2/06/2013

Subteranele unei afaceri transfrontaliere: servicii secrete, masoni, oligarhi și corupție.

RISE Project scoate astăzi la iveală secretele unui conflict care va decide soarta unor importante resurse minerale din România. Reporterii noștri au lucrat împreună cu jurnaliști din Serbia și Rusia pentru a descâlci ițele complicate ale unei afaceri transfrontaliere care are ca țintă zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. Afacerea “Mina de Aramă” are drept personaje ofițeri din servicii secrete, masoni, fugari sârbi, firme elvețiene sau britanice, diplomați ruși și judecători corupți.

 

infografic_MINECO_romana

Dați click pentru a mări infograficul afacerii “Mina de Aramă”

 

București, 12 martie 2012

La o masă din restaurantul hotelului Pullman, doi români şi un sârb discută aprins câtă mită să-i dea unui judecător român şi cum să facă să ajungă banii la acesta. Sârbul de la masă este Aleksandar “Sasha” Andrejević, director al companiei multinaționale Mineco, o firmă implicată în exploatarea resurselor naturale.

În timp ce negociază la București, Andrejević se și ascunde de autoritățile sârbe care îl au în vizor pentru o serie de presupuse escrocherii legate de privatizări în țara de peste Dunăre.

Ceilalţi doi de la masă sunt Iacob Chişărău, directorul companiei de stat Moldomin, şi Adrian Dan Rus, reprezentantul local al filialei Mineco din Bucureşti.

Discuţia este înregistrată de procurorii români.

În înregistrările din dosar, sârbul Andrejević spune că banii ar trebui să ajungă la judecător prin transfer bancar, preluând sugestia șefului său, Dimitrije “Miki” Aksentijević, fondatorul Mineco. Adrian Rus agreează și el varianta transferului bancar și îi recomandă lui Chișărău, intermediarul mitei, să deschidă un cont într-­o bancă din Cipru.

Chișărău îi spune însă lui Andrejevic că se teme că retragerea unei sume mari de bani din bancă ar putea atrage atenţia autorităţilor, dar sârbul încearcă să-l convingă că se pricepe la astfel de lucruri.

În final, cei trei decid, totuși, ca Iacob Chișărău să preia banii în numerar din Serbia, iar apoi să-i înmâneze judecătorului. Andrejevic le mai spune românilor că nu va putea veni personal la întâlnirea din Serbia, programată două zile mai târziu, din cauza problemelor pe care le are cu autorităţile locale, însă dă asigurări că va veni o altă persoană din partea lui.

Miza este mare. Cel pe care încearcă să îl mituiască românii şi omul de afaceri sârb este judecătorul Cătălin Nicolae Șerban, vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara. Contactul iniţial cu judecătorul fusese făcut printr-o lojă masonică din care făceau parte atât judecătorul cât şi Chişărău. (DETALII AICI)

O săptămână mai devreme, Curtea de Apel din Timișoara hotărâse să acorde companiei Mineco dreptul să cumpere activele Moldomin, aflată în faliment. Moldomin deține sute de hectare de teren în adâncul căruia se află zăcământ de cupru evaluat la aproximativ un miliard de dolari. Fiscul românesc încercase deja să blocheze vânzarea activelor către Mineco, însă Curtea a decis în favoarea companiei elveţiene. Tranzacția nu este însă finalizată pentru că o altă contestație a agenției statului  împotriva tranzacției se judecă încă. În pofida acestor contestații, Mineco a obținut și licența de exploatare a zăcământului, licență care i-a fost acordată de o altă instituție a statului. (DETALII AICI)

Biserica Albă, Serbia, 14 martie 2012

La două zile după întâlnirea de taină de la hotelul Pullman, Chişărău trece graniţa în Serbia şi înaintează aproape zece kilometri, până la mica localitate Biserica Albă. Călătoreşte în maşina şefului poliţiei din Moldova Nouă, oraş aflat în apropierea graniţei cu Serbia.

Cei doi fac niște cumpărături iar la ora locală 16.00 se opresc în parcarea unui hotel. Aici, doi necunoscuți îl așteaptă pe Chișărău într-o maşină neagră de teren, având pregătit un plic plin cu euro. Chișărău ia banii şi se întoarce la maşina sa. Întreaga operaţiune durează două minute. O oră mai târziu, sârbul Andrejević primeşte un sms cu textul “terminat”-semn că operațiunea se finalizase cu succes.

Ce nu ştie încă Andrejević este că maşina în care se aflau cei doi români tocmai fusese oprită în trafic, imediat după ce traversase granița înapoi în România.

Anchetatorii români găsesc în buzunarul lui Chişărău 50.000 de euro. Îl conving apoi să colaboreze şi acesta acceptă să continue misiunea şi să livreze banii. În aceeaşi zi, banii sunt marcaţi cu cuvintele “trafic de influență” cu o cerneală specială vizibilă doar la lumină fluorescentă.

Plicul nu ajunge însă direct în mâinile judecătorului. Potrivit declaraţiilor acuzării, acesta îi spune lui Chișărău să lase banii la biroul notarial al soţiei sale, încercând astfel să mascheze mita în spatele unei tranzacţii fictive.

Adrian Dan Rus (Mineco Romania), mai 2013, înainte de a intra în clădirea Curții Supreme unde se judeca recursul la sentința inițială.

Adrian Rus (Mineco Romania), 30 aprilie 2013, înainte să intre în clădirea Curții Supreme/FOTO: Mihai Pogan

În pofida aranjamentului cu biroul notarial, judecătorul este arestat. Procurorii susțin că Mineco se aştepta ca judecătorul să facă multe în schimbul banilor. Și anume, să îşi influenţeze colegii de la Curtea de Apel nu doar în unul, ci în două dosare importante pentru companie: o contestaţie a Fiscului român la vânzarea activelor Moldomin şi cererea, tot din partea Fiscului, de înlocuire a lichidatorului care se ocupa de vânzarea activelor Moldomin în procedura de faliment, firma RTZ & Partners. Aceasta firmă înstrăinase anterior activele Moldomin către Mineco. Compania elvețiană dorea ca ambele acțiuni ale statului român să fie blocate de către instanță.

La finalul operaţiunii, nu numai că judecătorul a ajuns să fie arestat, dar s-a dovedit şi că a fost înşelat, în plicul care a ajuns la el aflându-se cu 10.000 euro mai puţin decât ceruse iniţial. Andrejević şi şeful său, Aksentijevic, au părăsit la timp România, chiar în ziua operaţiunii poliţiei și sunt anchetați astăzi în lipsă.

Între timp, reprezentanţii Mineco continuă procesul de preluare a controlului asupra Moldomin. Adrian Rus, șeful biroului local al Mineco, îi reprezintă în continuare pe sârbi în timp ce îşi contestă condamnarea din prima instanță la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Aeroportul Otopeni, 19 octombrie 2012

Mikhail Orlov, geologul oprit la aeroport, scapă de acuzațiile de spionaj economic.

Mikhail Orlov, geologul oprit la aeroport, a scăpat de acuzațiile de spionaj economic.

Un bărbat de vârstă medie, cărunt şi cu mustaţă, se plimbă liniștit prin aeroport cu mai multe planșe la subraț. Nu mai apucă să se urce în avion, fiind blocat de autoritățile române în timp ce face ultimele formalităţi vamale. Forțele de ordine găsesc asupra lui hărţi geologice și documente ce conţin informaţii clasificate şi îl duc la audieri.

O săptămână mai târziu, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) anunţă că au blocat o operaţiune care constituia o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României. Procurorii anunță că investighează mai multe persoane pentru informaţiile clasificate despre rezervele de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă. În centrul investigațiilor se afla cetățeanul rus oprit pe aeroport, dar autoritățile nu-i divulgă identitatea.

RISE Project a aflat că bărbatul este Mikhail Orlov, un geolog rus care făcea parte dintr-o echipă de experţi aduşi în România de aceiaşi sârbi de la Mineco, acuzați de complicitate la cumpărarea judecătorului Șerban. Echipa de experţi ruși era condusă de către Ilyas Abdrakhmanov, 62 de ani, deputat al Republicii Başchiria din Federaţia Rusă şi membru al partidului politic al lui Vladimir Putin, Rusia Unită. (DETALII AICI)


O afacere neobișnuită

Vizualizarea conexiunilor Mineco Cupru mineral SRL

Vizualizarea conexiunilor Mineco Cupru Mineral SRL

Dimitrije Aksentijevic este fondatorul companiei Mineco AG, înființată în 2002 în cantonul elveţian Zug. Acesta este un cetăţean britanic de origine sârbă care până la momentul înfiinţării Mineco lucrase pentru Glencore International, una dintre cele mai mari companii infiinţate de Marc Rich.

“Miki” Aksentijevićeste este fiul lui Dragan Aksentijević, fost director al Aviogenex, companie aeriană de stat din fosta Iugoslavie şi membră a grupului Genex, principala casă de comerţ în perioadă comunistă. Genex este, în fapt, varianta iugoslavă a Întreprinderii de Comerț Exterior “Dunărea”, firma prin care treceau mai toate marile afaceri de import-export din perioada comunistă.

Sârbii puseseră ochii pe Moldomin încă din 2006, când, cu sprijinul unei companii locale, Metanef, au participat la o licitaţie care avea ca scop asocierea cu statul român pentru exploatarea rezervelor de cupru. Moldomin deţinea drepturi de exploatare pentru minereuri de cupru pe un teritoriu vast situat lângă Dunăre, la granița româno-sârbă.

La acea vreme, Dan Adrian Rus era executiv în grupul de companii Metanef. Ca şi Mineco, Metanef avea legături vechi cu Glencore. Tentativa Mineco de a se asocia cu statul a eșuat însă la acea dată. (DETALII AICI)

O nouă oportunitate  pentru Mineco a  apărut în 2010, an în care Moldomin s-a prăbuşit sub povara datoriilor acumulate. Compania de stat datora aproape 50 de milioane de euro la bugetul de stat. Datoria, mică totuși  în comparație cu valoarea estimată a zăcământului de cupru pe care îl deținea compania de stat, a determinat intrarea în procedură de faliment.

Zăcămintele de cupru au o importanţă strategică pentru Mineco, care controlează două combinate de procesare a minereurilor în Serbia.

Autorităţile fiscale din România încearcă de un an și jumătate să anuleze un antecontract de vânzare care ar oferi companiei Mineco drepturile de exploatare pentru teritoriile Moldomin. În pofida contestațiilor agenției de stat, Mineco a obținut, în circumstanțe despre care cei implicați nu doresc să scoată niciun cuvânt, și licența de exploatare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

(DETALII AICI)

Astăzi, procurorii români încearcă să îi aducă pe Andrejević şi Aksentijevic în faţa justiţiei din România.

Cristi Ciupercă, Daniel Bojin, Stevan Dojčinović (Serbia), Roman Anin (Rusia)

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.