5/12/2012

AVAS explică cum a ajuns datoare cehilor din privatizarea TEPRO.

În fiecare zi, o autoritate a statului român acumulează dobânzi către firma cehă implicată în privatizarea Tepro, proces care a culminat cu asasinarea liderului sindical Virgil Săhleanu. La datoria principală de peste 3 milioane de dolari, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) trebuie să mai achite și dobânzi. Banii reprezintă prețul plătit de cehi la cumpărarea combinatului Tepro. Instituția statului susține că nu a plătit banii până astăzi pentru că a avut conturile blocate de alți creditori.

 

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a ajuns datoare firmei patronată de cehul Zdenek Zemek și reprezentată de conaționalul său Frantișek Priplata, în urma mai multor procese judiciare. Pe de o parte, AVAS a cerut desființarea contractului de privatizare, iar, de partea cealaltă, cehii și­-au cerut înapoi banii plătiți pentru acțiunile Tepro. În final, judecătorii au obligat AVAS să plătească aproape 3,15 milioane de dolari. Sentința a devenit irevocabilă în 2009, după decizia Înaltei Curți de Justiție și Casație, care obligă autoritatea statului să achite și o dobândă de 6 la sută pe an, calculată din octombrie 2000 și până la efectuarea plăţii. Adică aproape 4 milioane de dolari la ora actuală. Pentru că AVAS nu a plătit încă banii.

Adrian Volintiru, noul șef al AVAS, susține că instituția nu a putut să plătească de bunăvoie banii deoarece conturile sale au fost poprite de către executorii judecătorești la solicitarea altor creditori ai AVAS.

 

Vizualizarea conexiunilor firmei Ferromet

 

CULPA COMUNĂ. AVAS trebuie să plătească banii în conturile unei alte firme – Ferromet A.S., ­  patronată tot de afaceristul Zdenek Zemek, conform datelor registrului companiilor din Cehia.  Ferromet a continuat procesul început de firma Zelezarny Veseli împotriva AVAS pentru recuperarea banilor plătiți pentru acțiunile Tepro Iași.

AVAS a încercat să se apere, în proces, susținând că nu trebuie să restituie banii deoarece cehii ar fi comis mai multe fapte ilicite imediat după ce au preluat compania statului în 1998. Neregulile invocate de AVAS vizau managementul defectuos al cehilor, care ar fi dus la scăderea valorii acțiunilor cu circa 4,4 milioane de dolari. Decizia instanței arată însă că AVAS nu a dovedit faptele ilicite comise de compania cehă.

Curtea de Apel Iași reținuse o culpă comună a celor două părți încă din anul 2000, când a constatat nulitatea contractului de privatizare. Culpa comună se referea la faptul că niciuna din părți nu a ținut cont, la privatizare, de prevederile unei ordonanțe de urgență privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în cazul transferului de proprietate.

Nouă ani mai târziu, în 2009, Înalta Curte de Justiție și Casație arată că AVAS și-a recunoscut vina deoarece a renunțat la soluționarea recursului pe care tot instituția statului român îl ceruse.

Adrian Voluntiru, șeful AVAS, susține astăzi că autoritatea statului a fost reprezentată în proces de avocaţi care au asigurat o apărare corespunzătoare, dar că instanţa este suverană cu privire la hotărârea pronunţată.

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.