5/12/2012

Frantisek Priplata a intrat în firma din Cehia în 2006 la un an după ce a fugit din România. Firma cehească este partener majoritar într-o companie din Oradea care vinde mobilă.

Cehul Frantisek Priplata își coordonează de la distanță afacerile din România, după ce a fugit din țară ca să scape de închisoare. El a fost condamnat pentru instigare la asasinarea lui Virgil Săhleanu, liderul sindical al combinatului Tepro Iași. Priplata nu a plătit nici un leu despăgubiri familiei Săhleanu. În schimb, statul român acumulează zilnic datorii către firma reprezentată de Priplata în privatizarea Tepro (AICI). Astăzi, cehul are o firmă în Oradea și vinde nestingherit mobilier și stofe cehești în România.

ASASINATUL. Atacul împotriva liderului de sindicat a fost negociat direct de Frantisek Priplata cu patronul unei firme pază, Cătălin Ciubotaru, după cum rezultă din sentința prin care afaceristul ceh a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru instigare la omor.

Pe 4 septembrie 2000, Priplata i-­a spus lui Ciubotaru că dacă nu rezolvă rapid problema “Săhleanu” îi va rezilia contractul pentru paza combinatului Tepro. Firma patronată de Ciubotaru obținuse un contract de  aproape 400 de milioane de lei vechi pe lună pentru paza uzinei Tepro, dar nu reușise să-și intre în rol din cauza opoziției sindicatului. Frantisek Priplata a negociat, în acea zi, cu Ciubotaru un preț pentru agresarea lui Virgil Săhleanu. Cei doi s-­au înțeles pentru 3000 de dolari. Priplata i­-a fixat lui Ciubotaru și un termen final până la care trebuia rezolvată „problema Săhleanu”: 14 septembrie 2000. Atunci urma să ajungă la Iași patronul ceh Zedenek Zemek, reprezentat de Priplata în privatizarea Tepro. Planul era ca sindicalistul să stea măcar 2- ­3 săptămâni în spital, perioadă în care firma de pază să preia controlul securității combinatului, iar protestele salariaților Tepro să înceteze.

Virgil Săhleanu a fost asasinat pe 7 septembrie 2000.

Pentru aplicarea planului, doi agenţi ai firmei de pază din Vaslui s­-au deplasat în două rânduri la Iași ca să î­l atace pe sindicalist. Ei l­-au urmărit mai multe zile pe Săhleanu, însă sindicalistul era mereu însoțit, astfel încât nu au reuşit să se apropie de el. Pe 5 septembrie 2000, a doua zi după ultimatumul lui Priplata, Cătălin Ciubotaru le­-a cerut angajaților săi să urgenteze atacul asupra sindicalistului. Mai mult, el le-­a promis că dacă vor reuși să­-l asasineze le va dubla banii promiși. În dimineața zilei de 7 septembrie 2000, Virgil Săhleanu a ieșit singur din apartament, a coborât scările, iar când a ajuns la parterul blocului a fost atacat de cei doi angajați ai firmei de pază. Unul dintre ei l-­a lovit cu pumnul, având prinsă de degete o rozetă metalică de robinet, iar celălalt l­-a tăiat în zona gâtului cu un cuțit. Loviturile de cuțit au continuat până ce Virgil Săhleanu și­-a pierdut cunoștința. Cei doi asasini au fugit după atac înapoi la Vaslui, iar Virgil Săhleanu a decedat la spital în aceeași zi.

EXTRĂDARE EȘUATĂ. Frantisek Priplata ar fi trebuit să iasă din închisoare în acest an, dacă nu ar fi fugit din țară în 2005. El a fost arestat pe 21 septembrie 2000 pentru implicarea în asasinarea liderului de sindicat. În total, el a stat în arest aproape un an de zile, perioadă care i­-a fost scăzută din pedeapsa finală de opt ani. În 2007, Priplata a mai fost condamnat la încă un an și șase luni pentru că a trecut ilegal frontiera ca să scape de pedeapsa din dosarul omorului, dar această condamnare a fost contopită în cea inițială. Cehul mai are de ispășit astfel aproape șapte ani din prima sentință. Fuga din țară l­-a scăpat însă de încarcerare.

Autoritățile din Cehia au respins cererea de extrădare făcută de România.

Încercările repetate ale autorităților române de a-­l extrăda pe Priplata au eșuat, iar un tribunal din Cehia a blocat și posibilitatea ca el să­ își ispășească pedeapsa în țara sa natală. Ambasada Republicii Cehe susține că autoritățile române nu au făcut solicitări prin biroul său de la București pentru extrădarea lui Frantisek Priplata și că Tribunalul din Brno a refuzat defintiv să recunoască hotărârile instanțelor românești.

Ministerul român al Justiției susține că Tribunalul Regional din Brno a respins solicitarea autorităților române, în data de 2 decembrie 2009, pe motiv că asistarea inculpatului Priplata de către un translator a fost pur formală, fiindu-­i încălcat astfel dreptul la apărare. Ministerul Justiției susține, într-un răspuns transmis RISE Project, că executarea condamnării mai poate avea loc doar dacă Frantisek Priplata va fi localizat pe teritoriul unui stat străin, altul decât statul ceh.

Priplata poate fi arestat, în baza unui mandat european de arestare, dacă părăseste teritoriul Cehiei.

FĂRĂ DESPĂGUBIRI. Fuga din țară a cehului a lăsat familia Săhleanu și fără despăgubirile impuse de judecători. Doina Stupariu, avocata familiei Săhleanu, a declarat, pentru RISE Project, că Frantisek Priplata nu a plătit niciun leu din despăgubirile la care a fost obligat de instanță, în solidar, cu ceilalți condamnați: “În procesul penal, doamna Săhleanu s-a constituit parte civila, atât pentru ea, cât și pentru fiica sa. Din câte imi amintesc suma era în jur de 300 de milioane de lei vechi sau chiar mai mult. Această sumă reprezenta daune morale și materiale, fetița soților Săhleanu fiind minoră atunci”. Avocata Doina Stupariu mai spune că nu a mai auzit nimic despre Frantisek Priplata dinainte de 2005, de la ultimele termene din procesul penal, și că nu știa nimic de afacerile pe care cehul le mai derulează în România.

 AFACERI LA DISTANȚĂ. Frantisek Priplata, în vârstă de 62 de ani, deține astăzi, potrivit site-ului companiei, cel mai mare centru „en­-gros” de mobilier rustic din Cehia, situat în localitatea Uherske Hradiste, în care el domicialiază. Documentele obținute de RISE Project arată că familia Priplata gestionează în această localitate grupul de firme I.B.A. Holding,  prezent pe mai multe piețe externe cu afaceri în industria lemnului, produse chimice, textile, utilaje, dar și cu produse alimentare.

“Nu eu. Nu eu.” a spus Frantisek Priplata într-o discuție telefonică cu reporterii RISE Project în momentul în care a fost întrebat despre firma din Oradea. Acesta a răspuns chiar la numărul de telefon al firmei I.B.A. Holding din Uherske Hradiste, număr listat pe site-ul firmei alături de numerele de contact ale afacerii din Oradea. După ce a aflat motivul pentru care îl căutăm, româna cehului s-a stricat brusc, afaceristul pretinzînd că nu mai înțelege despre ce vrem să vorbim.

Firma lui Priplata din Cehia deține 90 la sută din SRL-ul românesc.

În România, firma lui Priplata are exclusivitate pentru distribuția de stofe cehești. Site-­ul oficial de prezentare a grupului I.B.A are o secțiune specială în limba română, iar singurele  adrese de contact sunt cele din localitatea cehă și, respectiv, din Oradea. O divizie a grupului, I.B.A Boemia a.s,  deține, în prezent, 90% din firmă orădeană I.B.A. Rom Import Export SRL, specializată în comerțul cu mobilă. Restul participațiilor sunt deținute de românca Ana Conevalic, ­ martoră în dosarul omorului. Firma din Oradea nu a înregistrat profit în ultimii șase ani, iar încasările nete s-­au deteriorat constant după anul 2008.

Vizualizarea afacerilor lui Frantisek Priplata

Ana Conevalic este o parteneră constantă a lui Frantisek Priplata în România înainte ca afaceristul să se implice în privatizarea combinatului Tepro Iași, ca reprezentant al companiei Zelezarny Veseli (controlată de omul de afaceri ceh Zdenek Zemek). Un paragraf din “dosarul omorului” arată cum Ana Conevalic intermedia întâlniri pentru Frantisek Priplata cu patronul firmei de pază Cătălin Ciubotaru și asigura totodată traducerea discuțiilor: La începutul lunii august 2000, motivează instanţa, inculpatul Ciubotaru Cătălin a fost contactat telefonic de translatora Ana Conevalic care i-a comunicat să se prezinte pe 10 august 2000 la Hotelul Hilton din Bucureşti, spre a discuta şi negocia clauzele contractului de pază cu deţinătorul pachetului majoritar de acţiuni de la SC TEPRO SA Iaşi, Zdenek Zemek. La data de 10 august 2000, la Hotelul Hilton din Bucureşti s-au întâlnit Ciubotaru Cătălin, Frantişek Priplata, Ana Conevalic şi Zdenek Zemek. S-a discutat prin intermediul translatoarei Ana Conevalic, problema preluării prin transfer a salariaţilor Corpului de pază propriu de la SC TRPRO SA Iaşi de către SC PROTECT SRL cu 96 angajaţi şi a 24 muncitori din combinat care, ulterior, aveau să fie concediaţi de Ciubotaru Cătălin. Acesta din urmă a fost de acord cu acest aranjament.

Ana Conevalic nu a putut fi contactată de către RISE Project. Ea este prezentată în dosarul penal astfel : “Frantisek Priplata a cunoscut-o pe martora Ana Conevalic, cetăţean român de naţionalitate slovacă, care i-a devenit secretară, parteneră de afaceri, asociată şi concubină, având împreună şi un copil minor.” Conevalic îl  ajuta deseori pe Priplata în întâlnirile cehului cu diverşi parteneri de afaceri români, asigurându-i traducerea discuţiilor.

IBA Rom Import Export SRL, firma lui Priplata şi Conevalic,  l-a angajat pe avocatul care a reprezentat compania cehă Zelezarny Veseli  în procesul în care Virgil Săhleanu solicita desfiinţarea contractului de privatizare al Tepro Iaşi. În iulie 2000, Virgil Săhleanu obţinuse câştig de cauză în procesul intentat companiei cehe, patronată de Zdenek Zemek şi reprezentată de Frantisek Priplata.

Pericolul pentru firma cehă reprezentată de Priplata era ca Virgil Săhleanu să obţină definitiv, la recurs, scoaterea companiei cehe din combinatul Tepro prin anularea contractului de privatizare, potrivit sentinţei  de condamnare definitivă a cehului şi a celorlalţi complici implicaţi  în asasinarea liderului sindical.

Daniel Bojin, Ionut Stănescu, Cristi Ciupercă

CITESTE SI:

Statul român dator milioane de dolari către cehi

Priplata, dator la stat

Cehii de la Tepro, patroni în fotbal

Tepro: cronologia unei privatizări

 

ULTIMELE INVESTIGAȚII RISE:

AFACERILE BISERICII

FOSTUL SEF AL ERICSSON ROMÂNIA: AM PLĂTIT POLITICIENI

 

 

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.