12/03/2015

Cartierul rezidențial a cărui edificare a început anul trecut în Parcul Tineretului este ridicat prin încălcarea autorizației de construire.

Până astăzi, un singur bloc din cele șase, câte vor fi în total, a început să prindă contur.

Dezvoltatorii „Tineretului Park View” abia ridică al doilea etaj al primului dintre cele șase blocuri ale cartierului

Dezvoltatorii „Tineretului Park View” abia ridică al doilea etaj al primului dintre cele șase blocuri ale cartierului

Apartamentele sunt scoase la vânzare. Sunt vândute chiar și locuințe-fantomă care nu au fost prevăzute în proiectul inițial de arhitectură.

Șantierul a luat startul în mai 2014, prin tăierea ilegală a câteva zeci de arbori din parc. Alte câteva zeci de arbori au fost tăiați, tot ilegal, în luna iulie.

Numele comercial cu care dezvoltatorul a botezat acest ansamblu rezidențial este „Tineretului Park View”.

În reclamele prin care încearcă să atragă cumpărători, dezvoltatorul bate monedă tocmai pe vecinătatea vegetației pe care a distrus-o.
Sloganul publicitar al „Tineretului Park View” este „Locul unde natura e la ea acasă”.

Valoarea de piață a „Tineretului Park View”, calculată la prețul la care sunt vândute apartamentele, este de aproximativ 30 de milioane de euro.

Cine sunt cei care realizează „Tineretului Park View”?

„Tineretului Park View” este construit în baza unui contract de asocire încheiat între Marioara Micșunescu, proprietara terenului din parc (în suprafață de 15.000 de mp), și firma Construcții Locuințe Noi Chi SRL, societate înființată și administrată de Ion Chiriță, cea care construiește și vinde cartierul propriu-zis.

Marioara Micșunescu / FOTO: Facebook

Marioara Micșunescu / FOTO: Facebook

Marioara Micșunescu, 56 de ani, este patroana grupului de firme Vlad Exim și proprietara a numeroase active imobiliare amplasate în sectorul 4. Vlad Exim este principalul distribuitor al berii Bergenbier pe piața Capitalei, deține complexul sportiv Sud Arena, depozite și clădiri de birouri.

Între altele, grupul Vlad Exim este și proprietarul imobilului în care își are sediul instituția guvernamentală Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). ANOFM plătește, anual, o chirie de 550.000 de euro către compania Marioarei Micșunescu.

Construcții Locuințe Noi Chi este o societate înființată și condusă de Ion Chiriță, 68 de ani.

Chiriță este un performer în materie de încălcare a legii construcțiilor.

Ion Chiriță

Ion Chiriță

Este autorul a două dintre puținele blocuri de apartamente din București împotriva cărora justiția a pronunțat sentințe de demolare, pe motiv că au fost construite ilegal.

RISE Project a inventariat șapte blocuri de locuințe pe care Chiriță le-a construit în București în perioada 2006-2014. Toate au fost ridicate prin încălcarea legii construcțiilor și a legii urbanismului.

Ion Chiriță nu a dorit să discute cu RISE Project în timpul acestei documentări: „Care ar fi interesul meu să vă răspund la aceste întrebări? Sunt obligat cumva să vorbesc cu dumneavoastră? Atunci, considerați discuția încheiată. La revedere!”.

Ion Chiriță este cel care, în mai și iulie 2014, a tăiat, fără să aibă aviz de defrișare, aproximativ 80 de arbori pentru a face loc blocurilor din ansamblul „Tineretului Park View”.

Citiți mai multe despre dezvoltările imobiliare ale lui Ion Chiriță:
Călăul arborilor din Parcul Tineretului: „Legea capitalismului este profitul! Nu?”

Datele financiare ale proiectului

Ion Chiriță a înființat firma care dezvoltă „Tineretului Park View”, Construcții Locuințe Noi Chi, în iunie 2013.

Asocierea dintre Construcții Locuințe Noi Chi SRL și Marioara Micșunescu a fost încheiată cinci luni mai târziu, în noiembrie 2013.

Potrivit contractului de asociere, Micșunescu îi pune la dispoziție lui Chiriță terenul de 15.000 de mp, iar Chiriță urmează să-i achite contravaloarea terenului în trei tranșe anuale, pe măsură ce ridică blocurile și le vinde.

În total, până în 2017, anul ultimei tranșe, Chiriță trebuie să-i plătească Marioarei Micșunescu 9 milioane de euro.

Micșunescu a plătit pentru acest teren, cumpărat, pe bucăți, între 2003 și 2006, de nouă ori mai puțin: 1,1 milioane de euro.

Cu alte cuvinte, dacă afacerea imobiliară pe care o derulează alături de Ion Chiriță va funcționa conform planului, după o așteptare de 12 ani în care a încercat să obțină permisiunea de a-și valorifica terenurile din Parcul Tineretului, Micșunescu va pleca acasă cu un profit de 800 la sută.

Defrișare fără aviz

La data la care a încheiat actul de asociere cu Ion Chiriță, Marioara Micșunescu avea autorizație de construire pentru cele șase blocuri, emisă de primarul Piedone încă din octombrie 2012.

Pentru a începe lucrările, însă, îi mai trebuia un aviz de defrișare a terenului.

Vlad Micșunescu / FOTO: Facebook

Vlad Micșunescu / FOTO: Facebook

Avizul trebuia eliberat de Primăria Capitalei, dar această instituție refuzase să îl emită. Ca răspuns, Micșunescu dăduse în judecată Primăria Capitalei pentru a obține avizul, însă pierduse prima fază a procesului în octombrie 2013.

Câteva săptămâni mai târziu, în noiembrie 2013, s-a asociat cu Ion Chiriță, impunându-i acestuia, prin contract, să încalce legea.

Mai exact, impunându-i să înceapă lucrările cel târziu la data de 1 martie 2014,  cu sau fără aviz de defrișare, indiferent de sentințele ulterioare ale instanțelor de judecată.

Vlad Micșunescu, fiul Marioarei Micșunescu, a spus, pentru RISE Project, că familia sa a intrat în asociere cu Ion Chiriță, tocmai pentru că acesta a fost dispus să își asume scandalul public pe care urma să-l provoace doborârea, fără aviz, a arborilor din parc: „Mama mea este foarte reticentă când vine vorba să atragă atenția asupra sa”.

240 de apartamente în loc de 159

Conform autorizației de construire pe care primarul Popescu-Piedone i-a emis-o Marioarei Micșunescu în octombrie 2012 - autorizație în baza căreia se desfășoară lucrările de acum - cartierul din Parcul Tineretului ar trebui să înglobeze șase blocuri, cu câte trei etaje fiecare. În total, ar trebui să fie realizateaici 159 de apartamente cu una, două sau trei camere.

În prezent, abia un singur bloc din cele șase se află în curs de execuție. Apartamentele acestuia au fost scoase la vânzare.

Reporterii RISE Project au contactat biroul de vânzări al „Tineretului Park View” spunând că sunt interesați să cumpere apartamente în acest ansamblu rezidențial.

Răzvan Stroescu, cel care coordonează biroul de vânzări, le-a transmis că „Tineretului Park View” va cuprinde, în final, aproximativ 240 de apartamente. Altfel spus, cu 80 de apartamente mai mult decât sunt prevăzute în autorizația de construire. Stroescu le-a mai comunicat că, la unele dintre cele șase blocuri, acolo unde „structura permite”, mansarda va fi supraetajată și că, suplimentar, vor fi amenajate apartamente și la demisol, în locul parcărilor.

Prezentarea planurilor apartamentelor și a întregului proiect – în conformația în care el este vândut cumpărătorilor – poate fi văzută pe pagina web creată special pentru promovarea acestui ansamblu imobiliar: www.tineretuluiparkview.ro. Planșele postate aici confirmă spusele lui Răzvan Stroescu și arată că firma Construcții Locuințe Noi Chi, condusă de Ion Chiriță, intenționează să încalce prevederile autorizației de construire emise de primarul sectorului 4, în octombrie 2012.

bloc tineretului park view

Pe pagina web a proiectului, dezvoltatorul a publicat blocurile în forma în care vor fi construite, în răspăr cu autorizația eliberată de primarul sectorului 4

Astfel, blocurile ale căror relevee au fost publicate pe tineretuluiparkview.ro au cinci niveluri locuibile. Cu două mai mult decât sunt menționate în autorizația de construire.

De asemenea, sunt oferite spre vânzare apartamente cu patru camere, deși autorizația eliberată de primarul Popescu-Piedone prevede construirea unor locuințe cu maximum trei camere. Sunt vândute și apartamente tip duplex, și apartamente poziționate la „mezanin”, deși cele duplex nu sunt cuprinse în autorizația de construire, iar în proiectul inițial de arhitectură nu există un nivel numit „mezanin”.

Răzvan Stroescu / FOTO: Facebook

Răzvan Stroescu / FOTO: Facebook

Sunt vândute, așadar, „apartamente-fantomă”, a căror construire nu este legală și care, nefiind cuprinse în planșele avizate de autorități, nu vor putea fi date în folosință.

Într-o ofertă de prețuri pe care Stroescu a transmis-o reporterilor RISE, primul bloc al ansamblului, blocul A1, cuprinde apartamente a căror numerotare merge până la 55, deși, potrivit autorizației emise de primărie, blocurile de tip A ar trebui să aibă doar 33 de apartamente.

De exemplu, un apartament cu trei camere, tip duplex, deci neautorizat, este vândut cu 144.000 de euro. Stroescu spune că, până astăzi, au fost contractate aproximativ jumătate din cele 55 de apartamente ale blocului A1.

gfdsgfds

Răzvan Stroescu le-a transmis reporterilor incognito ai RISE Project că ansamblul rezidențial va avea 240 de apartamente

Vlad Micșunescu, fiul Marioarei Micșunescu, este la curent cu planurile dezvoltatorului de a modifica proiectul inițial: „Au modificat mansarda (n.r. – au supraetajat-o) și, la demisol, în loc de parcări, au făcut apartamente. Nu știu cum au făcut asta din punct de vedere legal, dar au făcut-o”.

De fapt, din punct de vedere legal, „nu au făcut-o”. Primarul sectorului 4, Popescu Piedone, a transmis RISE că nu a eliberat o nouă autorizație de construire pentru acest proiect și că lucrările curente se desfășoară în baza autorizației inițiale, din octombrie 2012.

În dialogul său cu reporterii RISE, care s-au prezentat drept cumpărători de apartamente, pentru a tempera circumspecția „clienților”, Răzvan Stroescu le-a dat asigurări că modificările pe care dezvoltatorul vrea să le aducă proiectului nu trebuie să aibă la bază o nouă autorizație de construire, care să o rectifice pe cea deja existentă, din octombrie 2012. Ci că aceste modificări pot fi fundamentate doar pe niște „note de șantier”.

În autorizația de construire eliberată de Popescu Piedone în 2012, sunt prevăzute 159 de apartamente, cu una, două sau trei camere. Iar blocurile au un regim de înălțime de P+2E+M

În autorizația de construire eliberată de Popescu Piedone în 2012, sunt prevăzute 159 de apartamente, cu una, două sau trei camere. Iar blocurile au un regim de înălțime de Parter+2 Etaje+Mansardă. Blocurile de tip A au 33 de apartamente

Arhitectul Raluca Munteanu, vicepreședinte al filialei București a Ordinului Arhitecților din România, îl contrazice: „Recompartimentarea interioară a clădirilor se poate face doar după obținerea unei noi autorizații de construire. Mai mult decât atât, dacă numărul apartamentelor din acest ansamblu rezidențial va crește de la 159 la 240, dacă se vor amenaja apartamente și la demisol, și la un nou nivel al mansardei, înseamnă că vor apărea mai multe camere, deci mai multe ferestre. Așadar, se va modifica fațada clădirilor – operațiune pentru care, din nou, e nevoie de o altă autorizație de construire”.

Răzvan Stroescu vinde apartamente duplex și apartamente cu patru etaje, a căror existență nu a fost autorizată

Răzvan Stroescu vinde apartamente duplex și apartamente cu patru camere, a căror existență nu a fost autorizată. De asemenea, dezvoltatorul a inventat un etaj nou, botezat „mezanin” și comercializează 55 de apartamente într-un bloc care ar fi trebuit să aibă doar 33

Arhitecta Raluca Munteanu atrage atenția că, dacă dezvoltatorul va supraetaja, într-adevăr, mansardele, autorizarea noului proiect nici nu va mai sta în puterile primarului Piedone. Mărind suprafața desfășurată a construcțiilor, dezvoltatorul va depăși indicatorul tehnic CUT (Coeficient de Utilizare a Terenului) al parcelei și, din acest motiv, va avea nevoie nu doar de o nouă autorizație, ci și de un nou Plan Urbanistic Zonal (PUZ) votat de Consiliul General al Capitalei.

Asta înseamnă că cei care cumpără apartamente aici le-ar putea lua în primire numai în cazul în care Consiliul General al Capitalei va aproba un alt PUZ, iar primarul Piedone va emite, în baza acestui nou PUZ, o nouă autorizație de construire – prin care să „legalizeze” retroactiv ceea ce se va fi construit în mod ilegal.

Dacă acest circuit administrativ nu va fi parcurs, cumpărătorii apartamentelor vor rămâne cu banii dați, fără să își poată lua în primire locuințele și fără să poată dispune de ele.

Ce au pățit cei care au cumpărat de la Ion Chiriță apartamente în blocuri construite ilegal

Dezvoltatorul Ion Chiriță și-a făcut o metodă de lucru din a realiza blocuri de locuințe prin încălcarea autorizației de construire, din a vinde apartamente neautorizate unor cumpărători imprudenți și din a încerca, abia după aceea, să obțină aprobare pentru lucrările executate fără acoperire legală.

A procedat în felul acesta la toate clădirile pe care le-a construit în ultimul deceniu.

De fiecare dată, a ridicat mai multe etaje decât îi dădea voie autorizația de construire, pentru ca, ulterior, cu bunăvoința primarilor, să obțină autorizații prin care lucrările ilegale deveneau „legale”.

La două dintre blocurile pe care le-a construit în felul acesta, rețeta aceasta nu a mai funcționat. Construirea lor, ilegală, a fost contestată în instanță, iar judecătorii au dispus demolarea lucrărilor executate fără autorizație.

Un astfel de exemplu este blocul pe care Chiriță l-a construit pe strada Aurel Vlaicu din Sectorul 2; într-o zonă arhitecturală protejată. Dintr-o clădire de cinci etaje, cât scria în autorizație, Chiriță a ajuns să construiască o clădire cu nouă etaje.

Primarul sectorului 2 și un ONG care luptă pentru conservarea patrimoniului construit, Pro Do Mo, l-au dat în judecată și, la capătul unui proces care a durat patru ani, au obținut o sentință favorabilă. În aprilie 2013, un verdict definitiv al Curții de Apel București a dispus demolarea etajelor neautorizate.

Clădirea construită de Chiriță pe strada Aurel Vlaicu va trebui demolată pe jumătate

Clădirea construită de Chiriță pe strada Aurel Vlaicu va trebui demolată pe jumătate

Interesant e că și cei care au cumpărat apartamente la etajele autorizate (1-5) și cei care au cumpărat apartamente la etajele neautorizate (6-9) s-au văzut în imposibilitatea de a intra în posesia locuințelor lor, deși blocul a fost finalizat.

Nefiind conformă cu proiectul, clădirea nu a putut fi recepționată de primărie, nu a putut fi racordată la utilități, iar apartamentele nu au putut fi înregistrate ca atare la cartea funciară și la fisc.

Astăzi, este un bloc pustiu, fantomatic.

Unul dintre cei care au pierdut bani, cumpărând apartamente în acest bloc, este fostul dizident anticomunist Radu Filipescu – în prezent, om de afaceri și voce activă a societății civile.

Radu Filipescu povestește: „În 2008, când am făcut actele, era o investiție bună. Chiriță părea un om serios. (…) E clar că a încălcat autorizația. A făcut o asemenea porcărie încât, nici dacă vrei, n-ai cum să-l aperi”. Filipescu nu dorește să spună câți bani a pierdut, cu exactitate, pe mâna lui Chiriță, ci doar că e vorba de „o sumă serioasă”. Căzând pe gânduri, pronunță: „100.000 de euro, 200.000 de euro…”. Nu vrea să spună nici dacă a cumpărat un singur apartament sau mai multe în acest bloc. Se mulțumește să menționeze că „a cumpărat la etajul 5”.

Fostul dizident anticomunist Radu Filipescu, una dintre multele victime ale lui Ion Chiriță / FOTO: Bogdan Baraghin / Mediafax

Fostul dizident anticomunist Radu Filipescu, una dintre multele victime ale lui Ion Chiriță / FOTO: Bogdan Baraghin / Mediafax

Filipescu l-a dat în judecată pe Chiriță pentru a recupera banii plătiți ca avans, însă e sceptic că va mai reuși vreodată să recupereze ceva: „Din câte știu, nu mai are nimic pe numele lui”. În situația lui Filipescu sunt mulți.

Roxana Onaca, femeie de afaceri, i-a plătit lui Chiriță 260.000 de euro pentru un apartament în acest imobil. Pentru că nu a primit locuința pe care o contractase, Roxana Onaca i-a făcut plângere penală lui Chiriță acuzându-l de înșelăciune. Parchetul Capitalei a închis plângerea printr-un NUP, însă Onaca, perseverentă, a contestat la Tribunalul București NUP-ul procurorilor.
Instanța a anulat NUP-ul și a retrimis cauza la Parchet, considerând că plângerea femeii era întemeiată. Aici, Chiriță a primit încă o dată NUP. Onaca așteaptă și ea deznodământul unui proces civil, prin care îi cere lui Chiriță – dar și celor pe terenul cărora Chiriță a ridicat acel bloc – restituirea sumei de 260.000 de euro.

Întâlnirea cu Ion Chiriță l-a transformat pe omul de afaceri Adrian-Viorel Gașpar, urmărit penal pentru devalizarea CFR, din vânător în vânat / FOTO: Facebook

Întâlnirea cu Ion Chiriță l-a transformat pe omul de afaceri Adrian-Viorel Gașpar (judecat pentru devalizarea CFR), din vânător în vânat / FOTO: Facebook

Vânzând apartamente în clădiri construite ilegal, Ion Chiriță a făcut victime chiar și în rândul unor afaceriști extrem de versați. Multimilionarul Adrian-Viorel Gașpar, unul dintre patronii fabricii de conserve Scandia, trimis în judecată de DNA pentru devalizarea Căilor Ferate Române, are de recuperat de la Chiriță 148.000 de euro.

Banii aceștia provin dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare pe care Gașpar l-a încheiat cu Chiriță în decembrie 2009, pentru o proprietate (apartament sau spațiu comercial) situată într-un bloc ridicat de Chiriță în Piața Vitan. Gașpar nu și-a mai primit proprietatea contractată.

Blocul din Piața Vitan are 11 etaje și a fost, de asemenea, construit ilegal. În octombrie 2014, Judecătoria Sectorului 3 a dispus demolarea lui integrală, pe cheltuiala Primăriei Sectorului 3, a Primăriei Capitalei și a lui Chiriță personal.

Cum a ieșit Ion Chiriță din acționaritul firmei care dezvoltă „Tineretului Park View”

Numărul celor care au de recuperat bani de la Ion Chiriță, din acest tip de spețe, este pletoric.

RISE Project a obținut o evidență a popririlor care erau înregistrate la banca Raiffeisen asupra conturilor lui Ion Chiriță în februarie 2014. La data aceea, 17 creditori își notaseră dreptul de a se îndestula din banii lui Chiriță, iar suma totală a creanțelor pe care aceștia le revendicau era de circa 2,5 milioane de euro.

Blocul ridicat pe Calea Dudești nr. 94 ar putea fi demolat în întregime, dacă se menține sentința instanței de fond

Blocul ridicat pe Calea Dudești nr. 94 ar putea fi demolat în întregime, dacă se menține sentința instanței de fond

Unul dintre cei care au bani mulți de recuperat de la Chiriță – 1,155 milioane de USD – este omul de afaceri bulgar Vesselin Kamenov.

În contul mai multor apartamente pe care le-a plătit fără să le mai primească, Kamenov i-a scos lui Chiriță mașina la vânzare și i-a pus poprire și pe acțiunile pe care le mai avea la o firmă. Nu a reușit însă decât să recupereze o sumă derizorie, cea rezultată din valorificarea mașinii.

În ciuda faptului că executorii îl caută prin tot Bucureștiul și așteaptă primul ban pe care acesta îl va scoate la lumină, în noiembrie 2013, atunci când a încheiat contractul de asociere cu Marioara Micșunescu, Chiriță a fost în stare să plătească 30.000 de euro, bani cash, cât au costat taxa de publicitate imobiliară și onorariul notarial, calculate la valoarea de 9 milioane de euro a întregii tranzacții.

Emil Marin, administrator la mai multe firme ale Marioarei Micșunescu, spune: „Are bani! Nu e așa cum zice lumea!”.

 

CITIȚI MAI JOS LISTA POPRIRILOR ÎNREGISTRATE LA RAIFFEISEN ÎN FEBRUARIE 2014 ASUPRA CONTURILOR LUI CHIRIȚĂ

În februarie 2014, pe fondul acestui val de executări silite, la doar trei luni după asocierea cu Marioara Micșunescu, Ion Chiriță a părăsit acționariatul companiei Construcții Locuințe Noi Chi, cea care dezvoltă ansamblul „Tineretului Park View”.

În doar două săptămâni, pe 11 și, respectiv, 24 februarie, părțile sociale ale acestei companii au fost trecute de pe numele lui Chiriță, pe numele altor trei proprietari: Eduard-Valentin Soare (36 de ani), Florin Andriiciuc (42 de ani) și Victor Chersan (41 de ani).

Soare deține astăzi 50 la sută din firmă, în vreme ce Andriiciuc și Chersan dețin câte 25 la sută.

Deși, în acte, proprietarii proiectului „Tineretului Park View” s-au schimbat în mod radical, Ion Chiriță a fost păstrat la conducerea companiei. Chiriță administrează firma și astăzi.

Blocurile se mută, ușor - ușor, în Parcul Tineretului

Blocurile se mută, ușor – ușor, în Parcul Tineretului

Florin Andriiciuc și Victor Chersan sunt parteneri de afaceri în mai multe societăți comerciale, înființate preponderent în județul Constanța. Aceștia nu au dorit să discute cu RISE Project.

Interesantă este însă persoana lui Eduard-Valentin Soare. Până să devină patronul din acte a jumătate din firma care dezvoltă „Tineretului Park View”, Soare nu a mai deținut vreodată părți sociale la vreo companie. Cu o singură excepție.

Pentru o scurtă perioadă de timp, Soare a fost proprietarul unei cote de 1,5 la sută dintr-o firmă care administra un restaurant în Piața Amzei. Restaurantul se numea „Sketch” și a avut o existență meteorică, între anii 2013 și 2014.
Unul dintre cei care controlau acest restaurant era Sorin Chiriță, fiul lui Ion Chiriță. Sorin Chiriță era și director al localului. Soare a deținut și el, pentru puțin timp, poziția de administrator, ocupându-se, potrivit profilului său de pe rețeaua de socializare Facebook, de aprovizionarea cu mâncare și băutură a restaurantului.

De menționat că, timp de câteva luni, localul „Sketch” din Piața Amzei i-a avut ca proprietari, alături de Sorin Chiriță, pe Ingrid Zaarour (fosta șefă a Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților și actuală șefă de cabinet al președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu) și pe Vlad Șeitan (fost director regional de dezvoltare al OMV Petrom, fiu al lui Mihai Șeitan, ministru al Muncii în Guvernul Boc II).

Eduard-Valentin Soare, patronul din acte a 50 la sută din „Tineretului Park View”

Eduard-Valentin Soare, patronul din acte a 50 la sută din „Tineretului Park View” FOTO: Facebook

Deși patron al firmei care dezvoltă proiectul „Tineretului Park View”, în primăvara trecută, Soare a fost prezent în prima linie a echipelor de muncitori care au defrișat arborii din Parcul Tineretului.

Eduard-Valentin Soare, închizând poarta de la gardul care împrejmuiește terenul blocurilor, pentru a împiedica cetățenii să pătrundă în incintă

Eduard-Valentin Soare, închizând poarta de la gardul care împrejmuiește terenul blocurilor, pentru a împiedica cetățenii să pătrundă în incintă / FOTO: Captură video

RISE Project l-a întrebat pe Eduard-Valentin Soare dacă este într-adevăr beneficiarul final a jumătate din proiectul „Tineretului Park View” sau dacă este doar un „interpus” al lui Ion Chiriță în această afacere. L-a mai întrebat și dacă a preluat părțile sociale de la Ion Chiriță doar de fațadă, ca să evite punerea acestora sub sechestru. Ambele întrebări au fost adresate prin intermediul contului pe care Soare îl are pe rețeaua de socializare Facebook.

Eduard-Valentin Soare nu a răspuns la aceste întrebări.

Fiul lui Chiriță, implicat în vânzarea apartamentelor

Deși, teoretic, începând cu februarie 2014, între cartierul rezidențial din Parcul Tineretului și Chiriță nu mai există nicio legătură patrimonială, fiul lui Chiriță, Sorin, se ocupă în continuare, în mediul online, de reclama la acest ansamblu rezidențial.

Domeniul web pe care este prezentat „Tineretului Park View”, tineretuluiparkview.ro, a fost rezervat la RoTLD de către Sorin Chiriță.

Chiriță junior l-a rezervat prin intermediul firmei sale Vertical Property Management în iulie 2014, la cinci luni după ce tatăl lui, „oficial”, își vânduse părțile sociale pe care le avusese la societatea Construcții Locuințe Noi Chi.

Într-o întâlnire cu RISE Project, Sorin Chiriță a explicat implicarea sa în acest proiect prin aceea că „acordă consultanță” dezvoltatorului.
Sorin Chiriță a mai spus că nu știe dacă fostul lui angajat de la restaurantul „Sketch” Eduard-Valentin Soare este sau nu este un interpus al tatălui său în firma Construcții Locuințe Noi Chi.

Sorin Chiriță a rezervat domeniul de internet al „Tineretului Park View” prin intermediul firmei sale  Vertical

Sorin Chiriță a rezervat domeniul de internet al „Tineretului Park View” prin intermediul firmei sale Vertical Property Management

Sorin Chiriță este el însuși dezvoltator imobiliar. Între 2007 și 2010, Chiriță junior a ridicat două cartiere de blocuri în zona Băneasa. Firmele care au construit cele două cartiere, Vertical Construct Grup și Vertical Imobiliar Invest, au dat faliment, lăsând în urmă datorii neplătite de aproximativ 4 milioane de euro.

Sorin Chiriță, al doilea din stânga, fotografiindu-se, aici, alături de câteva VIP-uri, la „farewell party”-ul dat de ambasadorul Austriei în România / Foto: Facebook

Sorin Chiriță, al doilea din stânga, fotografiat alături de câteva VIP-uri, la „farewell party”-ul dat de ambasadorul Austriei în România / Foto: Facebook

Casa de insolvență care a fost numită lichidator al Vertical Construct Grup a cerut în instanță recuperarea pabugei de 4 milioane de euro din contul personal al lui Sorin Chiriță, considerând că acesta a administrat compania într-o manieră frauduloasă. Procesul este pe rol, la Tribunalul București.

La ridicarea celor două cartiere din zona Băneasa, Chiriță junior l-a avut ca partener de afaceri pe avocatul Remus Vulpescu, fost director al corpului de control al premierului Victor Ponta.

Mai multe despre afacerile lui Sorin Chiriță, în curând, pe www.riseproject.ro.

Chiriță junior: „Great location!”

Tineretului Parck View - Sorin Chirita isi lauda proiectulSorin Chiriță nu se mulțumește doar să ofere „consultanță” firmei conduse de tatăl său. Pe pagina dedicată cartierului „Tineretului Park View”, deschisă pe rețeaua de socializare Facebook, Sorin Chiriță și nevasta lui publică mesaje prin care se dau drept cumpărători interesați de proiect: „Great location!” (postare a lui Sorin Chiriță) , „Nice! Cat costa un apt de 2 camere? Multumesc!” (postare a soției lui, Iulia Bălan) …

În comedia aceasta a vânzătorului care se preface interesat de propria marfă joacă și Eduard-Valentin Soare, cel care, astăzi, în acte, deține 50 la sută din firma care dezvoltă cartierul din Parcul Tineretului: „Super, abia astept sa-mi cumpar un apartament acolo”.

Întâlnirea intre Marioara Micșunescu și Ion Chiriță

De subliniat faptul că Marioara Micșunescu, proprietara terenului de 1,5 hectare din parc, l-a cunoscut pentru prima oară pe Ion Chiriță, înainte de a se asocia cu acesta la proiectul „Tineretului Park View”, chiar în ipostaza acestuia de constructor care încalcă legea cu lejeritate.

Emil Marin, administrator la mai multe firme ale familiei Micșunescu, povestește: „Compania noastră Vlad Exim are o clădire de birouri alături de locul în care domnul Chiriță a ridicat recent un bloc, în Piața Timpuri Noi. Tot construia și construia la acest bloc și nu se mai oprea. La un moment dat am zis: <<Ia hai să-i facem noi o reclamație!>>. Dar nu i-am mai făcut. Așa l-am cunoscut”.

Clădirea de birouri a Vlad Exim, la care Emil Marin face referire, este cea în care își are sediul Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Înainte de a se asocia cu el în proiectul „Tineretului Park View”, Micșunescu a fost la un pas de a-l reclama pe Chiriță pentru ilegalitățile pe care le-a comis în timpul construirii unui bloc din Piața Timpuri Noi. FOTO: RISE Project.

Înainte de a se asocia cu el în proiectul „Tineretului Park View”, Marioara Micșunescu a fost la un pas de a-l reclama pe Chiriță pentru ilegalitățile pe care le-a comis în timpul construirii unui bloc din Piața Timpuri Noi. FOTO: RISE Project.

Blocul de apartamente pe care Ion Chiriță l-a ridicat alături de sediul ANOFM a fost recompartimentat fără autorizație de construire și a fost supraetajat, în mod ilegal, cu două niveluri – potrivit Inspecției de Stat în Construcții (ISC).
Într-o scrisoare adresată RISE Project, ISC a transmis că va face plângere penală împotriva lui Chiriță, în acest caz.

Mai multe despre blocul de apartamente pe care Chiriță l-a construit în Piața Timpuri Noi, în curând, pe www.riseproject.ro.

Defrișarea arborilor

În mai 2014, atunci când Chiriță a început să doboare arborii din parc, provocând un scandal public, pentru a mai tempera valul de indignare stârnit împotriva familiei sale, fiul Marioarei Micșunescu, Vlad, a anunțat, pe un blog, că mama lui nu mai este implicată în proiectul imobiliar pentru care obținuse autorizație de construire încă din octombrie 2012.
„Familia Micșunescu a vândut terenul unui dezvoltator cu experiență atât în construcții cât și în amenajari peisajistice”, a scris Vlad Micșunescu pe blog.

„Dezvoltatorul cu experiență” era nimeni altul decât Ion Chiriță, cel căruia familia sa se gândise să-i facă reclamație câteva luni mai devreme, în cazul blocului ridicat, în condiții de ilegalitate, în Piața Timpuri Noi.

„Vânzarea” nu era tocmai o vânzare, ci un act asemănător unei asocieri în participațiune, prețul terenului, 9 milioane de euro, urmând să fie plătit doar pe măsură ce blocurile sunt ridicate și vândute.

 

Constelația de clădiri ilegale ridicate de Ion Chiriță în ultimul deceniu în București / Infografie de Sergiu Brega

Constelația de clădiri ilegale ridicate de Ion Chiriță în ultimul deceniu în București / Infografie de Sergiu Brega

Garda de Mediu l-a amendat pe Chiriță cu 40.000 de lei pentru defrișările din mai 2014. Două luni mai târziu, în iulie, când Chiriță a trecut la o nouă rundă de defrișări, l-a amendat cu 100.000 de lei.

Chiriță a contestat a ambele amenzi în justiție și, în februarie 2015, a obținut anularea primeia. Sentința nu este definitivă.

Pentru a împiedica un deznodământ identic și în cazul amenzii de 100.000 de lei, Asociația „Salvați Bucureștiul” și Fundația „Eco Civica” au intervenit, alături de Garda de Mediu, în procesul în care această amendă este contestată.

Cele două ONG-uri vor să intervină și în faza de apel procesului în care se rejudecă legalitatea amenzii de 40.000 de lei.

Locatarii zonei spun că, după ce a obținut anularea – încă provizorie – a primei amenzi, în februarie 2015, Chiriță a prins curaj și a mai tăiat alți pomi din parc. Trunchiurile doborâte ale unor copaci sunt vizibile acum la fața locului.

Dacă ceea ce aceștia susțin este adevărat, Chiriță s-ar putea face vinovat de comiterea unei infracțiuni. Cu o lună în urmă, în ianuarie 2015, lui Chiriță i se interzisese expres să facă acest lucru.

Arbori tăiați, făcuți grămadă, pot fi văzuți acum pe șantierul „Tineretului Park View”.

Arbori tăiați, făcuți grămadă, pot fi văzuți acum pe șantierul „Tineretului Park View”.

Astfel, printr-o sentință definitivă a Tribunalului București, pronunțată în ianuarie 2015, justiția i-a impus să oprească tăierea oricărui copac de pe situl șantierului, până când nu se va încheia procesul de fond în care Asociația „Salvați Bucureștiul” și Fundația „Eco Civica” contestă legalitatea acestui proiect imobiliar.

Acest proces abia a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 4. Ar putea să dureze câțiva ani.

Dan Trifu, președintele Fundației „Eco Civica”, spune: „Am cerut în instanță anularea întregului parcurs de autorizare. La data la care Marioara Micșunescu a cerut primele avize, în vederea obținerii autorizației de construire, PUZ-ul în baza căruia aceste avize erau solicitate își pierduse valabilitatea. De asemenea, Planul Urbanistic de Detaliu, pe seama căruia a fost emisă, în cele din urmă, autorizația de construire, în octombrie 2012, conține reglementări care depășesc competența autorității care l-a promovat: Consiliul Local al Sectorului 4. (…) Să construiască ei ce vor, că noi le vom demola clădirile, prin hotărâri judecătorești! Știți cine construiește, nu? E Chiriță! A mai pierdut până acum două procese în care s-a cerut dărâmarea blocurilor lui. Lăsați-l să-l piardă și pe acesta!”.

***

În timpul întâlnirii cu RISE Project, lui Vlad Micșunescu i-a sunat de mai multe ori telefonul. Din politețe, omul de afaceri nu răspuns la apeluri. Multe dintre numerele de telefon care îl tot căutau – era convins Micșunescu – aparțineau unor investitori interesați să cumpere de la el un teren. Un alt teren pe care familia Micșunescu îl mai are în Parcul Tineretului și pe care intenționează să-l vândă unor dezvoltatori imobiliari. În vreme ce trecea în revistă apelurile la care nu putuse răspunde, Vlad Micșunescu comenta: „Sunt la modă bloculețele acestea ridicate pe loturi mici. Mai mult ca sigur că terenul se va vinde foarte repede”.

Ionuț Stănescu

VIDEO: Sergiu Brega

CITIȚI ȘI:
Călăul arborilor din Parcul Tineretului: „Legea capitalismului este profitul! Nu?”

Minciunile on-line ale dezvoltatorului din Parcul Tineretului

Comenteaza acest articol