12/03/2015
Ion Chiriță

Ion Chiriță

În perioada 2006 – 2014, Ion Chiriță, constructorul care ridică astăzi ansamblul rezidențial din Parcul Tineretului, a realizat în București șapte blocuri de apartamente. Toate, prin încălcarea legii construcțiilor și a regulamentului urbanistic al orașului.

Toate, implicate în procese civile pornite fie de la ilegalitatea propriu-zisă a clădirilor, fie de la nemulțumirea celor care au cumpărat locuințe în aceste imobile.

Toate plângerile penale făcute împotriva lui Chiriță de primari, de Inspecția de Stat în Construcții și de cetățeni – pentru nerespectarea legii construcțiilor și pentru înșelăciune – au rămas până astăzi fără efecte.

Potrivit informațiilor primite de la parchetele care au răspuns solicitărilor RISE Project – al Capitalei, al Sectorului 1 și al Sectorului 2 – în prezent, Ion Chiriță nu este anchetat în vreun dosar penal.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a avut în lucru un dosar penal pe numele lui Chiriță, dar l-a închis prin NUP

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a avut în lucru un dosar penal pe numele lui Chiriță, dar l-a închis prin NUP

CITIȚI ȘI: Cum se ridică, ilegal, ultimul cartier de blocuri din Parcul Tineretului

Cartea de vizită, pe scurt

Două din cele șapte blocuri pe care Chiriță le-a construit în București vor trebui demolate, urmare a unor sentințe pronunțate de instanțele judecătorești. În cazul unuia dintre blocuri, sentința de demolare este definitivă. În cazul altuia, sentința a fost apelată.

Blocul ridicat pe Calea Dudești nr. 94 ar putea fi demolat în întregime, dacă se menține sentința instanței de fond

Blocul ridicat pe Calea Dudești nr. 94 ar putea fi demolat în întregime, dacă se menține sentința pronunțată de instanța de fond

Un al treilea bloc nu a mai fost dat în folosință niciodată: nu are lifturi, nu are utilități, are o casă a scării improvizată etc.
La un al patrulea, proprietarii lui îi cer lui Chiriță daune materiale pentru că le-ar fi vândut o clădire cu vicii de construire.

La un al cincilea, asociația de proprietari i-a intentat proces pentru că ar fi construit, în curtea blocului, fără autorizație, o clădire anexă de care să se folosească unul dintre locatarii de la parter.

La un al șaselea bloc, a vândut aceleași apartamente de două ori, la cumpărători diferiți. Iar la un al șaptelea, un vecin l-a acționat în instanță fiindcă lucrările de construire, executate ilegal de Chiriță, îi surpaseră casa.

Metoda de lucru: contractele de asociere

Pentru a ridica fiecare dintre cele șapte clădiri, Ion Chiriță a încheiat niște contracte de asociere cu cei care dețineau terenurile pe care urma să construiască blocurile.

În cuprinsul acestor contracte, Chiriță era numit „investitor beneficiar”, iar proprietarii terenurilor, „proprietari beneficiari”.

Prin contract, Chiriță administra întreaga afacere rezultată din asocierea cu proprietarii terenurilor și, la final, dobândea cea mai mare parte a câștigurilor obținute din vânzarea apartamentelor.

Clădirile propriu-zise erau construite de firma lui Chiriță – A.M.L. – Construcții Locuințe, cu care acesta încheia, în numele său, dar și în numele „proprietarilor beneficiari” niște contracte de antrepriză.

Blocul de la adresa Viitorului 158A, consemnat de Chiriță la capitolul realizări, nu a mai fost construit niciodată. Fundația lui e păzită de niște maidanezi devotați.

Blocul de la adresa Viitorului 158A, una dintre dezvoltările „marca Chiriță”, nu a mai fost construit niciodată. Fundația lui e păzită astăzi de un maidanez devotat.

De la caz la caz, la finalizarea clădirilor, în contrapartida terenurilor, Chiriță le acorda asociaților săi fie bani, fie câteva apartamente în aceste imobile.

De exemplu, în cadrul asocierii pe care a încheiat-o cu cetățeanul româno-american Dan Neagoe, pentru ridicarea unui bloc la adresa Toamnei nr. 105, Ion Chiriță i-a plătit 1 milion de euro la finalizarea proiectului.

Contribuția lui Neagoe constase într-un teren în suprafață de 480 de mp.

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 105

Blocul de pe Toamnei nr. 105, ridicat de Chiriță pe terenul româno-americanului Dan Neagoe

În teorie, Chiriță încasa banii din prețul apartamentelor, plătea serviciile de construire către firma sa, A.M.L. – Construcții Locuințe, ridica blocurile și, la sfârșit, le preda „proprietarilor beneficiari” apartamentele care le reveneau.

Diferența dintre prețul apartamentelor și serviciile prestate de A.M.L. – Construcții Locuințe și, mai departe, beneficiile datorate proprietarilor de terenuri reprezentau veniturile sale personale.

Din aceste fluxuri de bani, Chiriță câștiga:

– mai întâi dividende, ca unic asociat al firmei A.M.L.,
– apoi salariu ca director general al acestei firme (căreia, astfel, îi asigura front de lucru),
– și, în cele din urmă, profitul care i se cuvenea din asocierea, ca persoană fizică, cu „proprietarii beneficiari”.

CITIȚI AICI ACTUL DE ASOCIERE DINTRE ION CHIRIȚĂ ȘI DAN NEAGOE PENTRU CONSTRUIREA CLĂDIRII DE LA ADRESA TOAMNEI NR. 105

„Nu recu… Nu sunt beneficiarul acestor clădiri”

Interesant este că, deși clădirile îi aparțineau în cea mai mare parte, excepție făcând apartamentele care le reveneau, prin contract, proprietarilor terenurilor, Ion Chiriță nu își asuma, în mod public, rolul de dezvoltator al acestor imobile.

Clădirea construită pe strada Aurel Vlaicu

Clădirea construită pe strada Aurel Vlaicu

Investițiile erau derulate pe numele proprietarilor terenurilor.

Practic, numele lui Ion Chiriță nu apărea nicăieri în datele publice ale acestor proiecte.

Mai mult decât atât, fiind derulate pe numele unor persoane fizice, în cele mai multe cazuri, prețul apartamentelor nu conținea TVA, în felul acesta fiind evitată plata a câteva milioane de euro către bugetul de stat.

Într-o întâlnire avută în 2010 cu unul dintre reporterii reuniți azi în colectivul RISE Project, întrebat fiind de ce nu recunoaște că blocurile respective erau ale sale, extrem de nervos, Chiriță a răspuns, textual: „Nu, deci eu nu sunt, eu nu recu… Nu sunt beneficiar al acestor investiții! De unde ați scos treaba asta, că sunt eu beneficiar?”.

Puteți asculta înregistrarea acestei afirmații, în modulul audio de mai jos.

Chiriță își nega calitatea de beneficiar al acestor clădiri chiar și în fața instanțelor de judecată.

De exemplu, ca să scape de acțiunea judiciară deschisă împotriva sa, pentru supraetajarea ilegală – de la cinci etaje, la nouă etaje – a unui bloc construit la adresa Aurel Vlaicu nr. 120 – 122, i-a spus judecătorului că el este doar un mandatar al proprietarilor terenului, nu și un beneficiar al proiectului imobiliar.

Mai mult decât atât, Chiriță a susținut în fața instanței că respectiva clădire fusese construită „în regie proprie”, de către proprietarii terenului: Andrei Busuioc și Victor Cucu.

În același timp, Chiriță consemna blocul de pe strada Aurel Vlaicu și în portofoliul de lucrări al firmei sale, A.M.L. – Construcții Locuințe. (Această societate a dat faliment în 2013, lăsând în urmă o pagubă de 800.000 de euro.)

CITIȚI AICI ÎNTÂMPINAREA DEPUSĂ DE ION CHIRIȚĂ ÎN ACEST DOSAR, CEA ÎN CARE AFIRMA CĂ ESTE DOAR UN „MANDATAR” AL PROPRIETARILOR

CITIȚI AICI ACTUL DE ASOCIERE DINTRE ION CHIRIȚĂ, ANDREI BUSUIOC și VICTOR CUCU, PENTRU CONSTRUIREA CLĂDIRII DE LA ADRESA AUREL VLAICU NR. 120 – 122

Procesele în care proprietarii terenurilor au fost atrași

Dincolo de beneficiile pe care ar fi trebuit să le primească, cei care s-au asociat cu Ion Chiriță la construirea acestor blocuri – proprietarii terenurilor, denumiți, în acte „proprietari beneficiari” – au trăit o amplă experiență judiciară.

Au fost atrași în toate plângerile penale și în toate procesele civile deshise împotriva acestuia, în cazul fiecărui proiect imobiliar în parte.

Astfel, unii dintre ei sunt chemați, astăzi, în instanță pentru a le plăti despăgubiri celor care au pierdut bani cumpărând apartamente prost executate sau apartamente care nu au mai fost predate niciodată.

Dan Neagoe, de exemplu, român care trăiește în Bloomfield, Michigan, e nevoit să se apere acum într-un dosar în care este reclamat pentru că ar fi ridicat, acum șapte ani, un bloc cu vicii de construire.

Pe o pagină web, Chiriță menționa clădirea de pe strada Aurel Vlaicu ca făcând parte din portofoliul firmei AML Construcții Locuințe. În instanță, însă, declara că blocul este ridicat „în regie proprie”.

Pe o pagină web, Chiriță menționa clădirea de pe strada Aurel Vlaicu ca făcând parte din portofoliul firmei sale falimentare, AML Construcții Locuințe. În instanță, însă, declara că blocul este ridicat „în regie proprie”, de proprietarii terenului.

Andrei Busuioc, un inginer român care trăiește în Geneva, Elveția, așteaptă să fie executat silit în mai multe dosare în care i se cere, în solidar cu Chiriță, rambursarea avansurilor pe care cumpărătorii le-au plătit pentru apartamentele din blocul de pe strada Aurel Vlaicu.

Deși, spune Busuioc, el nu a văzut niciun ban din cei încasați pentru vânzarea apartamentelor.

Potrivit contractului pe care îl avea cu Ion Chiriță, singurul lui câștig ar fi trebuit să constea în faptul că primea două locuri în parcarea de la subsol și parterul clădirii, în întregime – pe care avea de gând să-l lase moștenire fiicei sale, mai puțin apte de muncă.

Iar fata lui să-l închirieze și să-și ducă zilele din această rentă.

„Blocul ăsta m-a îmbătrânit cu zece ani!”

Împotriva blocului de pe strada Aurel Vlaicu, în 2013, Curtea de Apel București a dispus o sentință definitivă de demolare. Patru dintre etaje lui, ridicate ilegal de Chiriță, vor trebui desființate.

Deoarece a fost construită prin încălcarea legii, clădirea nu poate fi dată în folosință, până când sentința Curții de Apel București nu este pusă în practică, iar etajele abuzive sunt date jos.

Prin urmare, nici Busuioc, nici Cucu (celălalt proprietar al terenului) nu își pot lua în primire apartamentele la care aveau dreptul, prin această asociere cu Ion Chiriță.

Deoarece sunt asociați cu Chiriță, pot fi, însă, executați silit, în solidar cu acesta, pentru restituirea banilor din contractele de vânzare-cumpărare ale apartamentelor din acest bloc, contracte care nu au mai fost onorate.

Și niciun contract de vânzare-cumpărare nu a fost, până acum, onorat. Pentru că – nefiind dată în folosință – nimeni nu s-a putut muta în această clădire.

Așadar, teoretic, Busuioc și Cucu, în calitate de persoane fizice, nu doar că nu își vor primi apartamentele care le reveneau în această clădire, dar ar putea fi buni de plată la nivelul unei sume egale cu prețul tuturor locuințelor vândute către terți.

Perspectiva este înfricoșătoare. Andrei Busuioc (78 de ani) spune astăzi, de la Geneva: „Blocul ăsta m-a îmbătrânit cu zece ani!”.

Ion Chiriță a refuzat să stea de vorbă cu RISE în timpul documentării articolului despre blocurile pe care le construiește în Parcul Tineretului.

RISE Project a ales să publice câteva fragmente audio dintr-o discuție purtată cu cinci ani în urmă cu acesta. La vremea aceea, în aprilie 2010, unul dintre reporterii reuniți astăzi în colectivul RISE Project s-a întâlnit cu Chiriță la biroul lui din incinta fostei fabrici de pantofi Dâmbovița.

Subiectul discuției de atunci l-au reprezentat proiectele sale imobiliare care stârniseră, încă din 2010, o avalanșă de amenzi, procese civile și plângeri penale.

Declarațiile făcute de Ion Chiriță în cursul acelei întâlniri nu au fost publicate niciodată. Nici în formă scrisă, nici în formă audio.

Nici articolul care ar fi trebuit să le cuprindă, scris pentru cotidianul „Evenimentul zilei”, nu a mai fost publicat.

Ascultați, mai jos, o selecție din ceea ce Ion Chiriță a avut de spus în cursul acelei întâlniri:

Despre clădirile sale și, în general, despre politicile de urbanistice care ar trebui urmate în București:

„Îmi place foarte mult și foarte multă lume le place. Concepția modernă despre urbanism este ca să se meargă pe verticală, nu pe orizontală. (…) Nu avem ce să facem cu întinderea Bucureștiului până la Ploiești și înapoi. E o mare greșeală asta. Bucureștiul trebuie să se dezvolte pe verticală. Să nu accepte nimeni să se facă construcții mai mici de 20 de etaje!”.

Despre motivul pentru care își supraetaja, în mod ilegal, clădirile:

„Hai ghiciți de ce! [Reporter: Ca să faceți cât mai mulți bani!] Nu, domnul meu! Da, ați ghicit! Pentru că trăim într-o țară capitalistă, înțelegeți? Și legea fundamentală a capitalismului este profitul! Nu?”.

Despre felul în care i-a întâlnit pe proprietarii terenurilor pe care și-a construit blocurile:

„Dumneata nu ți-e jenă să mă întrebi pe mine chestiunea asta!? Ce te interesează pe dumneata? Poate ne futem în cur, nu? Și poate suntem homosexuali! Ce e întrebarea asta, cum l-am cunoscut pe cutare? L-am cunoscut cum am crezut eu că l-am cunoscut! (…) Ce, sunteți la procuratură? (…) Domnule, te rog frumos, față de mine să pui întrebări decente legate de deontologia dumitale profesională! (…)”.

Despre ONG-urile care îi făceau opoziție și care, în final, aveau să obțină două sentințe de demolare față de blocurile sale:

„Niște fundații, plătite greu să nu se facă nimic în România! (…) Cum explici că niște dughene, niște putreziciuni, niște împuțiciuni sunt susținute de organizații din astea non profit, care vine la Chiriță și zice <<Bagă-mi și mie în contul ăsta, mâca-te-ar tata, niște bani!>>?!”.

Despre zonele arhitecturale protejate din București:

„Sunt zone de căcat, domnule, nu protejate! Zone de că-cat! Este rușinea Bucureștiului și-a României aceste zone. (…) Toți paraziții, toți nenorociții, toți susținuții presei și-a fundațiilor ăstora care trăiesc din banii acestei țări! (…)”.

Constelația de clădiri ilegale ridicate de Ion Chiriță în ultimul deceniu în București / Infografie de Sergiu Brega

Constelația de clădiri ilegale ridicate de Ion Chiriță în ultimul deceniu în București / Infografie de Sergiu Brega

Citiți, mai jos, inventarul clădirilor ridicate de Ion Chiriță în București:

Toamnei nr. 15

Aici, Ion Chiriță a construit cu trei etaje mai mult decât îi permitea autorizația: P+9 în loc de P+6. De asemenea, a modificat fațada clădirii, abătându-se, pe perioada execuției, de la proiectul inițial de arhitectură.

Inspecția de Stat în Construcții mai întâi l-a amendat, apoi l-a dat în judecată, cerându-i să se încadreze în limitele autorizației care îi fusese eliberată.

Ascultați, mai jos, ce avea de spus Ion Chiriță despre amenzile sale:

Până ca procesul să ajungă la final, primarul sectorului 2, Neculai Onțanu, i-a emis lui Chiriță o altă autorizație de construire, prin care cele trei etaje ridicate ilegal au fost „autorizate retroactiv”, devenind „legale”.

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 15

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 15

Chiriță a ridicat acest bloc în asociere cu Ioan Piroș, patronul restaurantului Nicorești, alfat în imediata vecinătate a clădirii nou construite. Între timp, Piroș a decedat.

Clădirea se găsește într-o zonă protejată din București – zonă considerată, în sine, parte din patrimoniul național construit.

Deoarece depășește cu mult regimul de înălțime al zonei – potrivit legii – autorizarea ei ar fi trebuit precedată de realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, votat de către Consiliul General al Municipiului București. Lucrul acesta nu s-a întâmplat.

Toamnei nr. 10 / Franzelarilor nr.2

La această adresă, Ion Chiriță a construit cu trei niveluri mai mult decât îi permitea autorizația de construire: P+M+9 în loc de P+7.

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 10

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 10

Inițial, Inspecția de Stat în Construcții l-a amendat și a dispus oprirea lucrărilor, însă, în luna mai 2008, primarul Sectorului 2, Neculai Onțanu, i-a eliberat lui Chiriță o altă autorizație de construire – autorizație prin care etajele construite ilegal au devenit „legale”.

Interesant este că, la câțiva ani după ce ridicat acest bloc, Ion Chiriță a fost dat în judecată de Asociația de Proprietari pentru că, în 2011, lipit de acest bloc, a construit o clădire improvizată, de 50 de mp, cu parter și etaj, în folosul unuia dintre cei care locuiau la parter, pe nume Fănică Chiriță.

Potrivit acțiunii judecătorești pe care Asociația de Proprietari a depus-o în instanță în 2013, Ion Chiriță a ridicat această „anexă” a blocului fără să aibă autorizație de construire. Procesul se află pe rolul Judecătoriei Sector 2 București.

Ca și în cazul clădirii de la adresa Toamnei nr. 15, Chiriță a ridicat blocul de la adresa Toamnei nr.10 în asociere cu Ioan Piroș, patronul restaurantului Nicorești.

Clădirea se găsește, de asemenea, într-o zonă protejată din București.

Nici în cazul ei, autorizarea nu a fost precedată de realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, votat de către Consiliul General al Municipiului București – așa cum prevedea legea.

Toamnei nr. 105

La această adresă, Ion Chiriță a construit cu două etaje mai mult decât prevedea autorizația de construire: un P+8 în loc de un P+6.

Și în acest caz, pentru a obține o derogare de la regimul de înălțime al acestui cartier (P+2) și a-și putea ridica blocul, Chiriță ar fi trebuit să realizeze un Plan Urbanistic Zonal, care să fie votat de Consiliul General al Municipiului București.

Acest lucru nu s-a întâmplat.

Blocul ridicat la adresa strada Toamnei nr. 105

Blocul de pe Toamnei nr. 105

În 2013, locatarii acestui bloc l-au dat în judecată pe Chiriță, acuzându-l că le-a vândut o clădire cu defecte la izolația blocului, la canalizare, la casa scării, la pardoseli etc.

Proprietarii îi cer lui Chiriță despăgubiri de 85.000 de lei în compensație pentru viciile de construire pe care, susțin ei, clădirea le prezintă.

Chiriță a ridicat acest bloc în asociere cu Dan Neagoe, un român domiciliat în orașul american Bloomfield (Michigan). Dan Neagoe a fost proprietarul terenului.

General Alexandru Radovici nr. 16 / Viitorului nr. 158

La această adresă, Ion Chiriță a început lucrările de ridicare a două blocuri, fără să aibă autorizație de construire.

Inspecția de Stat în Construcții a constatat că, după ce a obținut, totuși, o autorizație de construire, în martie 2008, Chiriță nu a respectat distanțele de retragere față de hotarele proprietăților învecinate.

ISC l-a amendat, a dispus oprirea lucrărilor și, concomitent, desființarea construcțiilor care fuseseră realizate prin încălcarea autorizației.

Ansamblul rezidențial de la adresa Viitorului 158A/ Radovici 16 a fost realizat doar pe jumătate, iar „jumătatea realizată” n-are lifturi și n-are utilități

Ansamblul rezidențial de la adresa Viitorului 158A/ Radovici 16 a fost realizat doar pe jumătate, iar „jumătatea realizată” n-are lifturi și utilități

Potrivit ISC, Chiriță nu a respectat această dispoziție.

Din acest motiv, în iulie 2008, ISC a depus o plângere penală pe numele său, plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.

Plângerea nu a avut urmări.

De menționat că, în cele din urmă, Chiriță nu a mai finalizat niciunul dintre cele două blocuri care ar fi trebuit ridicate la această adresă.

Liftul blocului de la General Radovici nr. 16 nu a mai fost instalat vreodată

Liftul blocului de la General Radovici nr. 16 nu a mai fost instalat

Unul dintre ele se găsește și acum la stadiul de fundație. Iar celălalt, deși ridicat și vândut unor cumpărători care se consideră păcăliți, nu a fost nici până acum racordat la utilități, nu are casa scărilor amenajată și nu are un ascensor instalat.

Chiriță a ridicat cele „două blocuri” în asociere cu același Dan Neagoe, împreună cu care a ridicat și clădirea de la adresa Toamnei nr. 105.

Aurel Vlaicu nr. 120-122

La această adresă, Chiriță a ridicat un bloc cu patru etaje mai înalt decât îi permitea autorizația de construire: P+9 în loc de P+5.

Primarul Sectorului 2, Neculai Onțanu, mai întâi l-a amendat, apoi, pentru că a continuat să încalce legea, i-a făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Nici această plângere penală nu a produs efecte.

Tot Onțanu l-a și acționat în judecată, cerând instanței să-l oblige să demoleze cele patru etaje construite fără autorizație. În proces, de partea primarului, a intervenit și Asociația „Pro Do Mo”, un ONG care luptă pentru conservarea clădirilor istorice și a zonelor protejate din București.

Clădirea ridicată la adresa: Aurel Vlaicu nr. 120 - 122

Clădirea ridicată la adresa: Aurel Vlaicu nr. 120 – 122

Procesul s-a încheiat în 2013, printr-o sentință definitivă a Curții de Apel București. Sentința le-a dat câștig de cauză primarului și Asociației „Pro Do Mo” și i-a impus lui Ion Chiriță să demoleze etajele ridicate ilegal.

Chiriță a vândut cea mai mare parte a apartamentelor din acest bloc, încasând de la fiecare cumpărător sume de ordinul zecilor și sutelor de mii de euro.

Deși clădirea a fost finalizată, ținând cont de situația ei juridică, cei care au cumpărat apartamente aici nu și le pot lua în primire.

Ion Chiriță a ridicat acest bloc în asociere cu Andrei Busuioc și Victor Cucu, proprietarii terenului.

Busuioc este un inginer de instalații stabilit în Geneva, iar Cucu este patronul unei firme care comercializează echipamente în domeniul alimentării cu apă, Ascomi Trade Company.

Calea Dudești nr. 94 (Piața Vitan)

La această adresă, Ion Chiriță a ridicat o clădire cu 11 etaje.

Judecătoria Sector 3 a dispus, în octombrie 2014, demolarea ei în întregime, pe cheltuiala lui Chiriță, a celor care au fost proprietari ai terenului, familia Dimcevici, pe cheltuiala Primăriei Sectorului 3 și a Primăriei Capitalei.

Toate cele patru (sic!) autorizații de construire pe care fostul primar al sectorului 3 i le-a emis lui Chiriță pentru această clădire au fost ilegale potrivit verdictelor judecătorești.

Clădirea ridicată la adresa: Calea Dudești 94

Clădirea ridicată la adresa: Calea Dudești 94

Astfel, pe 12 mai 2008, Liviu Negoiță a emis o autorizație de construire pentru o clădire P+5.

Unsprezece zile mai târziu, pe 23 mai 2008, Negoiță i-a mai eliberat lui Chiriță o autorizație de construire, pentru o clădire P+7.

În noiembrie 2008, proprietara unei case alăturate, afectate de lucrările lui Chirițăa cerut în instanță anularea celor două autorizații.

La un an de la eliberarea primelor autorizații, pe 21 mai 2009, în plin litigiu prin care acestea erau contestate, primarul Liviu Negoiță i-a mai emis lui Chiriță o autorizație, permițându-i să ridice înălțimea clădirii încă o dată, de la P+7 la P+8.

Pe 3 noiembrie 2009, Tribunalul București a acceptat cererea vecinei și a decis anularea celor două autorizații pe care Negoiță le emisese în mai 2008.

Două zile mai târziu, însă, pe 5 noiembrie 2009, Liviu Negoiță îi eliberează lui Chiriță o nouă autorizație de construire, pentru o clădire P+9 (sic!).

În Octombrie 2014, proprietarii casei învecinate cu blocul lui Chiriță obțin anularea și a acestor două autorizații pe care Liviu Negoiță le emisese, pe 21 mai 2009 și, respectiv, pe 5 noiembrie.

Sentința este dată de Judecătoria Sectorului 3 și ea prevede ca, la 30 de zile de la data la care acest verdict va rămâne irevocabil, Primăria Sectorului 3, Primăria Capitalei, Chiriță și proprietarul terenului să demoleze , pe cheltuiala lor, această clădire.

Ion Chiriță a construit această clădire pe terenul unei familii pe nume Dimcevici. Membrii familiei Dimcevici, parteneri ai lui Chiriță în această „dezvoltare imobiliară”, au fost și ei atrași în procesele deschise.

Gheorghe Șincai nr. 15B (Piața Timpuri Noi)

La această adresă, Ion Chiriță a ridicat un bloc cu două etaje mai înalt decât prevedea autorizația de construire: P+M+10 în loc de P+M+8.

Inițial, în 2010, Primăria Sectorului 4 l-a autorizat pe Chiriță să construiască o clădire cu parter, mezanin și șase etaje. Chiriță a însă construit cu două etaje mai mult: P+M+8.

Cele două etaje suplimentare au fost autorizate, în final, în ianuarie 2014, de către primarul Popescu-Piedone.

Numai că Ion Chiriță, peste cele opt etaje, a mai construit două.

Potrivit Inspecției de Stat în Construcții, Chiriță a și recompartimentat clădirea, abătându-se de la proiectul inițial, fără să aibă autorizație în acest sens.

Blocul ridicat la adresa Gheorghe Șincai nr. 15B

Blocul ridicat la adresa Gheorghe Șincai nr. 15B

Într-o adresă trimisă RISE Project, ISC spune că Ion Chiriță nu a respectat măsura pe care această instituție i-a dispus-o, aceea de a sista execuția lucrărilor neautorizate.

ISC a comunicat RISE că – din această cauză – îi va face lui Chiriță plângere penală.

Interesant este că, pe pagina web destinată promovării acestui proiect imobiliar, pagină web între timp închisă, blocul de la această adresă este prezentat, în releveu, ca având 12 etaje (!).

Ion Chiriță a ridicat acest bloc în asociere cu soții Vasile și Constanța Pleșa, proprietarii terenului.

CITIȚI ȘI: Cum se ridică, ilegal, ultimul cartier de blocuri din Parcul Tineretului

Ionuț Stănescu

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.