4/06/2020

La 6:33 în dimineața zilei de 7 iunie 2018, telefonul reporterului RISE Project a primit o notificare de la bancă. Cineva tocmai încercase să-i scoată de pe card 2 milioane de rupii indoneziene, aproximativ 600 de lei, de la un bancomat din Bali, Indonezia. Până la 07:41, reporterul a blocat cardul după care a așteptat 4 zile până să primească unul nou. Pe 11 iunie, cu câteva ore înainte să ridice noul card de la agenția de pe strada Academiei din București, la 10 mii de kilometri distanță, în Cancun, Mexic, avea loc un asasinat. Un interlop din Craiova, urmărit internațional, fusese împușcat în ceafă în ceea ce părea o răfuială între membrii unor organizații mafiote.

Cele două evenimente – încercarea de furt din Bali și asasinatul din Cancun – par disparate, însă în acest caz viața bate filmul. RISE Project, OCCRP și partenerii noștri din Mexic au investigat pe patru continente și au intrat pe teritoriul periculos al crimei organizate mexicane. Au descoperit astfel una dintre cele mai mari grupări transnaționale de crimă organizată “Made in Romania”.

O rețea care vreme de 10 ani a făcut sute de milioane de dolari clonând carduri bancare pe ruta România – Mexic – Statele Unite ale Americii – Indonezia – Brazilia și alte țări. O caracatiță care a crescut cu ajutorul unei alianțe surprinzătoare dintre un interlop craiovean poreclit Rechinul și un antreprenor din București și a dus skimmingul (procesul ilegal de clonare a cardurilor bancare) la nivel industrial.

Skimmerul

Simplu și creativ, planul lor de afaceri a fost gândit în România, testat pe bancomatele de la Vatican și aplicat pe scară largă în Mexic. Gangsterii de pe Riviera Maya furau bani direct din conturile utilizatorilor de bancomate. Furau câte puțin dar de la mulți și au strâns astfel grămezi de bani. Au plasat apoi milioanele de dolari în mașini de lux și imobiliare.

Omul care avea să implementeze strategia: Adrian Constantin Tiugan, zis Mufă.

Specializarea: skimming

Tiugan este unul dintre membrii de bază ai brigăzii de pe Riviera Maya.

Craioveanul zis “Mufă” a fost condamnat în 2012 la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare. El și complicii săi au fost arestați după ce au plantat copiatoare de carduri pe bancomate din cetatea Vaticanului, vizitată anual de milioane de pelerini. Fluxul continuu de oameni din cât mai multe țări era o condiție esențială în strategia de afaceri. Ca să faci bani furând câte puțin de la mulți ai nevoie de volum mare de carduri din cât mai multe țări. Astfel, frauda și victimele se distribuie geografic și fac aproape imposibile investigațiile unor autorități limitate la teritoriul național. Mai mult, infractorii interpuneau timp și spațiu, uneori luni de zile și mii de kilometri, între momentul copierii cardului și cel al extragerii banilor în diverse țări din Asia sau America Latină.

Odată cu condamnarea cu suspendare, Tiugan a primit interdicția de a părăsi țara și obligația de a se prezenta regulat la o secție de poliție din Craiova. Nu s-a conformat, a fugit din România și a reapărut în decembrie 2013 sub o identitate falsă la registrul companiilor din Cancun. A înființat aici o companie comercială numită Top Life Servicios SA de CV – un SRL mexican cu capital variabil. Obiectul de activitate al noii firme: importul de subansamble pentru bancomate și instalarea de bancomate pe tot teritoriul Mexicului. Top Life, uneori denumită Intacash (n.a. – “Intacash” a devenit trade name sau numele comercial al Top Life Servicios SA de CV, o practică uzuală în afaceri), a fost prima și cea mai importantă companie înființată de gruparea din Craiova pe teritoriu mexican.


Gangsterii de pe Riviera Maya și-au dus afacerea la o scară aproape industrială folosindu-se de această firmă. Nu mai aveau nevoie să instaleze skimmere pe bancomatele altora, deoarece ale lor veneau cu dispozitive de skimming gata integrate în plăcile de bază, copiind astfel cardurile tuturor utilizatorilor.

Tiugan și-a asumat identitatea unui anume Paul Daniel Ionete, un infractor mărunt din Bănie, pentru a înființa Top Life. Ionete a fost arestat în vara lui 2014 în orașul natal pentru trafic de etnobotanice iar poliția crede că a primit 2000 de dolari în schimbul pașaportului.

Tiugan și-a lipit poza pe pașaportul temporar emis pentru Ionete și a falsificat perioada de valabilitate a documentului de la unul la cinci ani.

Skimmerul a obținut și un permis de ședere mexican cu poza sa, dar tot pe numele lui Ionete.

Cu noua identitate în buzunar, Tiugan s-a pus pe treabă, ignorând mandatele de urmărire internațională emise între timp pe numele lui de Poliția Română.

Malul Mării Caraibilor prezenta chiar mai mult potențial decât Vaticanul, unde-și făcuse mâna inițial skimmerul. Întinsă între Cancun și Tulum, Riviera Maya este un paradis natural care atrage anual milioane de turiști din Statele Unite, Europa sau alte regiuni ale globului.

Vremea este caldă tot anul, marea are șapte culori, nisipul este fin. Ochiuri de apă dulce, perfect clară se ițesc dintre mangrove. Iguanele se plimbă printre piramidele Maya, păsările exotice survolează cerul senin, țestoasele vin până aproape de mal.

Zona de țărm întinsă pe 140 de kilometri este și un paradis al fiestei fără sfârșit. Locul e cunoscut pentru numeroase cluburi, pe lângă care cele din Mamaia sunt palide imitații, și sute de restaurante unde iutele ardei habanero arde papilele și mezcalul băut pe ritm de mariachi duce la crunte mahmureli.

Bancomatele Top Life au fost amplasate strategic, ca o plasă cu ochiuri mărunte aruncată de braconieri într-o baltă plină de pește. În Playa del Carmen, pe Quinta Avenida, principalul bulevard al orașului, aparatele au fost instalate din 50 în 50 de metri, între baruri, cluburi și restaurante.

În Cancun au fost montate în hoteluri și shopping mall-uri. În Tulum, alt punct turistic de pe Riviera Maya și locul unde gruparea a copiat cardul reporterului RISE Project, un bancomat-capcană a fost identificat și în autogară.

Pe lângă bancomatele Top Life, gruparea a continuat să instaleze skimmere și în bancomate care nu le aparțineau. Operau simplu: mituiau tehnicienii care se ocupau de acestea, instalau tehnologia de skimming în interiorul aparatului, iar numerele de card și pinurile furate erau transmise prin bluetooth astfel încât bandiții nu aveau nevoie să deschidă bancomatul decât dacă doreau să scoată implanturile.

Până în 2017, Top Life a reușit să instaleze mai mult de 100 de bancomate atât pe Riviera Maya cât și în alte puncte turistice din Mexic și au făcut bani serioși.

Gruparea a copiat zeci de mii de carduri bancare, unele aparținând turiștilor români care vizitau Riviera, însă cea mai mare parte a prăzii era compusă din carduri bancare americane. Tiugan și ai săi plasau ulterior informația furată pe carduri goale, în unele cazuri chiar pe carduri de acces în parcuri de distracții.

“Datele pot fi copiate cu ușurință. Sunt doar cifre de 1 și 0. Cu un dispozitiv de 200 de dolari ei pot copia informațiile pe orice obiect de dimensiunea unui card bancar dotat cu o bandă magnetică. Poate fi o simplă bucată de plastic.”, ne-a spus Brian Krebs, jurnalist american specializat în investigarea fraudelor cu bancomate.

Apoi, echipele de “trăgători” se deplasau în Indonezia, India, Brazilia, Grenada, Barbados și multe alte țări din lume, de unde scoteau banii de pe cardurile-clonă iar sumele astfel obținute ajungeau în România sau Mexic printr-o amplă operațiune de spălare de bani.

Un fost membru al grupării, devenit între timp martor într-un dosar în care sunt judecați gangsterii de pe Riviera Maya, le-a declarat procurorilor că gruparea a ajuns să dețină în jur de 100 de bancomate “Fiecare bancomat copia în medie cam 1000 de carduri pe lună. Scoteau cam 200 de dolari de pe fiecare card. Cam 20 de milioane de dolari în total în fiecare lună”, a explicat el.

Top Life Servicios producea în jur de 240 de milioane de dolari netaxabili anual. Același martor spune că gruparea ajunsese la vreo 1000 de membri, dintre care 50 în poziții de conducere. 

TDM Security, o corporație care se ocupă cu securitatea bancomatelor, susține că aproximativ 2 miliarde de dolari sunt furați anual din bancomate la nivel global. Este doar o estimare, ne-a precizat reprezentantul companiei, pentru că băncile nu declară toate pierderile. 

Un calcul rapid arată că gruparea din Craiova care deține Top Life Servicios controlează o felie consistentă, de peste 10 la sută, din această piață neagră.

Dar cum a ajuns Tiugan, un skimmer relativ mărunt din Craiova, să fie implicat într-o operațiune de asemenea anvergură? Cum de a reușit Top Life să desfășoare o asemenea afacere în Mexic, țară unde sunt uciși în medie 95 de oameni pe zi și mai ales într-o zonă a acestei țări unde grupări precum Jalisco Nueva Generacion și facțiuni din cartelul Sinaloa al celebrului El Chapo se luptă între ele pentru supremație?

O parte din răspuns poate fi găsită în abilitatea lui Tiugan și a tovarășilor săi de a acționa pe un teritoriu unde corupția este la ea acasă, la fel ca la Craiova sau București.

Antreprenorul

O altă parte din răspuns poate fi însă identificată după o analiză atentă a afacerii dezvoltate de români pe Riviera Maya, o structură antreprenorială solidă prin care au reușit să se alieze cu o importantă bancă mexicană.

Intră în scenă un personaj surprinzător care avea să rafineze strategia de afaceri a grupării: Ion Damian Nedescu, 49 ani, constănțean

Specializarea: antreprenor de cursă lungă și activist în managementul autismului la copii

În februarie 2014, la două luni după ce Tiugan a înființat Top Life Servicios, și-a făcut apariția Ion Damian Nedescu, preluând 20 la sută din acțiunile firmei. Omul de afaceri a deschis de-a lungul timpului nu mai puțin de 50 de companii în România.

Tot în februarie 2014, Nedescu a devenit împuternicit și reprezentant principal al Top Life Servicios (TLS), firma fanion a grupării de pe Riviera Maya.


Câteva zile mai târziu, pe 1 martie, compania mexicană în care Tiugan a rămas acționar majoritar a semnat un acord comercial extrem de important pentru viitorul bandiților de pe Riviera Maya.

Este vorba de un contract reînnoit anual cu banca mexicană Multiva, o instituție financiară parte a unui conglomerat condus de Olegario Vázquez Aldir, unul dintre consilierii președintelui mexican, Andrés Manuel López Obrador. Din grupul de afaceri denumit Grupo Empresarial Ángeles mai fac parte cea mai mare rețea de spitale private din Mexic, hoteluri, companii media, dar și firme de asigurări și construcții.

Contractul dintre Top Life Servicios și Multiva avea termeni destul de simpli, dând firmei românilor posibilitatea să pună brandul Multiva pe bancomate și conferindu-le o aparență de legitimitate.

Pentru noi a fost o situație win-win”, ne-a declarat Javier Valadez Benítez, managerul general al Casa de Bolsa Multiva, divizia băncii care se ocupă cu investițiile pe piața de capital. Top Life urma să investească în instalarea bancomatelor, Multiva își punea logoul pe ele și ambele urmau să împartă profitul din comisioanele bancare.

Reprezentanții băncii nu au putut să explice cum de au ajuns să facă afaceri cu firma unui fugar condamnat pentru skimming care folosea o identitate falsă în Mexic.

Acordul semnat de TLS cu Multiva i-a permis lui Nedescu să instaleze bancomate pe Riviera Maya.


Nedescu a refuzat să răspundă întrebărilor noastre, invocând o anchetă în derulare. Momentul când apare în firma din Mexic coincide însă cu o perioadă în care situația sa financiară din România părea dificilă. În martie 2014, Judecătoria sectorului 2 București a încuviințat urmărirea silită a unui apartament pe care Nedescu îl gajase la bancă pentru un credit de 350 de mii de euro luat în 2009. Apartamentul de 200 de metri pătrați din cartierul Tei a fost scos la licitație.

Spre deosebire de Tiugan și de cea mai mare parte a liderilor grupării, Ion Damian Nedescu nu a avut probleme cu legea. În România, omul de afaceri este cunoscut ca pionier și activist în managementul autismului infantil. În 2004, a adus în țară o nouă formă de terapie și a înființat împreună cu soția sa o asociație pentru copiii cu autism.

Om de marketing și antreprenor de meserie, s-a reprofilat după ce băiatul său mai mic a fost diagnosticat cu această afecțiune la vârsta de doi ani. Conform relatărilor de pe rețelele sociale, doctorii români nu le-au dat nicio șansă de recuperare, așa că au căutat soluții în străinătate. Au descoperit terapia ABA (Applied Behavioural Analysis), o metodă care se bazează pe controlarea treptată a simptomelor copilului. În prezent, se numără printre cele mai solicitante, scumpe, dar și eficiente forme de terapie pentru autism sever. 

Terapia intensă ABA a avut efecte vizibile în cazul băiatului lui Nedescu. A început să vorbească, să socializeze, apoi a mers la școală, a absolvit liceul. Acum e student la filosofie în Belgia, scrie poezie și vorbește public despre experiența sa. Povestea recuperării sale l-a făcut cunoscut în presă ca “primul copil vindecat în România prin terapia ABA”.

În acest timp, soții Nedescu au înființat “Centrul Horia Motoi”, o asociație în cadrul căreia au popularizat această metodă de terapie: Am militat pentru schimbarea percepției în ceea ce privește autismul, am schimbat manualele în facultățile de profil, am coborât vârsta de diagnosticare, am introdus teste și kit-uri de diagnosticare timpurie, am ajutat la schimbarea legilor și am trainuit sute de terapeuți și de părinți în ABA”, spune Nedescu într-o postare pe Facebook.

Fotografie postată pe Facebook. Inițial pagina se numea Damian I., dar numele ei a fost schimbat în Daal Autism Project Section D.

Fotografie postată pe Facebook. Inițial pagina se numea Damian I., dar numele ei a fost schimbat în Daal Autism Project Section D.

După ce a locuit o perioadă în Statele Unite, Damian Nedescu și-a reînceput activitatea publică în domeniul autismului în 2018. În prezent, consiliază părinți în domeniul ABA, participă la conferințe și ține training-uri cu asociația DAAL Autism Project, înființată de Alina Vlad (Bobârnac), una dintre terapeutele principale ale fiului său.

În cadrul aceluiași proiect, Nedescu a creat un curs postuniversitar care urma să înceapă în aprilie 2020 la Universitatea de Vest din Timișoara, fiind primul curs ABA acreditat în învățământul de stat din România.

În perioada în care s-a lansat proiectul DAAL, Nedescu a participat la o serie de emisiuni în care povestește cum a devenit pionierul ABA în România, cu 14 ani în urmă. Într-unul dintre interviuri, gazda emisiunii “Tată-n 5 minute” l-a prezentat astfel:

“Dacă nu ar fi reală, povestea lui Damian Nedescu ar trebui inventată de un scriitor.”

Întrebat cum crede că își vor aminti copiii săi de el și cum ar completa afirmația “Tata a fost…”, Nedescu a răspuns amuzat: “Un pic nebun. Dar uite ce bine am ieșit!

Spre deosebire de activitățile desfășurate în lumina reflectoarelor în România, viața pe care a dus-o Nedescu peste ocean alături de gangsterii de pe Riviera Maya a fost învăluită în mister. Afaceristul a fost în general discret și, dacă facem abstracție de firmele înființate împreună cu liderii grupului de crimă organizată, numele și semnătura sa apar pe un singur contract pentru instalare de bancomate. Este vorba de un bancomat plasat la un restaurant numit Simple de pe malul mării în Tulum, Mexic. 

Toate celelalte acte folosite de Top Life pentru a instala bancomate sunt semnate de Tiugan cu numele lui Ionete.

Însă rolul lui Nedescu a mers dincolo de Top Life și de instalarea de bancomate. El s-a implicat, după cum puteți citi mai jos, și în alte activități ale grupării de pe Riviera Maya.

Rechinul

În timp ce Tiugan și Nedescu ridicau infrastructura comercială pe numele lui Paul Daniel Ionete, adevăratul Ionete, aflat în Craiova, râvnea și el la un rol cât de mic în operațiune. O arată un schimb de mesaje de pe Facebook messenger între Ionete și un membru al grupării care se afla în Mexic:

Ionete: am dat declarație că lam pierdut și mia dat amendă că lam pierdut, înțelegi? – scrie Ionete, după o gramatică proprie, referindu-se la pașaportul pe care îl foloseau gangsterii în Mexic și pe care într-adevăr acesta îl declarase pierdut pe 2 octombrie 2014.

Membru Riviera Maya: Aha. Și ce vrei să le zic la ăștia?

Ionete: să nul mai folosească să pot să vin și eu acolo

Membru Riviera Maya: Ești nebun dă te în plm. Păi dacă or avea nevoie. Dar așa. Ce să facă. Ăștia?? Că vrei să vi aici? Sau ce? Că ești leșinat? Ce vrei tu? Adevărat. Nu Vrăjală.

Ionete: Pai nu ai nimik de lucru pt mn.

Membru Riviera Maya: Ce ști să faci. Ce specializare ai. La ce te pricepi? Să știu să vb cu patronul aici?

Discuția a avut loc după ce Ionete a fost eliberat din arest sub control judiciar în octombrie 2014. El fusese arestat în vara aceluiași an pentru trafic cu etnobotanice în Craiova.

Membrul grupării de pe Riviera Maya cu care discuta Ionete era Constantin Sorinel Marcu, un interlop condamnat în România pentru tentativă de omor și care, la fel ca Tiugan, se refugiase în Mexic, evitând închisoarea în țară. Marcu a folosit o identitate falsă în Mexic, devenind Constantinos Constantinos Marco. El este bărbatul care a fost executat în Cancun în iunie 2018 în urma unor tensiuni majore apărute în centrul de forță al grupării.  

La data când purta conversația cu Ionete, Marcu era încă în grațiile șefului bandiților de pe Riviera Maya, “patronul”, cum l-a descris în schimbul de mesaje cu Ionete.

Florian Tudor, craiovean, 43 de ani, poreclit Rechinul.

Specializarea: șef de gangsteri

În luna ianuarie 2020, când reporterii OCCRP au ajuns în Cancun, pe strada Robalo unde și-a construit cartierul general Rechinul era o atmosferă apăsătoare.

Anchetatorii din Mexic și România spun că de aici Tudor Florian aka Rechinul coordonează un grup de crimă organizată care acționează pe patru continente.

Anchetatorii din Mexic și România spun că de aici Tudor Florian aka Rechinul coordonează un grup de crimă organizată care acționează pe patru continente.

Strada face parte dintr-un mic labirint de străduțe în formă de U, un fel de “cul de sac” mai elaborat, unde este imposibil să treci neobservat din cauza camerelor de luat vederi și a agenților de securitate înarmați, care te fixează și te urmăresc cu privirea. Strada este în centrul unui război purtat de Rechin cu o parte a poliției mexicane. Unele camere video aparțin bandei, iar altele poliției, ambele părți supraveghindu-și reciproc intrările și ieșirile. 

Vecinii de pe Robalo spun că nu au mai avut liniște din momentul în care au apărut românii. Din iunie 2015 strada a văzut de toate: construcție ilegală, împușcături, un asasinat, un raid al poliției, tensiune și supraveghere permanentă.

Rechinul și-a construit cartierul general într-o fostă clădire guvernamentală care anterior a fost sediul Institutului Patrimoniului Imobiliar (IPAE) din Quintana Roo, statul unde se află orașul Cancun. Sediul IPAE a avut doar un etaj, însă Rechinul, sfidând normele arhitecturale locale, i-a adăugat încă cinci și a dotat clădirea cu o sală de box, piscină și jacuzzi pe acoperiș, un lift și un restaurant privat.

Adrian Mihai Mincă și Ionuț-Claudiu Popescu în sala de box. Sursă foto: Facebook

Adrian Mihai Mincă și Ionuț-Claudiu Popescu în sala de box. Sursă foto: Facebook

Privatizarea și achiziția clădirii guvernamentale de la familia fostului director al IPAE este în sine o poveste mexicană de corupție cu un familiar iz de România.

La doar câteva sute de metri de centrul operațional al grupării de pe Robalo se află nucleul financiar al grupării, sediul firmei Top Life Servicios (TLS). Aici, pe bulevardul Coba, într-un imobil cu două etaje erau întâmpinați noii recruți de către Ion Damian Nedescu, acționarul și reprezentantul TLS, care a și locuit o vreme în clădire, conform declarațiilor unor foști membri ai grupului de crimă organizată.

Locul lui Nedescu în TLS a fost luat în 2016 de fratele vitreg al Rechinului, Adrian Ninel Enăchescu, care a venit și el din Craiova la Cancun și a preluat jumătate din acțiunile TLS. Cealaltă jumătate a rămas în proprietatea lui Adrian Tiugan, ascuns în spatele identității Ionete.

Conform documentelor consultate de RISE, Nedescu ar fi fost trimis de către Rechin în Statele Unite ca să se ocupe de latura americană a afacerii. Încă din martie 2015, Nedescu a înființat o companie de tip offshore în Delaware care a fost înmatriculată în toamna aceluiași an și pe coasta de vest a SUA, în California. Tot în această perioadă a înregistrat și site-uri web precum: checks4money.com, checks2money.com sau goldcheckcash.com – toate închise între timp.

Nu se cunosc multe detalii despre trecutul Rechinului anterior venirii sale în Mexic, însă, conform unor surse confidențiale consultate de RISE în România, acesta ar fi fost reținut în Italia în urmă cu 12 ani și apoi expulzat.  În acest timp, în România a fost deschis un dosar pe numele său, dosar care nu a ajuns nicăieri.

Florian Tudor, zis Rechinul, nu a dorit să răspundă întrebărilor noastre și ne-a acuzat că lucrăm pentru inamicii săi. Rechinul a încercat și un artificiu legal spunându-ne că nu putem folosi documentele oficiale pe care le avem deoarece ar fi fost obținute ilegal, după ce poliția mexicană le-a furat din vila lui de pe Robalo în timpul unui raid desfășurat anul trecut. Documentele RISE/OCCRP nu provin din acel raid și, chiar dacă ar fi de acolo, ca jurnaliști le putem folosi în interes public.

Declarațiile unor foști asociați ai lui Tudor și alte documente text, audio și video obținute de OCCRP conturează imaginea unui om violent care nu tolerează insubordonarea și o pedepsește cu cruzime.

Strategia bazată pe frică a funcționat până când unul dintre apropiați i-a devenit inamic.

Interlopul eliminat

Prietenul devenit inamic: Sorinel Constantin Marcu, decedat, craiovean

Specializarea: fost braț de fier al grupării de pe Riviera Maya

Marcu este acum îngropat în cimitirul municipal din Craiova. Povestea sa mexicană începe în 2014 când a fugit din România, unde fusese condamnat pentru tentativă de omor. La fel ca Tiugan, și-a construit o identitate falsă, a devenit bodyguardul Rechinului și între cei doi lucrurile au mers bine o bucată de vreme. 

O serie de clipuri îl înfățișează pe Marcu sărbătorindu-și ziua de naștere pe ritm de manele în compania lui Florian Tudor sau pe cei doi la un eveniment de familie la care participă și una dintre partenerele din Mexic ale Rechinului. În plus, soția româncă a Rechinului, Rebeca Tudor, este nașa fetiței lui Marcu.

Rechinul și Marcu dansează ca frații pe ritm de manele într-un club mexican în timp ce pe ecrane este proiectat mesajul “La mulți ani Marcu”. În preajma lor sunt alți membrii ai grupării de pe Riviera Maya.

Cu toate acestea, începând cu 2015, între cei doi au apărut tensiuni majore care se văd în câteva schimburi de mesaje în care se amenință și se înjură reciproc.

Marcu Constantin Sorinel: Ți-ai bătut joc de mine. Și te-am lăsat așa.

Tudor Florian: SORINE, TE OMOR!

Marcu Constantin Sorinel: Să văd până unde ajungi.

Tudor FlorianCere-ti scuze. Ți-am zis!

Pe scurt, nemulțumit de banii pe care îi primea muncind pentru Rechin, Marcu a început să-i saboteze acestuia bancomatele punând super glue pe cititoarele de carduri sau pur și simplu avertizându-i pe cei care doreau să folosească bancomatele Top Life.

Marcu și fratele său au intrat în legătură inclusiv cu jurnalistul american Brian Krebs, care în toamna lui 2015 a alertat publicul printr-o serie de materiale publicate pe blogul său despre escrocheriile cu bancomate de pe Riviera Maya. Krebs a bănuit de la început că în spatele skimmingului din zona Cancun se afla o grupare de crimă organizată, iar ulterior a primit documente de la o sursă din interiorul grupării.

Krebs a fost surprins când reporterii OCCRP i-au arătat un schimb de mesaje dintre Tudor și Marcu, survenit imediat după ce a publicat pe blog, în care Tudor sugera că cei care au contribuit la dezvăluiri trebuie eliminați.

Reportajele lui Krebs și sabotajele lui Marcu l-au determinat pe Rechin să treacă de la amenințări la fapte, atât în Mexic cât și în România.

Craioveanul Sorin Velcu, unul dintre membrii de bază ai grupării de crimă organizată, a mers acasă la părinții lui Marcu și le-a spus să-l liniștească pe fiul lor. Velcu se ocupa în general de coordonarea echipelor de trăgători care scoteau în diverse zone ale globului bani de pe cardurile clonate. A fost arestat anul trecut în Bali, Indonezia, în plină operațiune de skimming, după ce autoritățile române au notificat omologii indonezieni despre sosirea trăgătorilor conduși de Velcu, care era deja sub supraveghere. Velcu a mai fost implicat într-o masivă operațiune de trafic cu migranți, între Mexic și Statele Unite ale Americii, împreună cu soția și alte rude.

Dacă în Craiova tensiunile din grupare s-au concretizat în amenințări, în Cancun lucrurile au luat o turnură mult mai urâtă. Pe 2 Aprilie 2018, Marcu a fost atacat de trei dintre oamenii Rechinului, înarmați cu cuțite.

Au făcut pândă la mașină și eu ca prostul, știi că nu fug. I-am văzut și am trecut pe lângă ei, cum ar fi. Și a vrut să dea pișatul ăla de… Patrian… Să moară măicuța mea. Ca femeile, nici nu mi-a ajuns la față de nu, nu știu în mână mi-a dat, nu știu unde, și i-am dat – să moară familia mea! De nu a dat cu capul ca femeile de geamurile de la DHL. Că eram la DHL. Și țipa ca femeile: Dă cuțitul! Și am vrut să mă întorc și să fug și atunci mi-a pus piedică ca la fotbal, ca la proști și am căzut. Și m-a tăiat în spate.”, a povestit Marcu într-un mesaj audio trimis pe WhatsApp unui prieten din România.

Unul dintre atacatorii lui Marcu la sediul DHL din Cancun este Adrian Mincă, un pugilist din Craiova, care s-a filmat antrenându-se în vila Rechinului din Cancun.

Grav rănit, Marcu s-a recuperat într-un spital în Playa del Carmen însă, deși a jurat răzbunare, el este cel care a părăsit Mexicul între patru scânduri așa cum le-a promis Velcu părinților săi în Craiova.

Pe 11 iunie, la două luni după episodul DHL, a fost împușcat în cap și găsit mort într-o mașină pe strada Robalo, în preajma vilei Rechinului.

Florian Tudor a organizat o conferință de presă în vila sa din Cancun în martie anul acesta și a declarat, așa cum o făcuse și imediat după moartea lui Marcu, că acesta a fost ucis în legitimă apărare de către agentul de pază pentru că ar fi încercat să-l răpească pe un văr de-al său.

Un judecător local, acum suspendat pentru presupuse fapte de corupție într-un alt caz, a decis, în baza filmărilor furnizate de camerele de vedere ale Rechinului, că a fost legitimă apărare deși nu au fost găsite reziduuri de praf de pușcă pe mâinile mexicanului.

Anchetatorii români și familia lui Marcu susțin contrariul și spun că acesta a fost executat de grupare în alt loc și că imaginile filmate de camerele video de pe vila Rechinului sunt o înscenare post-mortem.

La aceeași conferință de presă, Florian Tudor a spus că nu a fost prieten cu Marcu și că s-a întâlnit cu acesta și cu fratele său în Mexic unde cei doi i-au cerut de lucru și bani împrumut:

Tehnicienii mei m-au informat că au fost abordați de două persoane de origine română care le-au cerut să vorbească cu mine pentru că știau că sunt român ca și ei. I-am văzut o săptămână mai târziu într-un restaurant din Cancun unde s-au prezentat drept frații Aurelian Marcu și Constantin Marcu și mi-au cerut de  muncă”. Rechinul a spus că i-a refuzat, dar că cei doi l-au abordat din nou câteva luni mai târziu ca să-i ofere o tehnologie de clonat carduri. “Am refuzat oferta și le-am explicat că nu vreau probleme“, a spus Tudor.


Tehnicianul

Un alt moment care a mărit tensiunea în rândurile grupării a avut loc când unul dintre tehnicienii care se ocupau cu “aranjarea” bancomatelor a intrat și el în conflict cu Florian Tudor:

Cristian Simion, 44, porecla Releu

Specializarea: tehnologie pentru radiocomunicații

Tehnicianul radio Cristian Simion își căuta de muncă în ianuarie 2014 când a dat peste un anunț online care oferea locuri de muncă în Germania pentru specialiști familiarizați cu bluetooth și alte tehnologii pentru transmisiuni radio. Simion a trimis un mesaj persoanei care postase anunțul și, o lună mai târziu, a primit un email care l-a informat că jobul era încă disponibil, însă nu în Germania, ci în Mexic. La scurt timp după schimbul de mesaje, Simion a vorbit pe skype cu unul dintre gangsterii de pe Riviera Maya. După un interviu succint care a constat în întrebarea: “Știi să lipești? (n.r. – circuite electronice)”, Simion a fost angajat și în mai 2014 a aterizat în Cancun unde l-a întâlnit, după propriile spuse, pe Ion Damian Nedescu. Întâlnirea inițială a avut loc la un Starbucks peste drum de sediul firmei Top Life, iar tehnicianul și Nedescu au petrecut următoarele trei zile în clădirea firmei unde aveau apartamente pentru locuit.

Patru zile mai târziu, Simion l-a întâlnit pe Cosmin Adrian Nicolae, 38 de ani, gangsterul cu care comunicase prin mesaje și pe skype. Nicolae este acum mâna dreaptă a Rechinului și apare în cinci firme ale grupării în calitate de acționar sau împuternicit. Una dintre aceste firme este Intaller, o companie care se ocupă cu importul de bancomate și în care Nedescu era responsabil de relația cu autoritățile mexicane.

Nicolae i-a dat niște bani lui Simion și i-a spus să se relaxeze și să se obișnuiască cu ritmul de viață mexican. Tehnicianul l-a cunoscut pe Rechin abia câteva săptămâni mai târziu când a avut loc și ceremonia sa de inițiere la o vilă din Novo Cancun, un cartier de lux situat pe malul mării într-o zonă unde gruparea a făcut investiții imobiliare.

Simion spune că în acea seară a fost obligat să consume cocaină în prezența altor membri ai grupării și că la final a băut un pahar de vin cu Rechinul, fiind acceptat oficial în bandă.

La vila în care a fost inițiat tehnicianul s-a fotografiat și Claudia Popa - prietenă cu Damian Nedescu. El este primul membru al grupării pe care Simion l-a întâlnit în Cancun.

La vila în care a fost inițiat tehnicianul s-a fotografiat și Claudia Popa – prietenă cu Damian Nedescu. El este primul membru al grupării pe care Simion l-a întâlnit în Cancun.

După ceremonie, Simion a înțeles de ce fusese adus în Mexic: skimming. Până în 2017, Simion a lucrat plăcile de bază ale bancomatelor împreună cu Rechinul, Nicolae și ceilalți membri ai grupării. Conform propriilor declarații, cea mai mare parte a muncii o desfășura la sediul Top Life din Cancun însă alți tehnicieni, unii dintre ei aduși chiar de Simion în Mexic, lucrau în apartamente din Playa del Carmen, la vreo 50 de kilometri de Cancun.

Simion spune că în 2017 a vrut să părăsească gruparea și și-a căutat un alt loc de muncă în Mexic unde ar fi urmat să colaboreze cu o agenție de advertising. Rechinului nu i-a picat bine inițiativa și în ianuarie 2017 l-ar fi chemat pe Simion la un restaurant cu circuit închis unde, după ce i-ar fi spus să cheme ambulanța, l-a bătut 20 de minute cu un furtun. Tudor i-a spus că nimeni nu vine sau pleacă din Mexic și din afacere de capul lui.

Trei luni mai târziu, Simion a fugit din Mexic pe ruta Cancun – Frankfurt – București. Însă nu a scăpat, în pofida distanței puse între el și operațiunea interlopilor. Tudor l-a contactat pe Viber și i-a spus că o să aibă de suferit dacă vorbește cu autoritățile: “Ai fugit ca un bulangiu. Ascultă-mă ce îți spun. Dacă faci vreun rău. Sau ai plecat cu vreun gând rău. Nu o să scapi în toată lumea asta de mine. Deja știu unde stai. (…) Și ști că am foarte multe contacte aici și foarte mulți prieteni. Dacă faci ceva rău contra noastră să-ți facă dosar și ordin de aprehension (n.a. – de reținere). În toată lumea. Să te caute internațional pe interpol. Un dosar se inventează foarte repede aici. Știi f bine. Ai grijă să nu te caute pentru trafic de droguri.

Trei luni mai târziu, în iulie 2017, Simion a primit de la Florian Tudor un set de poze în care apărea copilul său. Familia tehnicianului fusese pusă sub supraveghere de oamenii Rechinului din România. Tudor spera să-l convingă să revină la muncă în Mexic. În august, Simion a cedat și i-a spus Rechinului că se reîntoarce. Cu toate acestea, în ziua următoare, a fost vizitat acasă de doi dintre oamenii Rechinului care l-au amenințat. După plecarea acestora, Simion a încercat să ia legătura cu fostul său șef ca să înțeleagă de ce a fost amenințat însă acesta nu a răspuns apelurilor. Tudor l-a contactat două zile mai târziu și i-a spus că situația creată s-a datorat unei lipse de comunicare dintre oamenii săi din Cancun și cei din România. A fost prea târziu, Simion a hotărât să se apere devenind martor al acuzării.

Epilog

Povestea gangsterilor craioveni de pe Riviera Maya merge mai departe.

Rechinul și oamenii săi duc un război pe mai multe fronturi, în Mexic și România, încercând să scape din nou basma curată.

Pe deoparte, îi acuză pe procurorii și polițiștii care au percheziționat anul trecut cele două sedii ale grupării de abuz și intrare ilegală. Parchetul din Ciudad de Mexico a început o anchetă în urma plângerilor adresate de Florian Tudor.

Pe de altă parte, Rechinul încearcă să folosească această anchetă și presupusul abuz făcut de polițiștii mexicani pentru a anula probele din altă anchetă care îl vizează chiar pe el și care este coordonată de procurorii români, mexicani și de FBI. Această a doua investigație vizează skimmingul și spălarea de bani în care ar fi implicată gruparea de români de pe Riviera Maya. Rechinul spune că probele obținute în urma perchezițiilor, care ar fi fost trimise inclusiv procurorilor români, nu pot fi folosite împotriva sa.

Un al treilea front este deschis în România unde Rechinul și alte șase persoane sunt acuzate de constituirea unui grup infracțional, șantaj și instigare la tentativă de omor. Trei locotenenți ai lui Florian Tudor sunt în pușcărie și alți doi sunt arestați la domiciliu.

Constantin Tiugan, zis Mufă, a cerut revizuirea executarii pedepsei pe motiv că a intervenit prescripția. Un judecător i-a aprobat cererea pe 20 ianuarie 2020. Condamnatul fugit din România care a folosit o identitate falsă pentru a pune pe picioare infrastructura de afaceri a grupării este un om liber.


Citește și:

EP 02 – Gangsterii de pe Riviera Maya: Bani Gheață

Vezi documentarul:

[VIDEO] Gangsterii de pe Riviera Maya


Seria “Gangsterii de pe Riviera Maya” a fost investigată de: RISE Project, The Organized Crime and Corruption Reporting Project, Mexicanos Contra La Corrupción, Quinto Elemento Lab.

Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas , Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.