Clădirea istorică pe care Kremlinul o ruinează la București [GALERIE FOTO]

O clădire de patrimoniu, deținută de Federația Rusă în centrul Capitalei, e distrusă sub privirile binevoitoare ale proprietarului.

Situată în Piața Charles de Gaulle, pe un teren de 4.200 de mp, clădirea a fost proiectată în anii 1930 de Marcel Iancu (1895-1984), unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai secolului trecut.

Instituția de la Moscova care deține dreptul de proprietate asupra ei, „FGUP Goszagransobstvennost” – o entitate aflată în subordinea „Direcției Administrative a Președintelui Federației Ruse” – nu a răspuns la întrebările pe care RISE Project i le-a adresat referitor la planurile pe care le are cu acest imobil.

În ultimii ani, clădirea a făcut obiectul unor contracte de închiriere dubioase, fiind plimbată, succesiv, prin mâinile unor firme cu acționariat volatil, din Bulgaria, România și Cipru.

Împreună cu o proprietate mai mică de pe Bulevardul Aviatorilor, tot a statului rus, clădirea și terenul ei au fost evaluate, acum șapte ani, la 20 de milioane de euro.

Arhitectul

Marcel Iancu a fost unul dintre cei care au fondat mișcarea Dada, în Zurich, în 1917. Iancu urma studiile de Arhitectură în Elveția, le vremea aceea. ,

Marcel Iancu a fost unul dintre cei care au fondat mișcarea Dada, la Zurich, în 1917. La vremea aceea, urma studiile de Arhitectură în Elveția.

Român de origine evreiască, Marcel Iancu a proiectat în București aproximativ treizeci de case și imobile de birouri: de-a lungul Căii Moșilor și în zona Pieței Charles de Gaulle.
În 1941, la scurt timp după masacrele antisemite comise de Mișcarea Legionară, Iancu a emigrat în Israel, unde a trăit până la moarte.

În țara de adopție, a fost consilier al primului ministru și, printre altele, a pus bazele unui sat de creație într-o localitate de lângă Haifa, Ein Hod. Astăzi, aici există un muzeu care îi poartă numele (Pagina web a muzeului, AICI).

Iancu a fost mult mai prolific în pictură decât în arhitectură. La aproape trei decenii de când s-a stins din viață, pânzele lui se vând la casele de licitații occidentale cu prețuri de ordinul zecilor de mii de dolari. (O listă de prețuri, AICI).

Cerere de clasare

Clădirea pe care statul rus o deține în Piața Charles de Gaulle este cea mai mare dintre cele proiectate de Marcel Iancu în București.

Pentru a preveni demolarea ei, Ordinul Arhitecților din România a cerut clasarea ei ca monument istoric.

Șerban Sturdza, președintele filialei din București a acestei organizații, spune: „Sunt puține clădiri ale lui Marcel Iancu pe care cineva, în lume, își permite să le distrugă. (…) Pentru Bucureștiul interbelic, distrugerea ei ar fi o pierdere enormă”.

Așa arăta clădirea în anii în care a fost ridicată. Era cea mai înaltă din piața care astăzi se cheamă Charles de Gaulle.

Așa arăta clădirea în anii în care a fost ridicată. Era cea mai înaltă din piața care astăzi se numește Charles de Gaulle.

În perioada interbelică, imobilul a fost sediul antreprizei de construcții care a realizat primele case din Cartierul Primăverii.

În 1945, a intrat în proprietatea URSS, găzduind, în cea mai mare parte a timpului, reprezentanța economică a Rusiei în România.

După dezintegrarea Uniunii Sovietice, clădirea a fost transferată în patrimoniul Direcției Administrative a Președintelui Federației Ruse, printr-un act semnat în 1997 chiar de Vladimir Putin, pe vremea când acesta lucra la cancelaria lui Boris Elțîn.

După 2000, instituția rusă desemnată să o administreze, „FGUP Goszagransobstvennost”, a închiriat spații din această clădire unor firme deținute de oameni de afaceri al căror trecut se suprapune cu istoria recentă a URSS.

Închiriere pe 15 ani

În 2007, a închiriat-o, la pachet cu o vilă pe care statul rus o deține pe Bulevardul Aviatorilor, unui singur locatar.

Astfel, pe 28 noiembrie 2007, cele două imobile au fost închiriate către compania bulgară GM Capital.
Durata contractului de chirie: 15 ani. Prețul, plătibil în tranșe, a fost stabilit la 3,78 milioane de euro. (Contractul, AICI).

După doar două săptămâni, pe 13 decembrie 2007, bulgarii de la GM Capital au subînchiriat imobilele mai departe, către o firmă din România: Total Corporate Investment Group. Subînchirierea a fost negociată tot pentru 15 ani.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Imobilul Solly Gold, unul dintre cele mai sofisticate proiecte ale lui Marcel Iancu din București. Se găsește pe Strada Hristo Botev. FOTO: cimec.wordpress.com.

Prețul chiriei (dublat, în doar două săptămâni) a devenit 6,83 milioane de euro.

Prin contractul de subînchiriere, Total Corporate Investment Group s-a obligat să plătească o jumătate din preț, 3 milioane de euro, în următoarele șase luni, până în iunie 2008. (Contractul, AICI).

Un an și jumătate mai târziu, în iulie 2009, clădirea a fost din nou subînchiriată către către societatea cipriotă Knetix Enterprises. Durata acestei a doua subînchirieri: tot 15 ani. Prețul: necunoscut.

(Mențiunea închirierii către Knetix Enterprises este prezentă în cartea funciară a clădirii, disponibilă AICI).

Statul rus, reprezentat de Valeriu Stoica

În iulie 2010, acuzând că nu încasează chiria conform contractului, instituția statului rus, „FGUP Goszagransobstvennost”, l-a dat în judecată pe chiriașul bulgar, compania GM Capital, cerând atât evacuarea acestuia din cele două imobile, cât și evacuarea societății

Vila Hermina Hassner, alt proiect de referință al lui Marcel Iancu. Se găsește în apropiere de Piața Charles de Gaulle. FOTO: RISE Project.

românești către care acesta subînchiriase clădirile, Total Corporate Investment Group.

Litigiul – în care nu apar referiri la cea de-a treia firmă din lanțul chiriașilor, Knetix Enterprises din Cipru – a durat cinci ani.

În februarie 2015, „FGUP Goszagransobstvennost”, reprezentată în instanță de fostul minstru al Justiției Valeriu Stoica, a câștigat procesul.

În aceeași lună, clădirea din Piața Charles de Gaulle a fost predată de firmele chiriașe către instituția statului rus cu proces verbal.

O ruină

Astăzi, la nouă luni de la stingerea procesului, poarta gardului care împrejmuiește clădirea proiectată de Marcel Iancu este desființată, iar ușa blocului și toate ferestrele, de la parter până la ultimul etaj, au fost smulse cu tot cu tâmplărie și geamuri.

Au fost furate și lifturile, pardoseala și chiar și cărămizile din pereți.

Clădirea are o pază simbolică. Un gardian lenevește în curtea din spate și nu împiedică pe nimeni să pătrundă pe terenul proprietății.

Încăperile pline de moloz ale imobilului sunt luate în picioare de elevi ai Liceului „Jean Monnet”, care vin aici să se joace.

– Explorăm!, spune un băiețel de clasa a șaptea, care și-a acoperit, piraterește, fața cu o eșarfă.

Elevi din clasele mai mari urcă scările până la ultimul etaj. Se strâng acolo să bea și să fumeze. Calcă pe trepte cu atenție, să nu alunece în puțul ascensoarelor.

Ce-a mai rămas din blocul proiectat de Marcel Iancu. (GALERIE FOTO: Sergiu Brega)

Fără răspuns

RISE Project a adresat ambasadei ruse de la București mai multe întrebări referitoare la planurile pe care Kremlinul le are cu această proprietate.

Ambasada i-a sfătuit pe reporterii RISE să ia legătura direct cu instiuția de la Moscova care are în gestiune acest imobil, „FGUP Goszagransobstvennost”.

Urmând instrucțiunile ambasadei, am trimis aceleași întrebări către „FGUP Goszagransobstvennost”. Pănă astăzi, nu am primit răspuns.

În 1997, când lucra la cancelaria lui Boris Elțîn, Vladimir Putin a semnat procesul verbal pentru transferarea clădirii în patrimoniul Direcției Administrative a Președintelul Federației Ruse.

În 1997, când lucra la cancelaria lui Boris Elțîn, Vladimir Putin a semnat procesul verbal pentru transferarea acestei clădiri și a altora din București în patrimoniul Direcției Administrative a Președintelul Federației Ruse.

Clădirea proiectată de Marcel Iancu se găsește în zona protejată „Dorobanți 2”.

O eventuală autorizație de demolare a ei ar trebui emisă doar de Primăria Capitalei. Pe site-ul Primăriei, nu există nicio o înregistrare referitoare la autorizarea unor lucrări de desființare (sau de construire), desfășurate la această adresă.

Ascultați comentariul arhitectului Șerban Sturdza:

Închiriată, dar nefolosită

Interesant este că, în timp ce chiriașii clădirii se luptau cu Federația Rusă, în instanță, ca să nu fie evacuați din clădire, ei nu foloseau imobilul, ci îl lăsau de izbeliște, în voia hoților și a persoanelor fără adăpost.

Mai mult decât atât, în perioada procesului, firmele care l-au luat în chirie – GM Capital, Total Corporate Development Group și Knetix Enterprises – fie au dat faliment, fie au fost trecute pe numele unor oameni de paie. (Amănunte, AICI).

RISE a încercat să ia legătura cu proprietarii lor, foști sau actuali, pentru a-i întreba dacă tranzacțiile reflectate în contractele de subînchiriere au fost reale și dacă suma de 3 milioane de euro („adaosul comercial” pus de firma bulgară la contractul de chirie inițial) a fost cu adevărat plătită în contul societății de la Sofia. Încercările nu au reușit.

Ionuț Stănescu

A contribuit Atanas Tchobanov (Bulgaria)

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!