spun sigur că banii nu au venit la IGSU. Nici nu știu dacă banii au fost virați României. (Îi spunem că au fost). Chiar sunt intrigat.”
Marin Adrian, purtător de cuvânt IGSU: “Toate achizițiile pentru COVID, la care a fost parte IGSU, s-au făcut cu bani din fondul de urgență al Guvernului.”
De necesarul de achiziții din 4 februarie s-a ocupat Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), subordonat Ministerului Finanțelor.
Primul anunț de achiziții are loc pe 18 februarie 2020, pentru primele cinci loturi de echipamente de protecție. Sunt exact cantitățile pe care le estimase Departamentul pentru Situații de Urgență:
- 1,75 milioane măști de protecție FFP2 și FFP3
- 1,75 milioane mănuși
- 1,75 milioane de combinezoane
- 1,75 milioane de viziere
Timp de trei săptămâni, ONAC găsește doar mănuși și 38 de mii de combinezoane. Pentru celelalte reia procedura de mai multe ori.
Până pe 19 martie, ONAC încă nu avea încheiată nicio achiziție pentru măști de protecție, deși sunt principala armă a medicilor în lupta cu coronavirusul.
În aceeași zi, ministrul finanțelor, Florin Câțu, solicită alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, care îi aprobă pe 22 martie.
Cornelia Nagy, președinte ONAC: “Achizițiile centralizate prin ONAC au început odată cu Ordonanța nr 11 din 4 februarie. Procedurile, adică, au fost demarate atunci. Luna februarie însă a fost cam moartă, nu am primit oferte și ce am primit au fost mai mult neconforme. Abia pe 15 martie s-a redeschis China și am început să primim oferte. Măști am găsit abia pe 23 martie. Absolut peste tot am căutat, noi am muncit și în februarie de la început, dar nu am avut. Noi încheiem acordurile-cadru, apoi IGSU se ocupă de plăți și contracte subsecvente, ei primesc produsele. “
Primul acord pentru măști a fost încheiat, pe 19 martie, cu Renania Trade SRL, dar doar pentru 80 de mii de bucăți. Apoi, un alt acord, pe 23 martie, cu Romwine & Cofee SRL, pentru 875 de mii de măști.
Ultima achiziție e verificată acum de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, după ce presa a publicat detalii despre modul în care a fost realizată, prin interpuși.
“Noi încheiem acordurile-cadru, apoi Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) se ocupă de plăți și contracte subsecvente, ei primesc produsele.” , explică șefa ONAC.
În luna februarie, spitalele și alte instituții din țară au încercat să facă 549 achiziții directe cu măști FFP (2 și 3). Doar 331 au fost realizate, cu o valoare totală 1,61 milioane de lei.
Top zece cumpărători (februarie)
Până pe 3 aprilie, 474 de cadre medicale din România erau infectate cu coronavirus. Dintre acestea, 318 sunt din Suceava.
Elena Dumitru, Daniel Bojin, Victor Ilie