Ionuț Stănescu 
Ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, șeful secției de arși de la Spitalul Floreasca, profesorul Ioan Lascăr, și directorul Spitalului Floreasca, Radu Macovei, au ales să ascundă adevărul, în niște momente de solidaritate umană uriașă, în care nimeni nu credea că în România au mai rămas resurse pentru minciună. FOTOGRAFII: Sergiu Brega/RISE Project, Alexandru Raita/Mediafax, Alexandru Hojda/Mediafax, Marian Iliescu/Adevărul.
Oameni de la vârful sistemului de Sănătate au găsit puterea să mintă opinia publică, privind frontal obiectivul camerelor de filmat, în zilele de doliu care au urmat tragediei de la clubul Colectiv.
În noiembrie, atunci când toată lumea căuta soluții de tratament pentru cei peste 50 de răniți care se zbăteau între viață și moarte, presa și-a amintit că, la Spitalul Floreasca, în aprilie, fusese inaugurată o unitate medicală ultramodernă, specializată tocmai în tratarea pacienților cu arsuri grave.
Statul investise in ea aproximativ 7 milioane de euro. Era cea mai modernă din țară.
“De ce nu este folosită acum?”, au întrebat ziariștii.
Ministrul de atunci al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, profesorul Ioan Lascăr (șeful secției de chirurgie plastică de la Floreasca, la data aceea) și Radu Macovei (directorul Spitalului Floreasca) au oferit numeroase răspunsuri pentru a justifica nefolosirea acestei noi capacități medicale.
Nici unul dintre răspunsuri nu era adevărat. Nu știm nici acum care este răspunsul corect la această întrebare, ci doar că răspunsurile autorităților au fost false.
În momentul accidentului de la Colectiv, deși trecuseră șapte luni de la inaugurarea ei, unitatea nu era decât o simplă butaforie exorbitantă.
Documentele obținute acum de RISE Project probează că, în zilele de după momentul Colectiv și în alte 30 de zile, după aceea, unitatea nu făcea încă parte din structura autorizată a spitalului.
Ea nu a avut cum sa primească pacienți până pe 10 decembrie 2015.
Abia pe 10 decembrie, la capătul unei proceduri inițiate pe 16 iulie, Direcția de Sănătate a Municipiului București a eliberat Spitalului Floreasca o autorizație de funcționare în a cărei anexă figurează și această unitate de îngrijire a marilor arși.
Până pe 10 decembrie, în acte, unitatea nu era înrolată în structura autorizată a spitalului. Ea avea doar statutul de „spațiu în curs de dotare”.
Din punct de vedere legal, până când o capacitate medicală nu e cuprinsă în autorizația de funcționare a unui spital, ea nu poate fi folosită la tratarea pacienților.
Până pe 10 decembrie 2015, unitatea superscumpă pentru îngrijirea marilor arși a fost, din punct de vedere instituțional, doar un grup de „spații în curs de dotare”.
Așa este descrisă, în autorizația de funcționare din decembrie 2015, unitatea de mari arși, amenajată în corpul E al Spitalului Floreasca.
Dacă această unitate ar fi fost funcțională la data accidentului de la Colectiv, cinci dintre răniți ar fi putut fi îngrijiți aici, fiind, astfel, feriți de infecțiile intraspitalicești care au decimat victimele focului de pe 30 octombrie.
De asemenea, statul ar fi economisit banii plătiți pentru transferarea lor în străinătate, la unități de același nivel.
De ce nu a fost inclusă în structura autorizată a Spitalului Floreasca încă de la inaugurarea din aprilie?
De ce a mai fost inaugurată în aprilie, dacă a devenit funcțională abia în decembrie?
Nu există o explicație oficială care să răspundă la aceste întrebări. Nici unul dintre cei invocați mai sus – Nicolae Bănicioiu, Ioan Lascăr și Radu Macovei – nu a oferit-o până astăzi.
Tot ce au făcut a fost să evite continuu, zile la rând, rostirea adevărului.
Iată, mai jos, o trecere în revistă a mai multor declarații prin care au încercat să ascundă o aberație a sistemului pe care îl conduceau.
Aceea că cea mai modernă unitate medicală de arși din România, inaugurată șapte luni mai devreme, nu era folosită la cel mai mare dezastru cu arși care a lovit România.
Ministrul Nicolae Bănicioiu, 2 noiembrie, Europa FM, în dialog cu Cătălin Tolontan: „[Unitatea] este în stare de a fi funcțională”.
(N.r.: nu era funcțională).
Ministrul Nicolae Bănicioiu, 2 noiembrie, TVR, în dialog cu Tolontan și Liviu Mihaiu: „Această unitate va fi funcțională în două zile”.
(N.r.: a devenit funcțională abia 38 de zile mai târziu).
Ministrul Bănicioiu, 2 noiembrie, TVR, în dialog cu Tolontan și Mihaiu: „Din prima seară (n.r. – seara incendiului, 30 octombrie), i-am spus profesorului Lascăr: <<Unitatea vă este folositoare acum?>> Și a zis: <<Da, în câteva zile, va fi folositoare>>.”
(N.r.: nu a putut fi folosită până pe 10 decembrie).
Ioan Lascăr, șef al secției de arși de la Floreasca la data aceea, 2 noiembrie, Gazeta Sporturilor: „Până acum,unitatea modernă de arși nu a fost folosită de când a fost inaugurată pentru că nu am avut mari arși și au fost, e adevărat, și niște probleme la sistemul de aer. (…) Dar s-au remediat”.
(N.r. – Chiar dacă ar fi existat pacienți cu arsuri mari, unitatea nu era operațională. Ca dovadă, ea nu a fost folosită nici când la Spitalul Floreasca au fost aduși, într-o singură seară, 14 mari arși de la Colectiv, exact tipul de victime pe care era menită să le trateze. Instalația de aer invocată de Lascăr fusese achiziționată de spital încă din 2010, cu bani de la Primăria Sector 1. Costase 174.000 de euro și fusese livrată de firma Aer Tech Service. Nu se cunoaște încă dacă problemele la instalația de aer, menționate de Lascăr, au provocat în vreun fel întârzierea procesului de integrare a acestei unități în structura autorizată a spitalului. De altfel, medicul le minimalizează și spune că au fost remediate).
Inaugurarea unității de mari arși, petrecută în aprilie 2015, în prezența ministrului Bănicioiu, a șefului secției de chirurgie plastică, Ioan Lascăr, și a primarului Andrei Chiliman, a fost doar un moment de operetă. FOTO: Primăria Sector 1.
Ioan Lascăr, 2 noiembrie, conferință de presă: „Din motive de utilizare în condiții de eficiență maximă a resurselor noastre umane, am dedicat o parte din spațiul secției de ATI (n.r. – a Spitalului Floreasca) îngrijirii în primele etape a acestor bolnavi arși. În momentele când vom putea disocia cazurile efectiv grave de cele care au o traiectorie evolutiv medie, vom putea instala patru-cinci pacienți în acest spațiu (n.r. – unitatea modernă pentru îngrijirea marilor arși). Cele cinci paturi, evident, nu puteau face față internării celor 14 pacienți (n.r. – câți răniți de la Colectiv se găseau atunci la Spitalul Floreasca) decât dacă-i puneam câte trei în pat”.
(N.r.: În realitate, paturile unității pentru îngrijirea marilor arși nu puteau fi utilizate deloc.)
Ioan Lascăr, 2 noiembrie, DIGI 24: „În momentul în care resursa umană va fi integral angajată și, repet, săptămâna viitoare vom avea iarăși un concurs pentru ocuparea posturilor de asistente rămase vacante – după ce [alte asistente] și-au dat demisa în salvă, în lanț, din motive de remunerație modestă – sperăm să putem folosi și acele paturi din plin (n.r. – paturile unității)”.
(N.r.: Unitatea pentru îngrijirea marilor arși nu funcționase deloc, deci asistentele respective nu aveau de unde să-și fi dat demisia. Procedura de autorizare a spitalelor presupune ca, la momentul în care se face evaluarea de către Direcția de Sănătate, întreaga schemă de personal să fie ocupată. Autorizarea unui spital nu este condiționată de rămânerea în posturi a personalului. De altfel, această explicație le contrazice pe cele anterioare, în care Ioan Lascăr spune că nu folosește unitatea ba pentru că, până acum, nu a avut mari arși, ba pentru că, acum, nu poate să trieze pacienții).
Radu Macovei, directorul Spitalului Floreasca, 10 noiembrie, răspuns în scris, la o întrebare trimisă de RISE Project: „Da, Spitalul Clinic de Urgență are autorizația sanitară de funcționare (care cuprinde și Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă) eliberată de către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București”.
(N.r.: Întrebarea RISE nu se referise însă la Spitalul Floreasca, în ansamblu, despre care era evident că are autorizație sanitară, ci la unitatea de arși inaugurată cu șapte luni în urmă.)
Ce știm, până acum, despre unitatea de îngrijire a marilor arși de la Floreasca:
- Este cea mai modernă unitate de îngrijire a arșilor din România.
- Inaugurată în aprilie 2015, a devenit funcțională abia în decembrie 2015.
- Amenajarea spațiului în care funcționează a costat statul român aproximativ 3,5 milioane de euro. Banii au fost plătiți de Primăria Sectorului 1.
- Utilarea ei medicală a costat 3,3 milioane de euro, plătiți de Spitalul Floreasca către firma Gemedica. (Acordul cadru în baza căruia s-au făcut aceste plăți se ridica la 9 milioane de euro).
- Firma Gemedica este patronată de Aurel Galea, prietenul intim, sponsorul de campanie electorală și partenerul de afaceri al lui Sorin Oprescu.
- Cel care a realizat caietul de sarcini al licitației câștigate de Gemedica, profesorul Ioan Lascăr, acordă consultații medicale la clinica Academica, pe care Galea o patronează împreună cu Sorin Oprescu.
- Gemedica a câștigat această licitație fără să o concureze nimeni. La fel s-a întâmplat la toate licitațiile pe care Gemedica le-a câștigat la Spitalul Floreasca – în sume de ordinul milioanelor de euro.
Ionuț Stănescu
Rise Project 
Bianca Albu 
Codruta Simina 
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 