Sancțiuni fără bani: Banca și navele siriene

Banca Comercială a Siriei este una din primele entități sancționate în 2011, când teroarea se instalează la Damasc. 

Uniunea Europeană și Statele Unite au interzis atunci orice fel de tranzacții cu această bancă. La acea vreme, David S. Cohen, subsecretar al SUA pentru Terorism și Informații Financiare, spunea că prin punerea ei sub sancțiuni se urmărea infrastructura financiară „care ajută la furnizarea de sprijin pentru Assad și activitățile ilicite ale regimului său”. 

Grânele. Abia după patru ani vameșii români au oprit două transporturi de grâu în portul Constanța. Tranzacțiile de aproape 4,7 milioane de dolari, contravaloare grânelor,  erau făcute prin Banca Comercială a Siriei.

Astfel, compania Agro-Chirnogi SA, care mai vânduse cereale în Siria, prin intermediul băncii, s-a trezit, în 2015, că nu mai poate să facă cele două transporturi. Le blocase Ministerul Finanțelor pe baza sancțiunilor europene aplicate împotriva Siriei.  

Agro-Chirnogi SA, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de grâne din România, s-a apărat în instanță, dar a pierdut procesul în cazul unuia din cele două transporturi. După doi ani, în 2017, marfa a fost deblocată de același minister. 

Compania Agro-Chirnogi face parte din grupul “Maria”, patronat de trei afaceriști libanezi. Libanezii au reușit încă din 2016 să fie singurul grup agricol care a depășit, la noi, borna de 1 miliard de lei, ca cifră de afaceri. 

Exploata aproape 25.000 de hectare de terenuri agricole, inclusiv suprafețele din Nana (Călărași) ale familiei fostului președinte Traian Băsescu, la nivelul lui 2015. 

Nu este singura legătură politică. Jihad El Khalil, unul dintre cei trei libanezi,  a sponsorizat de mai multe ori PSD.

El Khalil a fost cercetat nouă ani de procurorii antimafia pentru evaziune fiscală, prin deduceri nelegale de TVA, contrabandă și spălare de bani. Practic, susțin procurorii, a importat tone de cereale din Turcia și Liban, iar apoi le-a revândut către alte țări din afara Uniunii Europene. 

Când le-a exportat, a declarat că provin din România, obținând astfel deduceri ilegale de TVA. 

Dosarul a fost clasat după ce protocoalele de colaborare ale procurorilor cu ofițerii SRI au fost declarate ilegale.

Ocolind radarul. Ministerul Finanțelor susține că toate ordinele de blocare emise în contextului sancțiunilor internaționale se găsesc pe site-ul unei instituții din subordine: ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) . 

Compania Agro-Chirnogi figurează în lista respectivă.

Am descoperit însă că în 2013, la doi ani de la impunerea sancțiunilor internaționale, o altă companie a trimis grâu prin Portul Constanța la cererea Băncii Comerciale a Siriei. ANAF nu au blocat transportul care avea ca  expeditor firma CHS Agritrade România SRL, filiala unui mare trader internațional de cereale.

Evaziunea fiscală din România este cea mai mare din UE, arată un raport de anul trecut al Comisiei Europene. Fraudele masive se produc încă în Portul Constanța, deși au fost cumpărate scanere pentru reducerea fenomenului. 

Problema a supraviețuit în mandatele a trei miniștri de finanțe. Aceștia doar au ridicat din umeri.

„Nu funcționează. Aceste scanere au devenit o legendă”, spunea Florin Cîțu într-o emisiune DIGI24, în ianuarie 2020. 

Întrebat despre fenomenul evaziunii fiscale din Portul Constanța, Dan Vîlceanu declara într-o conferință din august 2021 ”Nu am în momentul ăsta o evaluare. O să cer o informare (…) E o discuție veche asta cu scanerele care funcționează și nu funcționează”.

În decembrie 2021, Adrian Câciu anunța că vrea să aducă mai mulți bani la buget din combaterea evaziunii fiscale, la un eveniment privat la care a participat alături de afaceriști condamnați pentru spălare de bani, evaziune sau corupție. 

Între timp, prin Portul Constanța au intrat și au ieșit 768.200 de containere cu mărfuri. Se întâmpla exact în cei aproape doi ani, de la declarația lui Florin Cîțu și până la cea a lui Adrian Câciu.

Vămile din Port au trei scannere, din care două nefuncționale, iar Poliția Română mai are un Cargoscan, care “a văzut” doar 150 de containere în aproape patru luni de funcționare. 

Navele.  În 2017, la Midia ajungeau, pentru reparații, trei nave deținute de Autoritatea Maritimă Siriană, după ce în anii anteriori, veniseră pentru același lucru la Șantierul Naval Constanța. 

Situația era acum diferită: cele trei vapoare și Autoritatea Maritimă Siriană erau de doi ani pe lista sancțiunilor SUA, cu care România a semnat un parteneriat strategic încă din 1997.

În 8 martie 2015, Departamentul Trezoreriei SUA anunța că a luat noi măsuri împotriva rețelelor internaționale responsabile de furnizarea de produse energetice utilizate de regimul Assad pentru a alimenta în continuare conflictul din Siria. Cetățenilor americani le-a fost interzis să se angajeze în astfel tranzacții. 

Pe lista neagră era și Autoritatea Maritimă Siriană, care deține cele trei nave. Șantierul Naval Midia, unde au fost reparate este controlat de un șef din PSD Constanța, Ion Dumitrache. 

Ne-a confirmat că a reparat navele siriene, dar a declarat că nu știa că acestea se află sub sancțiuni.

Dumitrache susține că instituțiile responsabile cu întocmirea listelor cu entități aflate sub sancțiuni ar trebui să fie Vama și Administrația Portului Constanța:

”Orice navă care intră în Șantierul Naval sau într-un port românesc intră numai cu aprobarea autorităților abilitate. Dacă autoritățile abilitate dau verde să intre, noi n-avem vreo listă la șantiere cu navele supuse unor asemenea sancțiuni. (…) Eu nu am dreptul să opresc accesul unei nave. Nu este un sistem prin care șantierele, entitățile private, să fie informate despre nave, că ar fi sau nu ar fi sub unele sancțiuni. (…)Dacă o navă cere să intre în șantier. Eu trimit către APC și le spun că am disponibilitate să primesc nava X. Dar autoritatea care dă verde să intre sau nu este Administrația Porturilor. (…) Fără acordul autorităților nava nu intră”.

Administrația Portului Constanța (CN APM SA) ne-a transmis că “nu are atribuții legate de aplicarea unor măsuri pentru navele aflate sub sancțiuni internaționale. Autoritatea Navală Română aplică interdicțiile asupra navelor”.

Autoritatea Navală Română nu ne-a răspuns solicitării până la publicarea articolului.

Andreea Pavel, Andrei Cristian Leonte ( Info Sud-Est) și Ana Poenariu (RISE Project)

A contribuit: Iurie Sănduța (RISE Moldova), Lara Dihmis (research desk OCCRP), Karina Shedrofsky (OCCRP)

Citește și SANCȚIUNI FĂRĂ BANI

Ambele materiale au fost susținute de Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)