Cum s-a scăldat Romsilva în alte prime necuvenite în valoare de zeci de milioane de euro

• Inspectorii Curții de Conturi au descoperit că în 2021 și în 2023 Romsilva a acordat peste 216 milioane de lei drepturi salariale necuvenite. Este vorba despre alte premii decât cele ocazionale.
• În ultimii ani șapte ani, Romsilva a cheltuit peste 1,2 miliarde lei pentru bonusuri salariale și bonusuri la pensionare.
• Controlul a scos la iveală că nici Consiliul de Administrație nu a performat și că membrii acestuia au acționat fără obiective clare și fără indicatori de performanță. Indemnizația anuală a unui membru din CA poate ajunge la peste 17.000 de euro.
• În 2024, mai mult de jumătate dintre Direcțiile Silvice din cadrul Regiei Pădurilor au încheiat anul financiar pe minus. Cea mai mare pierdere a fost înregistrată la Caraș Severin, în valoare de 34 de milioane de lei.

“Spitalul” din pădure

43 de milioane de Euro. Atât a cheltuit Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva pe parcursul a doi ani (2021 și 2023) pentru acordarea de drepturi salariale necuvenite și care au fost încadrate cu titlul alte prime decât cele ocazionale. Zecile de milioane de euro, cam cât ar costa construcția unui spital de dimensiuni medii, au fost cheltuite fără ca angajaților să le fie evaluată performanța. 

Bugetul colosal a fost descoperit de o echipă de inspectori de la Curtea de Conturi care în perioada septembrie 2024 – ianuarie 2025 a verificat cum au fost cheltuiți banii obținuți de regia statului, majoritatea proveniți din exploatarea pădurilor. În prezent, Romsilva administrează 3,1 milioane de hectare de fond forestier care se află în domeniul public și un alt milion de hectare din zona privată.

Din raportul de control reiese că zecile de milioane de euro au fost aprobate cu încălcarea legislației. Mai mult decât atât, sumele au fost alocate într-un mod arbitrar fără să existe criterii și obiective transparente, ceea ce a determinat inechități salariale între angajați din diferite Direcții Silvice. 

Un exemplu sunt primele acordate în toamna lui 2022 pentru realizări deosebite. Un șofer al Direcției Silvice Suceava a primit în noiembrie 2022 peste 13.000 de lei. Mai mult decât prima alocată angajaților cu răspundere în exploatare și gestiune contabilă din altă direcție silvică din țară cum ar fi un inginer silvic sau un economist de la Argeș de exemplu.

Deși inspectorii Curții de Conturi au solicitat Romsilva să pună la dispoziție documente care să justifice rezultatele deosebite obţinute de către beneficiarii premiilor (în plus faţă de salariile negociate) Regia Pădurilor a întârziat să furnizeze aceste acte. 

RNP are însă la dispoziție câteva luni pentru a-i identifica pe cei care au încasat primele nelegale. Conform raportului, până la finalul lunii septembrie, șefii Romsilva trebuie să recupereze zecile de milioane de euro și să îi identifice pe cei care sunt responsabili pentru alocarea sumelor de bani. 

Conducerea entităţii va efectua demersuri pentru recuperarea sumelor acordate ca plăţi necuvenite de la persoanele beneficiare ale acestor drepturi salariale.
În situaţia în care se constată că sumele reprezentând drepturi necuvenite nu se mai pot recupera de la beneficiari, se vor analiza cauzele producerii prejudiciului şi se vor stabili, după caz, persoanele responsabile.

Raport Audit Curtea de Conturi

“Romsilva trebuie să înțeleagă că epoca risipei s-a încheiat și să pună în aplicare toate măsurile de conformare stabilite de Curtea de Conturi. Regia trebuie să adopte o procedură clară și transparentă pentru modul de acordare a premiilor care să includă o analiză riguroasă a performanței obținute de salariați”, a declarat ministrul mediului, Mircea Fechet. Acesta a adăugat că rezultatele raportului Curții de Conturi vin să confirme faptul că “la Romsilva este nevoie de reformă profundă, de transparență și de o rupere clară de practicile păguboase din trecut”.

Bugetul primelor și bonusurilor oferite de regia pădurilor este însă mult mai mare. Un calcul al tuturor beneficiilor salariale din în ultimii șapte ani arată că Romsilva a cheltuit peste 1,2 miliarde de lei. Cele mai mari bonusuri au fost cele acordate pentru angajații care au ieșit la pensie. Conform contractului colectiv de muncă, salariații care au peste 30 de ani vechime primesc la pensionare 10 salarii brute în cuantum net.

Așa se face că anul trecut, de exemplu, doi directori ai unor Direcții Silvice din țară au încasat fiecare câte 490.000 lei brut, adică aproape 100.000 de euro. Deși conducerea Romsilva a decis în noiembrie eșalonarea acestor prime pe durata a 12 luni calendaristice din momentul ieșirii la pensie, tranzacțiile arată că cel puțin în cazul unui director bonusurile au fost acordate în întregime când acesta a părăsit locul de muncă.  

În ultimii 5 ani bugetul alocat pentru bonusurile de la pensionare a fost de peste 300 de milioane de lei.

Un consiliu de administrație fără vreo responsabilitate

După cinci luni de control, concluzia Raportului Curții de Conturi a fost că modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului nu este conform, sub toate aspectele semnificative, iar această problemă este una generalizată.

Concluzia este valabilă și-n cazul Consiliului de Administrație (CA), cel care trebuie să se asigure că regia performează și își realizează obiectul de activitate. Inspectorii au constatat că pentru membrii CA nu a existat o metodologie specifică de selecție, că nu au existat criterii de independență și nici criterii de performanță. Mai mult decât atât, după ce a fost realizată selecția, cei cinci membri nu au primit un mandat de 4 ani, așa cum cere legea, dar au fost menținuți pe poziții prin numiri provizorii. 

“Prin nominalizarea unor administratori provizorii, Consiliul de Administraţie astfel numit nu a avut obiective şi indicatori de performanţă, aşa încât nu a fost posibilă nici o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor încredinţate acestuia”, apare scris în raportul de control.

Un fost membru al CA Romsilva, care a dorit să-și păstreze anonimatul, ne-a explicat că instituirea provizoratelor în Consiliul de Administrație a fost folosită tocmai pentru a evita tragerea la răspundere a membrilor în cazul unor eșecuri:   

“Legea este foarte clară. Romsilva trebuia să organizeze selecție pe principiile transparenței, profesionalismului și nediscriminării. La RNP nu s-a vrut să se facă concurs tocmai ca să fie puși oamenii lor în poziții bine remunerate. Indemnizația este destul de mare și e bătaie pe aceste sume de bani. Uitați-vă în toate Consiliile de Administrație unde se plătește cel mai bine sunt numai șmecheri, apropiați ai politicienilor, demnitari care roiesc pe lângă partide. Nu sunt numiți pe criterii profesionale. Pentru că, dacă erau numiți, atunci Regia Pădurilor nu ajungea în stadiul în care a ajuns. Cei din Consiliul de Administrație aveau o responsabilitate dacă aveau contract de mandat. În lipsa lui și prin provizorate s-a urmărit chiar asta, să nu fie tras nimeni la răspundere, sau să fie răspundere limitată”. 

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a susținut că o nouă procedură de numire pe 4 ani a noilor membri a fost declanșată și că marți, 10 iunie, a fost ultima zi în care s-au putut depune dosarele. În total există 25 de candidați.

“Practica numirilor provizorii s-a perpetuat prea mult timp, ceea ce a afectat capacitatea de reformă și performanță a Regiei. Nu mai accept improvizații sau excepții de la lege”, a reacționat Fechet.

Consiliul de Administrație al RNP Romsilva are în componență cinci membri provizorii, la care se adaugă directorul general – și el numit tot provizoriu. Conform site-ului oficial al regiei, mandatele au expirat în mai anul acesta. 

Fiecare membru din CA primește o remunerație lunară netă de 7292 de RON. Anual,  suma se traduce în aproape 17.000 de euro. Unul dintre cei care primesc aceste indemnizații este Corvin Nedelcu, un funcționar de rang înalt cu ștate vechi în administrație și în CA-uri. Fost secretar general în Ministerul Mediului și director de cabinet la Ministerul Finanțelor, Nedelcu (un pensionar al MApN) a declarat în declarația de avere din decembrie 2024 că a încasat venituri de 426.000 de lei (echivalentul a 85 de mii de euro). Pe lângă RNP Romsilva, acesta și-a mai rotunjit veniturile cu sume de la alte patru instituții de stat: Ministerul Mediului, Administrația Națională de Meteorologie, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian și, respectiv, Eximbank (Banca de Import Export a României).       

Alături de Nedelcu, din CA Romsilva mai fac parte doi directori de Direcții Silvice din țară. Este vorba despre Ciobanu Sorin Călin (DS Suceava) și Armand Chiriloiu (DS Argeș). Cu alte cuvinte, subordonații directorului general trebuiau să verifice mandatul șefului lor, care, la rândul lui, le verifica lor performanța în RNP. Un posibil conflict de interese care a fost semnalat de inspectorii Curții de Conturi:  

“Există riscul ca monitorizarea şi evaluarea directorului general să se realizeze în mod subiectiv întrucât, în calitate de salariaţi ai regiei, deţinând funcţia de director direcţie silvică, aceştia trebuie sa se supună, la rândul lor, evaluării anuale efectuată de directorul general al regiei”, apare scris în raportul celor de la Curtea de Conturi. Inspectorii au atras atenția că exercitarea simultană a calităţii de membru în Consiliul de Administraţie şi de director direcţie silvică poate genera lipsă de obiectivitate şi ridică suspiciuni de încălcare a unor principii legale şi de guvernanţă corporativă. 

Am solicitat conducerii Regiei Pădurilor să comenteze concluziile raportului de audit și să explice de ce RNP a acordat prime ocazionale în valoare de peste 216 milioane de lei fără să facă o evaluare a angajaților. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.

Update 20 iunie

Într-un comunicat de presă conducerea Romsilva a susținut că primele au fost alocate având în vedere rezultatele financiare excepționale din anii 2021 și 2022 și cele 216,5 milioane de lei reprezintă suma brută. Conducerea Regiei Naționale a Pădurilor nu a explicat de ce nu a pus la dispoziția inspectorilor Curții de Conturi documente care să justifice rezultatele deosebite obţinute de către beneficiarii premiilor și nici nu a comentat concluziile raportului în care se arăta că “modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului nu este conform, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil, iar neconformitatea este generalizată.”

Autor: Andrei Ciurcanu