Cel mai important dosar în care sunt judecați membrii clanului Sportivilor se apropie de final. Miercuri, 1 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea să dicteze condamnări definitive pentru cei 38 de inculpați care au declarat recurs față de sentințele anterioare. Judecarea dosarului a început acum opt ani. În acest timp, liderul Sportivilor, Ion Anghel, a încetat din viață. Anghel a murit anul acesta, la vârsta de 60 de ani și a avut parte de o înmormântare fastuoasă.
Tineri și curați
Interesant este că, la data arestării Sportivilor, în martie 2006, cei mai mulți dintre ei aveau un cazier nepătat. Deși eficiența lor infracțională le permisese să constituie o grupare interlopă de mari dimensiuni în București, liderul clanului (Ion Anghel) și doi dintre locotenenții săi de frunte (Radu Cristian Roșca și Robert Florin Nica) nu mai avuseseră, până la acea data, procese penale. Asta deși Anghel era un mafiot notoriu, Roșca fusese membru al clanului Cămătaru, iar Nica „lucrase” pentru Nicu Gheară.
Un martor citat în dosar declară: „Nica fusese la Gheară. La un moment dat, Nica se certase, nu mai era cu Gheară. Roșca nu mai era nici el cu Nuțu. Acuma, cum respectivii nu mai erau nici acolo, nici acolo, s-au băgat cu Coco (n.r. – porecla lui Ion Anghel)”.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ion Anghel avea 52 de ani, în vreme ce subordonații lui, mult mai tineri, aveau vârste cuprinse între 23 și 36 de ani.
Reședința, în cartierul Berceni
Sportivii erau (și sunt), în marea lor majoritate, locuitori ai cartierului Berceni. Maniera lor de operare, prin care își obțineau veniturile, consta în găsirea unor persoane vulnerabile de la care estrocau bani bătându-le și terorizându-le.
De exemplu, patronul unui mic magazin alimentar, a cărui mărturie se găsește în dosar, povestește cum, pentru a-l face să plătească o datorie pe care o avea la un terț – plus „dobânda” cuvenită clanului – Sportivii l-au dus pe un câmp, în afara Bucureștiului, l-au dezbrăcat la pielea goală și au urinat pe el.)
29 de NUP-uri
Procurorii DIICOT care au anchetat gruparea Sportivilor au notat în rechizitoriu faptul că interlopii aveau strânse legături cu polițiști de la secțiile nr. 14, 15 și 16 din București (toate, aflate în sectorul 4), relații în virtutea cărora erau absolviți de anchetele care ar fi putut porni de la plângerile cetățenilor.
De altfel, analizând trecutul celor trimiși în judecată în 2006, procurorii au descoperit că, pe numele acestora, între 1998 și 2005, existaseră 29 de dosare de cercetare penală finalizate prin NUP.
„Am pierdut casa, am pierdut tot”
Una dintre victimele lui Ion Anghel – patron al unei firme de pază, cu care Anghel voia să se asocieze – a declarat că, de teama liderului interlop, în 2003, își vânduse toate bunurile și fugise din țară.
În 2006, în timpul audierilor, victima, aflată acum la muncă în Italia, i-a spus procurorului: „Mi-e frică. Nu știu ce să fac. Eu, din ce am fost în România, am ajuns să muncesc ca o slugă. (…) Am pierdut casa, am pierdut tot, am vândut din cauza lui ca să trăiesc aici (n.r. – în Italia)”. În 2003, imediat ce avusese de-a face cu Anghel, victima depusese o plângere penală la secția nr. 14 de poliție, plângere peste care, însă, polițiștii au lăsat să se așeze praful.
Ofițeri, lipsă la apel
În ciuda faptului că, potrivit rechizitoriului, Sportivii avuseseră susținători printre salariații Ministerului de Interne, niciun polițist nu a fost trimis în judecată în acest dosar, alături de zecile de inculpați ajunși în boxa acuzaților.
Săptămâna aceasta, RISE Project a întrebat DIICOT dacă, în urma anchetei din dosarul Sportivilor, au fost trimiși și ofițeri MAI în judecată, în dosare penale disjunse din acesta. În răspunsul transmis, DIICOT a comunicat RISE că această solicitare excede sfera informațiilor disponibile publicului larg.
Ionuț Stănescu