Pas cu pas, un mărunt afacerist a acaparat mii de hectare de pădure în Buzău și Covasna, cu complicitatea unor funcționari și magistrați reținuți pentru corupție. Apoi le-a vândut unor nemți pe zeci de milioane de euro. Cazul se întrepătrunde cu o altă mare afacere de corupție, în care sunt judecați foștii demnitari Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Tudor Chiuariu, dar și șeful Romsilva. RISE Project a aflat culisele acestor retrocedări din documentele afacerii și din mărturiile celor care s-au opus.
Operațiunea de retrocedare a început în 2009, când afaceristul Gheorghe Ceteraș a cumpărat de la un pensionar bucureștean drepturile litigioase ale unei firme, Forestiera Ardeleană – care, înainte de naționalizare, a avut în proprietate mii de hectare de pădure în diverse zone din țară și o fabrică de cherestea.
Bunurile ei au fost însă ipotecate și pierdute demult în favoarea unei alte companii controlată de stat – Societatea Națională de Credit Industrial, prima formă de organizare, din perioada interbelică, a băncii BRD de astăzi.
Prin urmare, nici pădurea și nici fabrica nu mai puteau fi retrocedate către firma Forestiera Ardeleană.
Cu toate acestea, Gheorghe Ceteraș i-a plătit pensionarului 160 de mii de euro, iar apoi s-a pus pe treabă: a deschis mai multe procese la instanțele din Buzău și, respectiv, din Covasna pentru a prelua suprafețete forestiere.
Eforturile sale au dat roade. A obțnut profituri uriașe de pe urma tranzacției.
Primele mii de hectare, mai exact 5132 de hectare, le-a obținut în Buzău, cu sprijinul fostului prefect, Paul Beganu, și al unui judecător local – ambii acuzați de luare de mită în acest caz.
Apoi, Ceteraș s-a orientat spre județul Covasna, unde a început lupta pentru o altă pădure. A preluat-o și a vândut-o rapid cu 25 de milioane de euro unor nemți care apoi s-au prăbușit financiar la ei acasă. (Mai multe AICI)
Decizii pe dos
Cazul din Covasna a fost mai complicat, dar a sfârșit la fel. Ceteraș a cerut, la jumătatea lui 2011, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 5700 de hectare, în numele aceleiași firme, Forestiera Ardeleană. Judecătorii de la Târgu Secuiesc i-au respins solicitarea, dar Ceteraș a făcut recurs.
Fostul prefect al județului Covasna, Corin Munteanu, susține că a considerat retrocedarea, de la bun început, ca fiind nelegală și că a cerut strămutarea procesului la o altă instanță din țară: “Am arătat foarte clar care este practica Tribunalului Covasna, una complet nelegală în materie de retrocedări. Am depus la Înalta Curte un document asumat instituțional în care făceam o trecere în revistă a unor cazuri în care s-au făcut retrocedări nelegale și în acest sens am cerut strămutarea procesului”.
Dar suprizele au continuat.
Fostul prefect Corin Munteanu explică: ”Fără niciun motiv nu au acceptat. Așa că au judecat și, în aceeași zi, s-a admis recursul și s-a făcut și pronunțarea instanței. Două zile mai târziu reacția judecătorilor de la Înalta Curte a fost și mai surprinzătoare – Și ce vreți acum, dacă vă accept plângerea înseamnă că se anulează soluția dată în recurs de Covasna, nu? – așa că au respins acțiunea noastră și s-a păstrat decizia definitivă și irevocabilă de la Covasna”.
Corin Munteanu mai spune că majoritatea dosarelor de retrocedare nelegale erau câștigate de către Prefectura Covasna la Judecătoria din Târgu Secuiesc, dar că ulterior situația se răsturna, fără logică, la instanța superioară: “Într-un mod cu totul inexplicabil, cu acte care dovedeau nelegalitatea, la recursul de la Tribunalul Covasna, mereu același complet format din trei judecători, nu e nevoie să îi menționez că îi știe toată lumea, decidea să se facă retrocedarea și punerea în posesie”.
CEREREA DE STRĂMUTARE
În octombrie 2012, Tribunalul Covasna i-a dat drept de cauză lui Ceteraș și a obligat Comisia Județeană să îi reconstituie dreptul de proprietate pentru 5.666 de hectare de teren forestier. Din completul de judecată a făcut parte și Ordog Lorand Andras – magistratul acuzat de procurorii DNA că ar fi primit mită în cazul retrocedării ilegale a 43 de mii de hectare de pădure din județul Bacău, în care sunt acuzați de corupție foștii demnitari Viorel Hrebenciuc, Tudor Chiuariu și Ioan Adam.
La doar două luni, Comisia Județeană a pus în executare sentința rămasă definitivă după decizia Tribunalului Covasna.
Iar apoi, în doar câteva zile, omul de afaceri a devenit proprietar cu acte în regulă: pe 14 decembrie 2012 a cerut punerea în posesie, în 18 decembrie s-a emis titlul de proprietate și până la finalul anului Gheorghe Ceteraș avea deja intabulat terenul.
Unul din angajații Regiei Naționale a Pădurilor, implicat în acest dosar de retrocedare, susține că retrocedarea a fost ilegală și că pădurea a fost pierdută prin complicitatea sau lipsa de reacție a superiorilor săi de la Covasna și a șefilor de la București. “Șeful Ocolului Silvic Covasna de la vremea respectivă, Ioan Cosnean, a refuzat să intervină în acest proces încă din 2011, deși directorul general de atunci al Romsilva, domnul Solovăstru, i-a cerut în mod oficial acest lucru. Au fost trimise acte din Arhivele Naționale prin care se dovedea ilegalitatea retrocedării, dar el pur și simplu a refuzat să intervină. Apoi, în decembrie 2012, după ce a fost pierdută pădurea, Regia Națională a Pădurilor a făcut un simulacru de intervenție în instanță, doar ca să se acopere de acte, pentru că pădurea era deja pierdută“, a explicat acesta.
Actele oficiale din cadrul Regiei arată că fostul director de la Covasna nu a apărat interesele statului pe durata procesului. În decembrie 2012, când Comisia Județeană a hotărât punerea în posesie, Ioan Cosnean a refuzat să semneze cererea de revizuire în instanță, prin care s-ar fi putut suspenda retrocedarea.
RAPORTUL ROMSILVA INDICĂ ACȚIUNILE LUI COSNEAN-dați click pe NOTES ca să vizualizați exact pasajul despre care vorbim
Fostul angajat al regiei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, ne-a mai spus: “Îmi aduc aminte că unul dintre colegii de la București s-a dus la Covasna în vinerea aceea, pe 14 decembrie, iar Cosnean l-a ținut de dimineață până la amiază, la ușă. A stat cu secretara care îi mai dădea câte o cafea. Când directorul Cosnean a ieșit din birou la finalul programului s-a uitat la el si i-a spus că nu semnează, că mai trebuie să analizeze”.
Conform raportului, Cosnean a tras de timp și nu a semnat plângerea nici luni, 17 decembrie, iar a doua zi s-a deplasat la Ocolul Silvic Comandău, pe suprafața căruia se afla pădurea retrocedată, și l-a somat pe Șeful de Ocol să parafeze punerea în posesie.
Contactat telefonic, Ioan Cosnean ne-a explicat că el doar a pus în aplicare decizia unei instanțe de judecată: “A fost semnată în termenul legal. Sunt prea multe lucruri de spus și nu ați înțelege, au fost motive obiective și în baza unei decizii irevocabile am dispus punerea în posesie. ”
Fostul prefect al județului Covasna, Codrin Munteanu, susține că acest caz s-a derulat cu o viteză inexplicabilă: “Eu am rămas surprins de rapiditatea cu care s-au mișcat documentele la semnat. La doar câteva zile după ce a fost dată hotărârea Comisiei Județene, cumpărătorii au reușit să obțină toate semnăturile necesare pentru emiterea titlului de proprietate de la comisia locală, primăria Zagon, ocolul silvic, era ceva incredibil! Așa ceva eu nu am mai văzut! Și am experiență în domeniu funciar și cel juridic. Eu am considerat de la bun început și consider și acum că retrocedarea de la Covasna a fost una ilegală și pe fond și pe procedură”.
Munteanu susține că a discutat la vremea respectivă cu fostul director Cosnean, iar acesta i-ar fi spus că a fost amenințat, că dacă se opune retrocedării sau tergiversează procesul, i se vor cere despăgubiri de milioane de euro: ”Îmi aduc aminte că la ultima discuție pe care am avut-o cu dânsul era nehotărât ce să facă. Spre seară, mi-a dat un telefon și mi-a spus că a semnat. Am fost dezamăgit, pentru că știam că e o retrocedare nelegală, lucru pe care l-am consemnat și în procesul verbal de ședință al comisiei județene ”.
De partea celalaltă, Cosnean are o altă variantă: “Nu am fost amenințat, am primit o notificare de la moștenitori, de la domnul Ceteraș în care mi se spunea că să respect legea. Au fost multe lucruri care s-au întâmplat acolo și de care știe multă lume, dar pe care nu le pot proba și nici nu le pot discuta în mass media”.
Din raportul de control reiese că același Cosnean a ajutat indirect și la înstrăinarea terenului. Practic, el a întârziat să înscrie în cartea funciară litigiile din instanță pentru pădurea retrocedată, măsură care ar fi blocat vânzarea până la soluționarea dosarelor aflate pe rol.
Cel puțin asta reiese din raportul de control al Romsilva: “Înscrierea în cartea funciară a fost făcută după vânzarea terenurilor, peste termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 45 din Codul Silvic”
Cosnean se apără. “Eu am rezoluționat această adresă de la Romsilva. În momentul în care a venit jurista, ea s-a ocupat. Sunt niște reguli care trebuie să fie respectate și nu a apucat să facă hârtiile după un minut pe altul. Regia Națională nu a dorit achiziționarea pădurii și i s-a dat raspunsul biroului notarial care reprezenta moștenitorii, după care s-a făcut probabil vânzarea”.
O afacere bănoasă
Ceteraș a putut astfel să vândă pădurea companiei Prokon Hit Timber, la doar trei luni de la punerea în posesie. Prokon este aceeași companie germană care, în ianuarie 2013, a oferit 140 de milioane de euro pentru cele 43 de mii de hectare de pădure din Bacău, dosar în care sunt judecați pentru corupție politicienii Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Tudor Chiuariu.
Contractul de vânzare cumpărare pentru pădurea de la Covasna a fost semnat chiar de președintele Prokon, Cartsen Wilhelm Rodbertus, care a oferit 25.5 milioane euro pentru cele 5.666 hectare. Imediat după semnarea actelor, banii au fost virați în contul lui Gheorghe Ceteraș
CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE
Extrasul bancar arată însă că omul de afaceri a primit de la nemți cu 200.000 de euro mai puțin, adică 25.3 milioane de euro. Diferența de bani a rămas un mister, în condițiile în care în contract nu este precizată nicio sumă primită ca avans de omul de afaceri român.
În aceeași tranzacție apare și numele avocatului lui Ceteraș, Vasile Mihail Cosmin, acuzat de procurorii DNA în dosarul retrocedării din Buzău, în care, potrivit anchetatorilor, Ceteraș ar fi plătit 250.000 de euro unui judecător local pentru o soluție favorabilă.
Liniștea de la București
De atunci au trecut doi ani dar conducerea Romsilva nu a demarat nicio anchetă internă privind retrocedarea de la Covasna.
Șeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecat și el pentru corupție alături de gruparea Hrebenciuc, nu vede nicio ilegalitate, deși recunoaște că Ioan Consean i-ar fi sugerat acum doi ani că a fost amenințat: “Din punct de vedere al legii, el având o validare în Comisia Județeană, seful de ocol a acționat legal. El are un termen de 30 de zile ca să facă punerea în posesie. Ei, și el a făcut-o mai repede. Care e problema? Eu până anul acesta nu am știut de implicările lui cu hârtia aceea, în care îl soma pe șeful de ocol să pună în posesie, să facă să dreagă. Nu era treaba lui să intervină. Dacă aș fi știut… dar nu am știut, aș fi sesizat organele de cercetare“.
Șeful Romsilva este contrazis chiar de documentele pe care le-a semnat în ianuarie 2013, imediat după ce pădurea a fost retrocedată. Într-o adresă înaintată directorului de la Covasna, act care poarta semnătura lui Adam Crăciunescu, se menționează atât somația, cât și posibilele abuzuri ale lui Cosnean. Mai mult, în aceeași adresă, Crăciunescu îi cere lui Cosnean să explice graba cu care au fost întocmite documentele de punere în posesie a pădurii.
ADRESA TRIMISĂ LUI COSNEAN
Adresa respectivă nu a primit niciodată răspuns, iar Adam Crăciunescu ridică astăzi din umeri: “Nu știu sigur dacă am știut, chiar nu îmi mai aduc aminte. Ca să vă spun care e povestea, nu am luat niște măsuri, că trebuia să fac o anchetă și nu mi-a dat răspunsurile la cerere. Domnul Cosnean e un om religios, nu cred că e în stare să se bage într-o chestie din asta ilegală. Dar dacă a făcut-o, atunci va răspunde. Noi în urma controlului din ianuarie am sesizat organele de cercetare penală”.
Angajații din Romsilva susțin că acțiunile regiei de după retrocedare au fost făcute de conducerea de la București doar pentru a mima legalitatea: “Actele depuse și semnate de conducerea Romsilva au fost făcute cu întârziere. Cum vă explicați că, după ce Cosnean a refuzat să semneze plângerea pe 14 decembrie 2012, timp de două zile, adică 17 și 18 decembrie, nu s-a găsit nimeni din Romsilva să depună acest document în locul lui la instanță, document care ar fi putut bloca retrocedarea? Abia în 19 decembrie a ajuns plângerea, exact la o zi după ce a fost semnată punerea în posesie, iar terenul a intrat în circuitul civil. Atât erau de ocupați oamenii de la București, sau se făceau că sunt ocupați? Procurorii care se ocupă de caz ar trebui să investigheze și acest lucru”.
Aceiași angajați, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au mai adăugat că și controlul din ianuarie 2015 de la Direcția Silvică Covasna a apărut în urma scandalului izbucnit anul trecut la Buzău, în cazul retrocedării ilegale a primelor 5.134 de hectare. În acest caz, procurorii anticorupție i-au acuzat pe fostul prefect de Buzău, Paul Beganu, și pe omul de afaceri Gheorghe Ceteraș de luare și dare de mită, precum și pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Anchetatorii susțin că judecătorul de la Pătârlagele ar fi primit 250 de mii de euro ca să dea o hotărâre favorabilă lui Ceteraș, iar Paul Beganu a primit de la același afacerist o sumă de patru ori mai mare ca să semneze punerea în posesie.
Recent, pe 10 martie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ceteraș pentru trafic de influență exact în cazul în care mai sunt judecați și Hrebenciuc, Adam, Chiuariu și Adam Crăciunescu. Afaceristul este acuzat că a cerut 10 mii de hectare din suprafața totală de 43 de mii de hectare, retrocedată ilegal de același Tribunal Covasna, ca să grăbească, prin propriile relații, punerea în posesie a presupusului moștenitor.
Practic, procurorii i-au adus la masa inculpaților atât pe șeful Romsilva, cât și pe cel care a beneficiat de pe urma deciziilor regiei pe care o conducea.
Dar într-un alt dosar.
Andrei Ciurcanu