2/09/2015
Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului. FOTO: Mediafax/AFP/Sergei Supinsky

Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului. FOTO: Mediafax/AFP/Sergei Supinsky

  • O casă din centrul Bucureștiului, păzită de jandarmi, ascunde banii și interesele familiei prezidențiale din Azerbaidjan
  • Azerii au făcut tranzacții de milioane de euro la București, în memoria fostului lider național Heydar Aliyev, tatăl actualului președinte
  • Tranzacțiile s-au derulat pe o filieră de afaceri conectată la ambasada azeră de la București
  • Fundația familiei Aliyev susține că are parteneriate oficiale cu mai multe ministere în România

 

OBIECTIV DIPLOMATIC”

O casă din zona veche a Bucureștiului e păzită permanent de jandarmi. “Aici e un obiectiv diplomatic”, explică jandarmul care îi legitimează pe reporterii RISE pentru că filmează clădirea din strada Popa Soare nr. 39, situată la aproape un kilometru de Piața Universității.

Alți doi jandarmi își fac rapid apariția de pe o stradă lăturalnică.

Reporter: Ce obiectiv diplomatic?

Jandarm 1: Reprezentanța economică azeră…

Reporter: Unde scrie? Pe clădire apare doar că aici e o fundație…

Jandarm 2: E o fundație, dar e străină …are regim special…


 

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

La această adresă funcționează oficial doar fundația azeră “Heydar Aliyev”, înființată de familia prezidențială în memoria fostului lider național. Jandarmeria Română și Ministerul Afacerilor Externe se contrazic cu privire la statutul clădirii. Jandarmeria spune că nu asigură paza fundației, ci a unei alte instituții cu statut diplomatic, fără să o numească. De partea cealaltă, Externele susțin că nici fundația și nici clădirea nu au statut diplomatic.

În realitate, casa este deținută de o firmă privată din București, în care e implicată familia președintelui azer. La rândul ei, firma privată a pus întreaga clădire, de peste 600 de metri pătrați, la dispoziția fundației Heydar Aliyev.

O FAMILIE BOGATĂ

Cumplul prezidențial. Prima doamnă, Mehriban Aliyeva, conduce fundația Heydar Aliyev. Foto: Mediafax/AFP/TIAGO PETINGA

Cuplul prezidențial. Prima doamnă, Mehriban Aliyeva, conduce fundația Heydar Aliyev. Foto: Mediafax/AFP/TIAGO PETINGA

Membrii familiei Aliyev – Ilham (șeful statului),  Mehriban (prima doamnă) și cei trei copii, Heydar jr., Arzu și Leyla – s-au implicat în ultimii ani în operațiuni financiare secrete pe mai multe continente. Folosindu-se de companii offshore și de interpuși, familia prezidențială a preluat bucăți importante din economia națională – mine de aur, companii de telecomunicații și bănci – dar și proprietăți de lux în mai multe state europene.

Jurnaliștii azeri care au dezvăluit afacerile familiei prezidențiale au avut de suferit. Au fost mai întâi ținta unor campanii de discreditare, iar apoi au fost întemnițați pe baza unor acuzații dintre cele mai bizare. (Detalii AICI și AICI)

Alți zeci de activiști locali și opozanți politici au avut de suferit după ce au criticat abuzurile regimului Aliyev.

Protestatari pe străzile din Baku, în octombrie 2013, când Ilham a fost reales președinte în urma unor alegeri contestate de opoziție. FOTO: Mediafax/AFP/ TOFIK BABAYEV

Protestatari pe străzile din Baku, în octombrie 2013, când Ilham Aliyev a fost reales președinte în urma unor alegeri contestate de opoziție.
FOTO: Mediafax/AFP/ TOFIK BABAYEV

În luna iunie 2015, familia Aliyev s-a implicat activ în organizarea primei ediții a Jocurilor Europene, un fel de „mini-olimpiadă” continentală. Prima doamnă a coordonat comitetul pentru organizarea competiției, dar evenimentul a fost boicotat de liderii europeni din cauza încălcării drepturilor omului de către regimul Aliyev.

Arzu Aliyeva, 26 de ani, fiica mai mică a președintelui azer, promovând Jocurile Europene "Baku2015".

Arzu Aliyeva, 26 de ani, fiica mai mică a președintelui azer, promovând Jocurile Europene “Baku2015”. La București, ea este implicată într-o afacere imobiliară. Foto: Instagram

Doar câțiva înalți oficiali din Est, printre care și premierul Victor Ponta, au luat loc în tribunele stadionului “Heydar Aliyev” din Baku, capitala Azerbaidjanului, ca să asiste la festivitatea de deschidere.

Fundația Heydar Aliyev susține că are la București parteneriate oficiale cu mai multe ministere, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe.

Externele spun însă că nu au încheiat niciun parteneriat cu fundația azeră: “De-a lungul timpului, potrivit statutului, fundaţia a organizat o serie de evenimente şi acţiuni la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ministerului. Nu există un acord de cooperare formal între minister şi fundaţia respectivă”.

În schimb, ONG-ul azer are legături strânse cu Fundația Nicolae Titulescu, condusă de Adrian Năstase, mentorul politic al premierului Victor Ponta, potrivit rapoartelor oficiale ale celor două organizații.

România a fost al doilea stat din lume care a recunoscut independența Azerbaidjanului la sfârșitul anului 1991, după prăbușirea fostului imperiu sovietic. De atunci, cele două țări și-au consolidat un parteneriat strategic, iar România își pune acum speranțele în bogatele resurse ale Azerbaidjanului ca să-și reducă dependența de gazul rusesc. Ilham Aliyev, șeful statului azer, a fost decorat de două ori la București, atât de fostul președinte Traian Băsescu, cât și de predecesorul său, Ion Iliescu.

DINASTIA ALIYEV

dinastia_aliyev_002

PROPRIETARII SECREȚI

Casa din Popa Soare e deținută de firma Curzon Properties, ai cărei proprietari se ascund în zone offshore. SRL-ul bucureștean a fost înființat pe 9 septembrie 2008, iar trei zile mai târziu a cumpărat clădirea din Popa Soare. După alte trei zile, în încăperile casei s-a mutat fundația Heydar Aliyev, fără să plătească chirie.

Prețul final al casei a fost de 6,5 milioane de euro, bani achitați integral de un offshore din Seychelles, Asbet Ltd – principalul asociat al firmei bucureștene.

Firma offhore era deținută, la momentul tranzacției imobiliare, de azerul Ashraf Kamilov, angajat și acționar în ATAHolding, un conglomerat financiar controlat de familia Aliyev. În martie 2009, Asbet Ltd a cedat pachetul majoritar din firma românească către un alt offshore, Ciaba Ltd, din Insulele Virgine Britanice.

Documentele obținute de RISE Project arată că această firmă era deținută chiar de fiica mai mică a președintelui azer Arzu Aliyeva.

Metin Guvener, 53 de ani, a condus la început firma care deține clădirea din Popa Soare.

Metin Guvener, 53 de ani, a condus la început firma care deține clădirea din Popa Soare.

Azerul Gafar Gurbanov

Azerul Gafar Gurbanov, 37 de ani,  directorul și fondatorul grupului Triangle, a condus și firma Ciaba Ltd.

Transferul dintre cele două offshore-uri a fost semnat de o singură persoană pentru ambele companii – consultantul britanic Metin Guvener, care juca și rolul de administrator al SRL-ului bucureștean.

De aproape doi ani, britanicul era partener cu azerul Gafar Gurbanov, în  grupul londonez “Triangle”. Gurbanov era nimeni altul decât directorul firmei offshore cu care Arzu Aliyeva s-a implicat în afacerea din București.

Concomitent, Gurbanov mai era implicat și în conducerea ATAHolding, grupul financiar al familiei prezidențiale azere.

Fiica președintelui și-a diluat cota în afacerea românească, în 2012, după ce Asbet Limited și-a stins un împrumut de 6 milioane de euro – tranșa finală pentru plata casei din București. La acel moment, offshore-ul deținea un sfert din grupul ATAholding, în care familia Aliyev e majoritară printr-o firmă din Panama.

Ashraf Kamilov (stânga) și Ilham Aliyev (dreapta), la prezentarea unui proiect turistic al grupului AtaHolding.

Ashraf Kamilov (stânga) și Ilham Aliyev (dreapta), la prezentarea unui proiect turistic al grupului AtaHolding.

Nici Gurbanov și nici Metin Guvener nu au putut fi contactați la sediul din Londra, iar reprezentanții lor nu au răspuns întrebărilor RISE Project.

În 2012, când Gurbanov se implica în administrarea firmei bucureșteme, el reprezenta și compania petrolieră a statului azer, SOCAR, într-un amplu proiect turistic în Muntenegru.

În România, SOCAR deține mai multe filiale și este compania parteneră cu statul român în proiectul transnațional al gazelor naturale. Compania azeră este o prezență constantă la evenimentele  fundației Heydar Aliyev din România, dar susține că nu le finanțează.

 

fundatia_heidar_aliyev_infografic_04_1200px

UPDATE Fundația a fost dizolvată, în mai 2016, la câteva luni după publicarea articolului, iar, în paralel, firma Curzon Properties a fost transferată, tot atunci, pe numele unui tânăr din Germania.

OAMENII DE LA BUCUREȘTI

Cumpărarea casei din strada Popa Soare s-a făcut pe o filieră a Camerei de Comerț România – Azerbaidjan, organizație înființată de oamenii ambasadei azere de la București. Pe aceeași filieră, care include și afaceriști din Republica Moldova, ambasada azeră a cheltuit milioane de euro pentru ca o alee din Parcul Tei să poarte numele lui Heydar Aliyev.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Familia Dobrea. Moldoveanul Vladlen Dobrea a încasat cele 6,5 milioane de la azeri pentru casa din Popa Soare. El este fiul lui Vladimir Dobrea, primul șef al filialei Lukoil România și fost primar al Chișinăului.

Familia Balaban. Valeriu Balaban, capul familiei, tot din Chișinău, este membru în Camera de Comerț România – Azerbaidjan. Valeriu și fiica lui, Natalia Balaban, au fost proprietarii casei din Popa Soare până în anul 2004, când i-au cedat-o lui Dobrea jr. Cele două familii, Dobrea și Balaban, au fost partenere în mai multe afaceri în București. Valeriu Balaban a amenajat, în 2007, și aleea „Heydar Aliyev” din parcul Tei, pe banii ambasadei azere de la București. În paralel, Balaban construia benzinării în România pentru gigantul rus Lukoil.

Ruslan Valadov – președintele executiv al Camerei de Comerț România-Azerbaidjan. Valadov, 46 de ani, a fost partener de afaceri cu Valeriu Balaban. Valadov a făcut afaceri, încă din 2003, în casa în care funcționează acum fundația azeră. A mai făcut afaceri și cu alți membri ai Camerei de Comerț, inclusiv cu administratorul actual al ambasadei azere de la București.

Alev Balgi-Curpedin. Fost președinte al Camerei de Comerț româno-azere. Românca a fost administrator în mai multe firme ale lui Ruslan Valadov, cu care a împărțit o perioadă și conducerea organizației de comerț. Balgi-Curpedin a devenit apoi directorul biroului din București al Fondului Internațional de Cooperare Marea Neagră- Marea Caspică, în care secretar general era fostul ambasador azer Eldar Hasanov, inițiatorul Camerei de Comerț.

Cristina Trelea. Membră în Camera de Comerț româno-azeră, Trelea este atât avocata fundației “Heydar Aliyev”, cât și a firmei care a cumpărat casa din Popa Soare, oferind de-a lungul anilor și consultanță moldovenilor care au vândut casa. În primul an de activitate, reprezentanța fundației familiei Aliyev din București a avut sediul în biroul ei de avocatură.

SPIONUL DIN CAMERĂ

Generalul Gheorghe Dragomir, al doilea om din Serviciul de Informații Externe după Revoluție, a fost, între 2005 și 2007, primul șef al Camerei de Comerț România – Azerbaidjan. Înainte de 1989, Gheorghe Dragomir a executat misiuni în Asia, ca ofițer în centrala spionajului românesc. “Nu l-am cunoscut pe Heydar Aliyev”, spune astăzi generalul, adăugând că înființarea Camerei de Comerț s-a făcut la inițiativa fostului ambasador azer la București, Eldar Hasanov: “Eu m-am retras din 2007, din motive de sănătate. Am organizat prima delegație economică în Azerbaidjan în 2005. Relațiile nu au avut însă continuitate, nu s-a mai făcut nimic din 2006, după vizita președintelui României în Azerbaidjan. Firmele românești sunt absente pe piața azeră, deși, până în 1989, România era o prezență activă în zona Asiei Centrale și a Caucazului de Sud”.

Gheorghe Dragomir explică cum s-a format noua organizație: “Eu am venit cu propuneri de membri din rândul companiilor românești, iar ambasada azeră cu firme care operau pe piața românească. Nu-l cunoșteam înainte pe Ruslan Valadov, l-am întâlnit când s-a constituit Camera de Comerț. El nu lucra la ambasadă, era om de afaceri azer în România. Nici pe moldoveni nu îi cunosc, ei au venit cu cei de la ambasada azeră.”

În casa generalului a fost stabilit și primul cartier general al Camerei de Comerț în anul 2005: “După ce am plecat eu, în 2007, le-am cerut să-și schimbe sediul”.

Noul sediu al Camerei de Comerț s-a mutat în același apartament cu birourile Societății de Prietenie România-Azerbaidjan, asociație condusă tot de Ruslan Valadov.

Sediul Camerei de Comerț s-a mutat, în 2007, în același apartament cu cel în care funcționa Societatea de Prietenie România-Azerbaidjan, condusă tot de Ruslan Valadov.

INVESTIGAȚIA PENALĂ

Șase ani mai târziu, în aprilie 2013, birourile Camerei de Comerț și Industrie România – Azerbaidjan au fost percheziționate de polițiștii bucureșteni. Perchezițiile coordonate de procurori aveau ca țintă finală afacerile derulate de șefii Camerei de Comerț, Ruslan Valadov și, respectiv, Balgi-Curpedin.

Anchetatorii români suspectează, încă din 2011, mai multe afaceri ilegale, printre care și o spălare de bani de peste 2 milioane de euro. În circuitul financiar analizat de procurori sunt implicate mai multe companii.

Una dintre ele, Intelect Prestige SRL, controlată de Valadov și administrată de soțul lui Balgi – Curpedin, este în incapacitate de plată din 2011, cu datorii restante la stat. După ce firma a intrat în insolvență, Alev Balgi-Curpedin a devenit administratorul ei special.

Problemele financiare ale companiei au scos la suprafață și ancheta procurorilor. Mihai Corsate, fost director Intelect Prestige, a cerut anul trecut o adeverință că a fost salariatul firmei. Lichidatorul i-a răspuns că nu îi poate da o astfel de adeverință pentru că arhiva firmei a fost ridicată de procurori în timpul cercetărilor penale. DOSAR_INTELECT

Mihai Corsate explică în ce a constat disputa juridică cu firma la care a fost angajat: “Eu am dat în judecată compania pentru că nu îmi închipuiam că te poți angaja ca director într-o firmă și, de exemplu, să nu îți înregistreze contractul de muncă. Ei au eludat legea, pentru că n-au plătit taxele, în calitate de angajatori, către statul român. N-au plătit nimic. În 2007, am început să lucrez cu ei și trebuia să le construiesc o fabrică de cărămidă la Brazi (nn- o comună de lângă Ploiești)”. Tribunalul Ploiești a obligat firma Intelect Prestige să-i achite contribuțiile la stat pentru salariile încasate în perioada 2007-2010.

PARCHET_AZERI

Contactat telefonic, Ruslan Valadov ne-a spus că e plecat din București și că nu înțelege întrebările. Ne-a cerut să-l sunăm peste câteva zile, dar nu a mai răspuns apoi.

Nici Balgi-Curpedin nu a fost mai darnică în declarații: “Nu înțeleg pentru ce aveți dumneavoastră nevoie de informațiile astea, nu am avut nici o implicare în chestiunile de care spuneți dumneavoastră. Am fost o periodă scurtă în Camera de Comerț, după care mi-am văzut de treburile mele. Dar nu s-a sechestrat nici o arhivă a firmei Intelect Prestige. Nu știu ce informații dețineți dumneavoastră”.

Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București a confirmat începerea urmăririi penale cu privire la operațiunile de spălare a banilor, dar susține că, până acum, nu a fost acuzată oficial nicio persoană.

CONEXIUNI CU CRIMA ORGANIZATĂ

ARHIVA_KISS

Taylor și Kiss au oferit consultanță mai multor politicieni și afaceriști români.

Alte două firme sunt în atenția procurorilor bucureșteni pentru operațiuni suspecte de spălare de bani:  Stones Invest Capital și European Eye Center. Prima, înființată de Intelect Prestige, a fost admistrată la început de aceeași Balgi-Curpedin, iar a doua a fost fondată de azerul Ruslan Valadov și pasată apoi unei familii de turci, Hacisuleymanoglu, ai cărei membri erau cunoscuți, la Istanbul, ca lideri ai unor grupări criminale. Valadov a rămas partener cu familia turcă în alte afaceri din București.

Turcii au folosit compania azerului ca să construiască un spital de oftalmologie în Capitală, după ce s-au aliat cu firma britanică, HCS-Providers Ltd. Londra, reprezentată la București chiar de Alev Balgi-Curpedin. Firma britanică a fost înființată de consultantul offshore neo-zeelandez Ian Taylor, implicat în tranzacții cu firme-paravan pe tot globul. Schema de proprietate mai includea și o firmă din Delaware – una dintre cele mai opace jurisdicții din lume – o rețetă clasică pe care Taylor a replicat-o și în alte structuri de tip offshore.

O investigație OCCRP/RISE Project a arătat, în noiembrie 2010, cum funcționa rețeaua globală a lui Taylor, furnizând servicii offshore pentru crima organizată – de la traficanți de arme și până la cartelurile mexicane de droguri. Partenerul său din București, avocatul român Kiss Laszlo, a fost arestat, în octombrie 2010, de procurori pentru delapidare și spălare de bani în afacerea companiei Petromservice, membră, la acel moment, în Camera de Comerț româno-azeră.

Taylor a semnat procuri pentru Alev Balgi-Curpedin în afacerea din România și după ce Kiss, omul său de la București, a fost arestat.

Balgi-Curpedin susține altceva: “N-am avut nici o legătură cu Ian Taylor și despre subiectul ăsta chiar nu vreau să discut în momentul ăsta. (…) Nu sunt în țară, haideți să ne auzim peste câteva zile. În rest, sunt informații publice pe care le puteți obține din ce loc doriți dumneavoastră”. Apoi, nu a mai răspuns la telefon. Firma londoneză s-a retras din afacerea cu turcii în vara anului 2011. La scurt timp, administrarea spitalului a fost preluată de un alt membru al familiei turce,  Basar Hacisuleymanoglu, anchetat încă din 2007 de Poliția din Istanbul ca lider al unui clan local, din care mai făcea parte și tatăl său. Basar Hacisuleymanoglu, 41 de ani, a venit în România, în 2005, și s-a lansat în afaceri cu case de schimb valutar și jocuri de noroc, iar apoi a devenit administrator și partener în companii cu activități medicale. Ca să devină administratorul spitalului, el a declarat în fața notarilor din București că nu este cercetat pentru nicio activitate ilegală.

Judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe Basar Hacisuleymanoglu, la cererea Tribunalului de Delicte Grave din Istanbul.

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru de atunci, a participat la inaugurarea spitalului "European Eye", al familiei turce. La acel moment, firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era încă acționară. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru român, a participat la inaugurarea spitalului “European Eye”. Firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era implicată încă în afacere alături de familia turcă. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

Acuzațiile autorităților turce se întind pe o pagină întreagă: omor calificat, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, jaf, lipsire de libertate, amenințare, fals în înscrisuri private.

Arestat în 2013, în România, turcul s-a apărat susținând că nu se face vinovat de nicio faptă penală, că nu îi cunoaște pe majoritatea celor din gruparea criminală și că a venit în România ca om de afaceri, nu ca fugar. În final, judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe baza probelor din dosar.

Cristina Simion, fost avocat al firmei controlate de turci, ne-a spus: “Basar Hacisuleymanoglu era singura persoană cu care țineam legătura, nu mai lucrez de mult cu ei. Din păcate, afacerea nu a avut rezultatele pe care le-au dorit dânșii, mai ales că Basar a fost extrădat”.

Investigațiile procurorilor români privind afacerile lui Valadov și ale partenerilor săi nu au fost finalizate până în prezent, astfel că azerul nu a fost pus oficial sub acuzare, dar el are probleme și cu alte companii. Lichidatorii au cerut judecătorilor ca Valadov să răspundă cu averea personală pentru aproape 400.000 de euro, acuzându-l că nu a depus documentele contabile ale firmei sale, Euroasia Exim, și nu a plătit taxele la stat. La mijlocul deceniului trecut, compania azerului a avut, timp de doi ani, domiciliul fiscal în casa din Popa Soare, înainte ca acolo să se mute fundația familiei Aliyev.

AFACERI ÎN NUMELE TATĂLUI

24 septembrie 2007. Traian Băsescu și Ilham Aliyev, la inaugurarea fundației azere din București. În aceeași zi, cei doi președinți au inaugurat și aleea Heydar Aliyev din Parcul Tei. Foto/Mediafax-AFP/Daniel Mihăilescu

24 septembrie 2007. Traian Băsescu și Ilham Aliyev la inaugurarea fundației azere din București. Cei doi președinți au inaugurat, în aceeași zi, și aleea Heydar Aliyev din Parcul Tei. FOTO / Mediafax/AFP / Daniel Mihăilescu.

Numele lui Heydar Aliyev a fost implicat într-un alt proiect al ambasadei azere de la București. Afacerea s-a consumat în 2007 în Parcul Tei din Capitală și i-a avut în prim-plan pe aceeași moldoveni care au deținut și casa din strada Popa Soare.

Amenajarea aleii “Heydar Aliyev” din parc i-a costat pe cetățenii azeri aproape 2 milioane de euro, iar la finalul lucrărilor președintele Ilham Aliyev a venit special ca să inaugureze monumentul înălțat în memoria tatălui.

Firma care a executat lucrările de amenajare și a încasat  banii azerilor- Opal Consulting SRL-  era controlată tot de moldoveanul Valeriu Balaban, fostul proprietar al casei în care funcționează fundația Heydar Aliyev.

Balaban este și membru în Camera de Comerț, alături de ambasada azeră de la București, cea care l-a plătit pentru lucrările din parc. Ambasada a refuzat să răspundă la întrebările RISE Project pe marginea acestui subiect, dar Valeriu Balaban explică cum s-a derulat proiectul: “Da, eu m-am ocupat de amenajările din parc. Nu mai știu cât a fost valoarea, a trecut mult timp de atunci, întrebați la ambasadă. Eu le-am spus cât a costat lucrarea iar ei au achitat. Ne-am pupat, ne-am strâns mâna și la revedere! Nu a fost nicio problemă. A fost un contract făcut, prin ambasada de la București , cu guvernul din Azerbaidjan. Dar a fost concurs, licitație, noi am dat documentele, ei ne-au verificat, cred că a durat trei luni până am intrat în acest proiect. Licitația a fost organizată de ambasadă cu specialiști din guvernul azer, totul a fost făcut ca la carte. “.

Afaceristul moldoveam mai spune că a intrat în Camera de Comerț la invitația părții azere: “M-au întrebat cei de la ambasadă, atunci când făceam lucrări pentru ei, nu mai știu exact cine, dacă nu vreau să fiu membru. Am acceptat, dar nu am avut activitate acolo. Pe domnul Valadov îl cunoașteam și eu, ne știam toți. Domnul Valadov a avut o firmă în casa din Popa Soare, dar nu cred că mai eram proprietar, era cred deja fiul domnului Dobrea”. La acel moment, în 2003, casa aparținea încă lui Balaban, fiind cedată abia un mai târziu partenerilor lui de afaceri, care la rândul lor au vândut-o azerilor, potrivit documentelor obținute de RISE Project.

Noii proprietari, printre care și fiica președintelui Aliyev, au fost scutiți de la plata taxelor locale de Primăria Sectorului 2, aceeași instituție care a autorizat și lucrările din parcul Tei.

Roxana Jipa, Daniel Bojin, Victor Ilie

Ilustrație și VIDEO – Sergiu Brega

Acest material este dedicat colegei noastre Khadija Ismayilova, condamnată ieri, la Baku, la 7 ani și 6 luni de închisoare.

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.