Recviem pentru Maria

Maria M. a stat la coadă la imunoglobulină până a murit.

Contemporană cu niște corporații care au blocat piața unui medicament vital și cu un guvern care a făcut experimente pe colegii ei de salon.

Criza actuală a plecat de la bani și s-a extins la bolnavi.

Pacienții au ajuns să fie dependenți de un singur medicament, dar care nu se mai găsea.

Panica a servit ca o cortină pentru o afacere de 69 de milioane de euro – bani pentru un înlocuitor al tratamentului de bază.

Doar că noul medicament nu era recomandat nici măcar de producătorul german.

Maria a murit pe 2 decembrie 2017, din lipsă de imunoglobulină, la spitalul de urgență din Alba Iulia. Fusese transferată din Sibiu fiindcă medicamentul ei nu se găsea nici acolo.

Unifarm, distribuitorul de stat responsabil, nu-l mai livrase de mult.

“De aproape două luni avem comandă de imunoglobulină și nu reușim să facem rost de ea”, a explicat pe loc managerul spitalului din Alba, cu exasperarea celui care a ratat un maraton chiar la final.

Câteva zile mai târziu, un pediatru din București anunța la radio tentativa de sinucidere a unui adolescent. E unul dintre cei 100 de copii dependenți de medicament, aflați încă în pericol de moarte. Cedase sub presiune.

Sute de oameni poartă încă bătălii contra-cronometru în toată țara. La 69 de ani, Maria a pierdut prima.

Imunoglobulina este o proteină obținută din plasma sanguină umană prelucrată de la donatori și conține anticorpi care protejează pacienții cu imunodeficiențe, boli autoimune sau degenerative. Pe cei care nu pot lupta singuri împotriva unor afecțiuni cronice. Fiecare depinde calendaristic de fiola lui, altfel moare. Când e penurie în piață, începe cursa supraviețuirii.

Iar criza durează de peste jumătate de an.

Asociațiile de pacienți și doctorii atrăgeau atenția încă de la finalul lui 2017 că există o criză acută de imunoglobulină în România. FOTO: Andreea Alexandru/ MEDIAFAX FOTO

Suntem în martie. Ministrul anunță că spitalele nu dispun nici măcar de o doză, deși cantitatea anuală necesară ar fi de 950 kg. Premierul Dăncilă scoate 9,8 milioane de euro din fondul de rezervă al Guvernului și suplimentează bugetul Unifarm pentru achiziția de imunoglobulină.

Cerem ajutor NATO, declanșăm mecanismul european de protecție civilă. Măsurile fără precedent reflectă eșecul sistematic al statului în reglementarea domeniului.

Politicile populiste au generat situația de azi, susțin în bloc specialiștii, adică reducerea artificială a prețurilor la medicamente și suprataxarea producătorilor. Astfel că furnizorii externi n-au mai asigurat stocurile de bază în România, reclamând venituri la jumătate față de media europeană. Piața a fost sugrumată de guvern la doar 6,2 milioane de euro anual.

Nu-i rentabil, zic ei.

Cert e că România, care nu produce deloc imunoglobulină, a ajuns dependentă direct de o companie germană, Biotest Pharma – unicul furnizor. Cu Intratect, produsul nemților, au supraviețuit în ultimul timp cei aproximativ 500 de bolnavi dependenți de imunoglobulină.

Singura excepție, australienii de la Behring, au livrat ceva similar până în aprilie anul trecut, când s-au retras, după ce ministrul Florian Bodog a anulat ordinul dat de predecesorul său, Vlad Voiculescu. Cel din urmă majorase prețurile pe motiv că anumite medicamente se vând necompetitiv în România, sub standard european.

Practic, guvernul PSD a restaurat cu zgomot un paradox economic: același medicament Intratect de la Biotest Pharma costă în România 39 de euro, față de 70 de euro în Germania sau 100 de dolari în Statele Unite.

Efectul? Toți ceilalți producători s-au retras, iar Biotest, firmă de anvergură medie, a rămas în monopol, fiind singura autorizată să alimenteze stocurile naționale cu imunoglobulină.

Numai că Biotest nu furnizează cantitățile necesare.

MOMENTUL POTRIVIT

Criza începe în august.

Premierul Tudose încearcă să relaxeze lucrurile abia în decembrie, suspendând taxa claw-back, plătită de producători pentru medicamentele decontate de stat.

Fără efect.

Livrările Biotest curg cu țârâita: doar 900 de flacoane în luna decembrie și 600 în februarie, adică mai puțin de 10 kg de imunoglobulină. Nu suntem o piața profitabilă.

Tic-tac.

Unifarm reușește totuși, printr-o achiziție de urgență, să mai pună mâna pe 1.000 de flacoane de la Kedrion Italia, o firmă retrasă de la noi. Insuficient față de necesitățile publice ale ultimelor șapte luni.

Lipsa generează panică.

Și panica e contextul în care Unifarm obține o autorizație de 69 de milioane de euro pentru “nevoi speciale”.

AUTORIZAȚIA „SPECIALĂ”

Sediul Biotest, în Dreieich (Germania). FOTO via biotest.com

Comanda reprezintă soluția de avarie găsită de Ministerul Sănătății.

Pentru că, în ultima jumătate de an, Biotest a livrat Intratect în cantități nesemnificative, Unifarm a contractat de data asta o altă imunoglobulină de la același producător.

Pentaglobin.

S-a întâmplat pe 4 octombrie, la un preț aproape dublu, dar acoperit prin procedura de “nevoi speciale”, aplicată numai în cazuri de forță majoră. În regim de urgență a fost aprobat și produsul cel nou, după un an lung de așteptare prin birourile Agenției Naționale a Medicamentului.

Comanda de 69 de milioane de euro urmărește să aprovizioneze rezervele Unifarm cu 168 de mii de flacoane de 100 ml la prețul de 1.676 lei și 45 de mii de flacoane de 50 ml la 879 de lei fiecare.

În total, 952 de kilograme.

Exact atâta imunoglobulină ar fi nevoie pentru toți pacienții din țară, declară acum ministrul Sănătății. Prețurile de achiziție sunt aprobate pe un an de la momentul semnării.

Dar cantitățile sunt supradimensionate. E nevoie de mult mai puțin în realitate.

Cel puțin asta reiese din statisticile CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) cu istoricul de consum național, menționat chiar în referatul de aprobare al noului medicament. Necesarul minim anual de 31.172 de flacoane presupune, de fapt, nu mult peste 155 kg de imunoglobulină. Atât a decontat statul anul trecut.

Înlocuitorul Pentaglobin, arată tot CNAS, poate suplini doar o treime din cantitatea necesară, nefiind recomandat pentru toți pacienții, așa cum sunt produsele cu imunoglobulină de tipul Intratect.

Altfel spus, cantitatea anuală de Pentaglobin trebuia să fie de vreo 11.000 de flacoane, dar Unifarm a fost autorizată să cumpere de douăzeci de ori mai mult –  213.000 de flacoane – în condiții dezavantajoase, pe motiv de criză.

Din decembrie și până acum, grupul Biotest a livrat aproape 15 mii de flacoane de Pentaglobin, potrivit Unifarm. 10 mii au fost deja consumate. Peste 23 mii sunt alocate până la sfârșitul anului.

BOLNAVI ȘI COBAI

Au urmat primele cazuri în care noul medicament a fost administrat greșit bolnavilor cu imunodeficiențe primare, care nu-și mai luaseră Intratect de câteva luni și pentru care înlocuitorul făcea mai mult rău decât bine.

După trei luni de Pentaglobin, un copil cu imunodeficiență primară din Târgu Mureș a intrat în șoc anafilactic.

Noua achiziție tratează doar o parte din pacienții care au nevoie de imunoglobulină, pe cei cu septicemii grave, aflați în terapie intensivă.

Atât.

Pentru asta e și recomandat de producătorul german, spre deosebire de autoritățile române care l-au promovat inițial drept înlocuitorul perfect pentru toți pacienții, inclusiv pentru cei cu imunodeficiențe primare, boli rare și degenerative, pentru care imunoglobulina înseamnă tratament pe viață.

Imediat după ce a dispus achiziția mamut de Pentaglobin, Ministerul Sănătății a notificat în scris oamenii că vor primi curând acest înlocuitor aprobat de Agenția Națională a Medicamentului.

“Eu le-am spus că Pentaglobinul nu e bun. Tot răspundeau că e. Atunci am scris direct producătorului în Germania, iar Biotest mi-a răspuns că e un produs off-label, potrivit doar pentru tratarea sepsisului nu și a imunodeficiențelor primare. La următoarea întâlnire de la minister, era deja 31 octombrie, i-am arătat răspunsul ministrului Bodog. Acesta s-a întors surprins spre secretarul de stat Dan Octavian Alexandrescu, cel care s-a ocupat de necesar, și l-a întrebat: <Atunci noi de ce am cumpărat așa de mult?>”, ne-a relatat medicul pediatru, Mihaela Bataneant, participant în comisia de criză a ministerului.

Scena i se pare plauzibilă lui Florian Bodog.

“E posibil să fi întrebat așa, pentru că asta ar fi fost reacția normală. Să întreb de ce am comandat atât, dacă nu e potrivit”, admite fostul ministru al Sănătății.

Oricum, noul produs a intrat masiv în spitale.

Florian Bodog. FOTO: Alexandru Dobre  / MEDIAFAX FOTO

În timpul ăsta, Ministerul Sănătății și CNAS s-au bâlbâit grav.

Inițial, pe 1 noiembrie 2017, ambele publică un ordin care permite Pentaglobin să fie utilizat pe scară largă. Deci și la imunodeficiențe primare.

„Ordinul e avizat mai întâi de un secretar de stat, la solicitarea Unifarm, în baza unui referat al comisiei de specialitate din minister. Ministrul semnează ultimul, iar eu nu sunt de specialitate. Am fost surprins când asociațiile de pacienți mi-au spus că de fapt Pentaglobin nu poate fi folosit pentru imunodeficiențe primare. Aveam semnale că sunt probleme cu imunoglobulina, însă eram foarte liniștit pentru că Unifarm și cei din direcția de specialitate mi-au spus  – <da, domnule, se poate folosi>”, ne-a explicat fostul ministru Florian Bodog.

Apoi, pe 20 noiembrie 2017, Ministerul Sănătății publică un ordin nou care scoate Pentaglobin din lista medicamentelor pentru boli rare și repară dispoziția anterioară. Rămâne ca substanța să fie administrată la imunodeficiențe secundare, cum ar fi pacienții cu HIV/SIDA, cei care fac chimioterapie sau așteaptă un transplant de organe.

Problema persistă.

Paradoxul suprem amintit mai sus ține de faptul că nici măcar producătorul german nu recomandă folosirea propriului medicament așa cum o face statul român. Biotest nu i-a făcut încă studiile clinice pentru astfel de tratamente.

Ne-a edificat Dirk Neumüller, directorul de relații publice al corporației:

RISE: Aveți vreun studiu clinic care să ateste folosirea Pentaglobinului în boli transmisibile, precum HIV/SIDA, boli autoimune sau cancer?

Dirk Neumuller: Nu. Categoric nu avem dovezi în sensul acesta și nu am derulat niciun studiu clinic care să ateste asta. Este un produs destinat Unităților de Terapie Intensivă și m-aș mira să fie folosit în tratamente de acest fel.

RISE: Ca producător, ați fi mirat să aflați că, în România, Pentaglobinul este folosit pentru astfel de boli?

Dirk Neumuller: Nu știu, este la latitudinea medicului să folosească produsul off-label (în afara indicațiilor de pe etichetă). Dar în mod categoric nu îi sfătuim să facă asta. Nu există indicații pentru așa ceva și nu există dovezi. Dar este la latitudinea medicului. Ca doctor, poți folosi produsul așa cum vrei.

CACEALMAUA

În decembrie 2017, când a murit Maria, Unifarm se lăuda că a rezolvat situația cu un comunicat bombastic.

Suna așa:

“Compania Nationala Unifarm a stopat criza de imunoglobuline care s-a declanșat încă din 2016, când producătorul Biotest AG, producător ale cărui produse le distribuim, a vrut sa se retragă din piață. Acesta a acceptat să continue livrările la un volum cu mult peste cel contractat inițial, doar pentru că Unifarm a purtat negocieri intense”.

În luna aceea, s-au făcut și primele livrări la spitale.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Foto: Mediafaxfoto – Alexandru Dobre

Cel mai mare contract, de 4 milioane de lei, pe un an și jumătate, a fost semnat în 21 februarie la Spitalul de Urgență din Baia Mare. Licitația pentru acest acord – cadru a început în ianuarie, când directorul spitalului era încă Sorina Pintea, promovată apoi ministru al Sănătății.

Directorul actual, Vasile Pop, nu-și amintește pentru ce afecțiuni au folosit Pentaglobin până acum, dar vede în cantitatea uriașă din depozit o garanție pentru zile negre: “Ultima dată a trebuit să ne împrumutăm de la spitalul din Cluj, iar acum trebuie să le dăm înapoi datoria”.  

Comanda de 69 de milioane de euro a fost asumată de Adrian Ionel, directorul Unifarm – jurist de profesie, absolvent al Academiei de Informații și fost șef al Institutului Cantacuzino.

Adrian Ionel, directorul Unifarm. Foto: LinkedIn

L-am abordat.

“Am primit raportul de necesitate de la comisiile de specialitate din minister și am început să căutăm Pentaglobin. Era singurul produs disponibil la toți cei șase distribuitori care au făcut blocadă împotriva României. Singura companie care a venit a fost Besmax (distribuitorul local al Biotest) si ne-au zis: <Nu mai avem Intratect, ci un singur produs care se încadrează în categoria imunoglobuline umane, o hiperglobulină, Pentaglobin, care tratează patru spectre”, ne-a răspuns directorul Unifarm.

Mai întâi au obținut aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului, apoi autorizația de “nevoi speciale” pentru preț și cantitate.

“N-am auzit niciun un medic să se plângă de el”, își apără Ionel produsul cumpărat.

“Din aproximativ 5000 de pacienți, care au nevoie de imunoglobulină în România, 4000 și ceva au nevoie de Pentaglobin.”

Și se vinde bine, ne asigură șeful companiei de stat: “Avem o licitație în curs de 48 de milioane de lei la spitalul Colentina din București numai pentru Pentaglobin.”

10 milioane de euro. Comanda asta singură e mai mare decât tot consumul pe anul trecut de imunoglobulină.

“Ce anume tratează Pentaglobin?”, l-am mai întrebat pe directorul Adrian Ionel.

A răspuns instantaneu: “Imunodeficiențele secundare. Infecții, SIDA, transplanturi de măduvă și organe și sepsisul sever.”

S-a pripit.

L-am rugat să citească în prospectul medicamentului indicațiile terapeutice la care se referă. N-a avut ce.

“Aaa, deci activitatea lui… antibacteriană, antiinflamatorie… efecte asupra circulației… infecții abdominale… sepsis meningococic…  șoc toxic… infecții post splenectomie… faciite necrozante… Nu văd aici, nu, nu. Nu-i în asta.”

Nimic despre SIDA, cancer sau transplant.

Mai pe seară, șeful Unifarm ne-a trimis pe e-mail un document în engleză, unde se recomandă Pentaglobin bolnavilor cu imunodeficiență severă secundară, aflați în situație critică.

Până la urmă, confruntat cu răspunsul Biotest privind studiile clinice care nu există, Adrian Ionel a recunoscut evidența: e posibil ca Pentaglobin să fie “off label”.

Ideea e că medicii răspund!

“Din moment ce comandă cantități atât de mari, înseamnă că-i nevoie de el”, ne liniștește omul pus de stat să rezolve crizele din sănătate.

Iar medicii ne-au răspuns:

“Pentaglobin, medicament off-label, poate fi administrat în două situații excepționale: când viața cuiva cu sepsis sever depinde de administrarea unui medicament extrem de concentrat (terapie intensivă) sau când nu există alternativă în piață.”

În traducere, fiind foarte puternic, Pentaglobin e contraindicat tuturor celorlalte categorii de pacienți.

“Unifarm acționează mai degrabă ca și când ar fi reprezentantul Biotest, nu al statului”, crede Otilia Stângă, vicepreședinte al Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.

O are bolnavă pe fiica sa de 12 ani, dependentă de medicamentele gen Intratect, și s-a rutinat într-un sistem opac în care nimeni nu știe nimic sigur. Cum ar fi numărul exact al pacienților în baza căruia se estimează necesarul național de imunoglobulină.

Nu există statistici sau registre comune de tratament, iar haosul ar favoriza spații de manevră pentru contracte publice controversate, suspectează asociațiile de pacienți:

„O scăpare intenționată care permite ca numărul să fie supradimensionat pentru comenzi mai mari de medicamente și uneori complet inutile, ca în cazul Pentaglobin.”

NIȘTE CUMETRI

Istvan Komporaly Foto: LinkedIn

I-am căutat, deci, pe cei care câștigă bani din monopolul imunoglobulinei: o grupare veche, tradițional conectată politic, dar fisurată recent.

Și ne-am trezit într-un schimb de focuri.

“Producătorii de medicamente nu-s organizații non-profit, nu fac muncă de caritate”, se prezintă Istvan Komporaly, 46 de ani, influent în piața de imunoglobulină și primul de care am dat.

Komporaly a colaborat timp de patru ani, între 2009 și 2013, cu nemții de la Biotest, fiind asociat în unicul lor distribuitor local (HK&ZY Best Pharma Distribution). Lucrurile s-au terminat prost când această firmă, prima care intermedia imunoglobulina Biotest către stat, a intrat în incapacitate de plată.

De atunci, Komporaly se luptă prin instanțe cu fostul său asociat, pasându-și reciproc vina pentru colaps.

Florin Hozoc Foto: Facebook

Florin Hozoc, 47 de ani.

Personaj central în schema imunoglobulinei.

Gherila asta e tot ce-a rămas din relația lor naș-fin: Hozoc l-a cununat pe Komporaly, apoi i-a botezat un copil.

La rândul său, grupul german Biotest are de recuperat 1,1 milioane de euro în conflictul actual, așa că participă la masa creditorilor de la parastasul companiei de familie.

Nemții au continuat totuși parteneriatul cu Florin Hozoc, cel care le intermediază și azi imunoglobulina în România printr-o altă firmă de distribuție (Besmax Pharma Distribution).

Hozoc are un asociat nou aici, alături de care rulează marfa Biotest: Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanțelor în cabinetele Tăriceanu și Boc.

Sebastian Vlădescu Foto: Mediafax Foto

Cristian Boureanu Foto: Mediafax Foto – Liviu Untaru

S-au cunoscut prin intermediul lui Cristian Boureanu, fire mondenă, fost parlamentar în trei mandate și celebru, mai nou, pentru o altercație nocturnă cu un echipaj de la Poliția Rutieră.

Vlădescu, prieten cu tatăl lui Boureanu, s-a întovărășit rapid și cu juniorul, devenind camarazi politici la PNL și trăind împreună o telenovelă sud-americană. Momentul culminant a fost atins când Vlădescu l-a nășit pe Boureanu la cununie, apoi a fugit cu nevasta lui. S-au împăcat între timp.

Dar și Hozoc e prieten vechi cu Boureanu. În ultimii 15 ani s-au intersectat inclusiv în trei firme. Printre ele, o agenție de știri (Romnet) care producea la începutul anilor 2000 o emisiune medicală la Prima TV, realizată de însuși Mircea Cinteză, devenit ulterior ministru al Sănătății, senator PNL și membru în Colegiul Medicilor. De numele agenției, dispărută între timp, se leagă și scandalul “Stenogramele PSD” – o scurgere de informații din ședințele de conducere ale “partidului-stat”, cum i se mai spunea atunci formațiunii de azi, adică din centrul 0 de putere al regimului Năstase.

REPEDE ȘI MULT

În fine, după 14 ani, în zilele noastre, Hozoc intermediază imunoglobulină pentru stat, împreună cu Vlădescu.

Tot ei câștigă din livrările recente de Pentaglobin, comanda specială de 69 de milioane de euro dispusă de guvern în regim de criză.

1,4 milioane ar fi ale lor – dacă aduc toată cantitatea anunțată oficial – bani obținuți exclusiv din adaosul comercial pe care distribuitorul intermediar (Besmax Pharma) îl pune la fiecare flacon în parte.

Altminteri, birocrația de stat a dispărut ca prin minune pe timp de criză, iar Florin Hozoc s-a mișcat repede.

L-am rugat să comenteze:

“În iunie 2016, Biotest a anunțat că nu mai poate livra Intratect decât în cantități foarte mici și noi am cerut să ne dea un înlocuitor. Au răspuns că au Pentaglobin. De un an de zile stăm cu cererea de autorizare la Pentaglobin. Abia la sfârșitul anului trecut a fost aprobată pe procedura de nevoi speciale.”

Doar că nu firma lui Hozoc (Besmax) a obținut autorizație să vândă Pentaglobin, ci societatea națională Unifarm. Tandemul Hozoc & Vlădescu acționează exclusiv ca importator, încasând adaosul de la producător.

“Am decis că cel mai bine vindem către Unifarm, care asta face. Duce către spitale produse deficitare. Astfel noi nu mai trebuie să plătim comisioane pe la doctori sau să facem cadouri.”

Hozoc are un contract cadru cu Unifarm, așa livrează medicamente, și a adus 26 de kg de Pentaglobin în 2017.

E un tratament inovator, mult înaintea generației de imunoglobuline, perfect în a trata infecții severe – crede Hozoc despre noul medicament. Știe că nu există studii clinice pentru segmentul de pacienți în jurul cărora s-a declanșat criza, cei cu imunodeficiențe primare, dar pariază pe Pentaglobin în cazul celor secundare.

Cantitățile comandate contrazic toate statisticile medicale, îi amintim. E de acord:

“Știm și noi că cifrele din autorizare sunt halucinante, Biotest nici nu poate să livreze atît, dar s-au gîndit că de atît ar fi nevoie ca să asigure tratamentul conform ghidurilor europene.”

Hozoc și Vlădescu lucrează cu nemții încă din aprilie 2014, când au preluat cu titlu exclusiv produsele și operațiunile de marketing ale Biotest în România, reprezentarea grupului în relația cu autoritățile plus plata taxei claw back.

Mircea Cinteza Foto: Mediafax Foto, Thomas Dan

Monopolul lor sintetizat în cifre arată așa: 100% din piata imunoglobulinelor care tratează Hepatita B, 75% din cea a imunoglobulinelor normale, iar contractele cu Unifarm și spitalele publice reprezintă 95% din activitate.

Hozoc se mișcă prolific azi, așa cum a mai făcut-o în trecut. Știe sistemul din interior, are un anturaj complex în industria medicală.

Mircea Cinteză, primul ministru al Sănătății din vremea lui Tăriceanu, l-a făcut în 2005 consilierul său. Cu același Cinteză împărțea atunci și afaceri private (Romnet Medical Advertising).

Tot ministrul Cinteză l-a numit în 2005 pe Florin Hozoc în conducerea Unifarm, societatea care îi cumpără marfa acum.

A stat aproape un an în consiliul de administrație al rețelei de stat, până în mai 2006, când a fost revocat de următorul ministru liberal.

Trei ani mai târziu, în 2009, Hozoc se lansa pe cont propriu în distribuția de imunoglobulină cu primul asociat, Istvan Komporaly, finul său. Și rivalul de azi.

Iată povestea lor.

OMUL NOSTRU DIN INTERIOR

Totul a început cu o combinație. O povestește Komporaly:

“Eu l-am cunoscut pe Zsolt Becze de la Biotest care era manager de produs. Ei încercau să vândă prin alt distribuitor care mă chemase să-i fac o evaluare de business, dar care a tărăgănat contractul cu mine, moment în care l-am întrebat pe Zsolt: <Băi, noi nu putem face treaba asta împreună, n-ai putea să-mi dai mie contractul? Ba da, zice el. Dar n-am bani>. Atunci Zsolt îmi spune: <Du-te la Florin Hozoc că ăla are bani>”.

Și astfel, Komporaly își cunoaște nașul. Întâmplător, Hozoc stătea la două străzi de el. Cioc-cioc.

“<Domnul Hozoc, eu sunt așa, ăsta-i produsul, așa, așa, asta-i piața, asta putem face>. Hozoc: <Până într-un milion de euro, banii nu-s o problemă>. Eu m-am dus la el cu pretenția de a avea 10% din firmă, un salariu decent și 3% bonus de vânzări. Am fost director de vânzări mulți ani și am mers pe modelul câștigi cât vinzi. El a zis: <Nu, tu cu mine și cu Zsolt suntem egali, toți avem 33%.> Eu: <Mamă, ce om! Ce om!>”.

Numai că Zsolt Becze, director la Biotest, tocmai trecuse peste firul roșu. Negocia la două capete. Cu o mână gestiona distribuția grupului german în zonă, cu cealaltă încasa pe persoană fizică în România.

Știau asta doar nașul, finul și corporatistul. Formula câștigătoare.

“Intrase în circuit pentru că noi l-am invitat, el nu avea în contract această clauză. Sigur că da, a fost o mică șmecherie. A fost secretul nostru, al celor trei”.

O dată chiar, Hozoc s-ar fi lăudat cam imprudent în public pe tema prietenului Zsolt. Komporaly l-a apostrofat:

“I-am spus după: <Noi avem un agreement, nu trebuia să spui lucrurile astea>. El: <Lasă că nu se uită nici dracu>. Ei, oarecum, a avut dreptate.”

Treptat, certurile pe bani au deteriorat relațiile și, într-o zi, Hozoc a scos scheletul din dulap și i l-a făcut guler lui Komporaly. Începuseră să se acuze reciproc de furtișaguri din firmă, fraude și cheltuieli fictive în zone offshore.

“Momentul în care eu am chestionat prima dată acele costuri, Florin a trimis un email cât China la Biotest, în care a trebuit să-l demaște pe Zsolt. Mai mult, în 2011, voi de la RISE sau alții, s-au legat de acel MNGV, făcut de celebrul Laszlo Kiss. E făcut în Budapesta de Zsolt. Eu am semnat pentru el, aici, în țară.”

Istvan Komporaly se referă la compania offshore (MNGV Investments Ltd.) prin intermediul căreia Zsolt Becze de la Biotest controla o treime din distribuitorul local de imunoglobulină (HK&ZY Best Pharma Distribution).

Încălca, practic, un principiu etic al corporațiilor farmaceutice care interzice ca același om să lucreze simultan pentru producător și distribuitor, exact pentru a preveni situația în care cineva poate manipula prețurile medicamentelor. Cu efecte directe în contabilitatea lor și, inevitabil, în farmacia de la colțul străzii.

Așadar managerul Becze își masca conflictul de interese prin paravane offshore – împărțite cu Hozoc și Komporaly – proprietare de facto în SRL-ul intermediar (HK&ZY Best Pharma Distribution).

Căsuța poștală fusese înființată în insulele Seychelles de consultantul offshore Laszlo Kiss, primul care a orientat tunurile tranziției românești spre paradisurile fiscale ale lumii, ajuns la pușcărie între timp. În anii 2000, Kiss reprezenta încă Laveco – rețea de consultanță cu centrala la Budapesta și legături cu foști ofițeri de spionaj ruși.

În schema de atunci a distribuției de imunoglobulină mai participa un offshore acționar (Bright Dream Ltd), tot din Seychelles, asumat de Isvtan Komporaly prin avocatul evazionist Doru Boștină.

Omul cu banii de la început, Florin Hozoc, strateg al infrastructurii, ne-a confirmat din scurt asocierea cu Zsolt Becze.

A ținut să sublinieze: “E adevarat că Komporaly a venit cu contractul cu Biotest-ul, dar eu le-am dat acțiuni prin două offshore-uri, altfel el era doar manager acolo”.

Însă pe Dirk Neumüller, directorul de relații publice al grupului german Biotest, l-am luat prin surprindere. Cu doar cinci ani în companie, zice el, nu prea știe situația veche din România. S-a documentat și a revenit:

“Zsolt Becze a plecat de la noi în 2010 la un competitor. Nu aveam idee că a fost implicat în distribuitorul din România (HK&ZY Best Pharma). Dacă-i adevărat, evident că asta nu respectă regulile noastre, e un conflict de interese.”

Foto: biotest.com

CARE PE CARE

Meciul Hozoc-Komporaly i-a implicat și pe nemții de la Biotest.

La judecată, nimeni n-a mai ținut cont de nimic. A plouat cu acuzații de fraudă din ambele direcții, fiecare pretinde că celălalt l-a furat. Părțile au depus în instanță extrase de cont, documente offshore, contracte simulate și facturi care ar demonstra delapidări.

În sine, dosarul de insolvență – a ceea ce cândva era distribuitorul de imunoglobulină (HK&ZY Best Pharma) înființat în 2009 și decedat în 2013, când cumetrii s-au certat – arată ca un manual de practici interzise.

Pe scurt, lucrurile arată în felul următor.

Hozoc îi reproșează lui Komporaly că a vrut să-l scoată din afacere. Mai mult: “Când a început scandalul, a premeditat insolvența, iar Biotest a sistat contractul.”

În varianta lui, cei din Germania erau nemulțumiți că rulau marfă cu un distribuitor ascuns în offshore. Aveau atunci, de exemplu, un contract de 4 milioane de euro cu spitalul Fundeni.

De cealaltă parte, Komporaly susține că Hozoc, în calitate de administrator, scotea sume mari din conturile firmei prin două offshore care îi aparțineau (Besmax Limited și State & Partners Investments LTD). Peste 1,7 milioane de euro ar fi fost redirecționate pe contracte fictive de servicii și management.

Aceeași manevră, însă, făcea și Komporaly. De data asta, împotriva Biotest, care a demonstrat în fața judecătorului sindic că finul lui Hozoc a îndatorat firma intenționat, chiar înainte de declanșarea insolvenței. Adică a încheiat trei contracte fără obiect, cu diverse companii apropiate, doar pentru a umfla în mod artificial creanțele.

Asta i-ar fi conferit un cuvânt greu la masa creditorilor și controlul asupra viitorului firmei, ceea ce ar fi dăunat direct intereselor Biotest – principalul furnizor între 2009 și 2013 al afacerii lichidate. Și care are de recuperat cea mai mare creanță din dosar (1,1 milioane de euro).

Florin Hozoc a rămas aliat cu producătorul german și în proces, acționând în contradictoriu cu fostul partener. S-a înscris și el printre creditori cu 385 de mii de lei.

Războiul continuă.

PROBLEME DE LA EST LA VEST

Furnizor de proteine plasmatice și medicamente biologice, Biotest AG are peste 2500 de angajați în întreaga lume. Deține centre de colectare plasmă umană în Germania, Cehia și Ungaria. În ultimiii ani a înregistrat vânzări de peste 500 milioane de euro.

Plus câteva afaceri în care a avut de dat explicații.

Începând cu 2011, Biotest a fost investigată penal în Germania, unde procurorii au audiat 17 angajați, inclusiv directorul financiar, pentru fapte comise în Rusia.

Primii arestați, o angajată Biotest din Rusia și soțul acesteia, au fost acuzați de dare de mită.

În 2014, ancheta este extinsă în mai multe țări: cei 17 șefi din corporație sunt cercetați pentru fapte de corupție, mită și evaziune în Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia și Kazakhstan.

După trei ani, în februarie 2017, Biotest anunță investitorii că procurorii germani au scos compania de sub urmărire penală în chestiunea rusească și că a plătit 14,5 milioane de euro autorităților fiscale plus o amendă de un milion.

Trei manageri Biotest au fost trimiși în judecată pe persoană fizică pentru concurență neloială, corupere și evaziune fiscală.

Probleme similare există și în Napoli, Italia.

În noiembrie  2014, trei responsabili ai subsidiarei Biotest din Peninsulă, directorul administrativ al Universității din Napoli și proprietarul unui lanț local de farmacii au fost acuzați de cartelizarea unor prețuri la medicamente.

Corporația s-a dezis public de practicile anchetate.

EPILOG

Duminica, 11 martie, premierul Viorica Dancilă a anunțat la Antena 3 că problema imunoglobulinei a fost rezolvată, “azi și pe termen mediu”.

* Maria M. a fost asistentă medicală la spitalul din Sebeș. A muncit acolo toată viața, dar a murit în alt spital din cauza lipsei de imunoglobulină. A locuit la bloc. Soțul i-a murit. N-au avut copii. Ieșise la pensie și o îngrijeau nepoatele.

UPDATE 18.03.2018: Florin Hozoc ne-a adresat un drept la replică, publicat pe blogul personal. Citiți punctul lui de vedere AICI.

Romana PUIULEȚ

Au contribuit: Elena DUMITRU, Daniel BOJIN și Victor ILIE

Editor: Mihai MUNTEANU