Misterele rovinietei

În timp ce sute de mașini și mii de oameni au stat blocați pe drumurile naționale din România, directorul Companiei Naționale de Autostrăzi (CNADNR), Narcis Neaga, a făcut o propunere aberantă în ședința comandamentului de iarnă: șoferii ale căror autoturisme au fost înzăpezite și ale căror roviniete au expirat să facă dovada că au fost blocați în zăpadă.

Altfel, Neaga a spus că șoferii vor fi amendați. Propunerea a scandalizat opinia publică. Practic, șoferii înzăpeziți erau puși acum să repare problemele unui sistem, la care deja contribuiseră cu 16 milioane de euro. Deficiențele sistemului de plată au generat mii de procese, blocând activitatea a zeci de judecătorii din țară. RISE Project a monitorizat principalele probleme ale acestui sistem de la introducerea lui, în urmă cu patru ani, și până astăzi.

Cu sau fără rovinietă

În 2010, contractul pentru implementarea rovinietei electronice a fost câștigat de consorțiul UTI/Novensys. Era vorba de un contract de peste  opt milioane de euro fără TVA. La vremea respectivă, licitația a fost contestată de ceilalți participanți. Contractul presupunea punerea în funcțiune  a zece camere fixe și 14 mobile care să supravegheze traficul și să identifice autoturismele care circulă fără roviniete pe drumurile naționale.

Sistemul a fost inaugurat pe 1 octombrie 2010, fără a se realiza însă o bază de date completă, în care să fie inventariate toate autoturismele cu rovinietă și perioada de valabilitate a acestora.

După punerea în funcțiune, serverul care prelucra datele în timp real s-a blocat în nenumărate rânduri. După doar o săptămână de la inaugurare, directorul CNADNR de la acea vreme, Liviu Costache, le-a interzis propriilor angajați să înregistreze amenzile pentru că baza de date cu numere de înmatriculare nu era definitivată. Șeful de la autostrăzi a semnat un document oficial în care se menționa: ” aplicarea unor sancțiuni contravenționale fără interogarea unei baze de date complete pot (sic!) conduce la sancționarea unor utilizatori care nu au încălcat legislația în vigoare, ceea ce poate conduce la prejudicii de imagine asupra CNADNR.”

CNADNR ține la imagine

Cu toată grija pentru imagine a CNADNR, mii de șoferi din toată țara au primit amenzi în acea perioadă, deși aveau roviniete valabile. Pentru a nu plăti procesele verbale, primite prin poștă, aceștia au dat în judecată Compania și au câștigat.

După alte câteva luni, erorile sistemului de rovinietă electronică care, repetăm, a costat peste 8 milioane de euro, au început să iasă la iveală: camerele video nu puteau face distincția între literele Y și V ale numerelor de înmatriculare după cum ne-a declarat fostul director general Liviu Costache. Mai mult, ambulanțele, autovehicule scutite de la plata taxei de drum, primeau zeci de amenzi zilnic atunci când interveneau la apelurile 112. De exemplu, Serviciului de Ambulanță Buzău a fost amendat de patru ori în aceeași zi pentru una dintre mașinile care participau la intervenții.

Serviciului de Ambulanță Buzău a fost amendat de patru ori în aceeași zi pentru una dintre mașinile care participau la intervenții

Iar asemenea cazuri au fost nenumărate în întreaga țară.

Problema proceselor verbale nule a explodat insă la mijlocul anului 2011, când a fost descoperită o altă slăbiciune a sistemului – acesta permitea introducerea literelor în câmpul destinat doar cifrelor. Mulți angajați, din firmele partenere cu CNADNR, din benzinării care vindeau roviniete au introdus greșit în baza de date a Companiei de Autostrăzi numerele de înmatriculare care conțineau litera O și cifra 0. La acel moment, oficialii au recunoscut ca acest lucru nu ar fi trebuit sa fie permis de sistem.

Din cauza numărului mare de procese, Compania Națională de Autostrăzi i-a amenințat pe cei de la OMV Petrom, Rompetrol, Mol și Poșta Română că îi vor acționa în instanță pentru a-și recupera banii pe care i-ar putea pierde în urma proceselor intentate de către șoferi.

CNADNR a somat distribuitorii de roviniete din cauza erorilor permise de sistem

Instanțele de judecată blocate

Mii de procese legate de rovinietă s-au aflat sau se află pe rolul instanțelor

Sistemul defect a afectat inclusiv funcționarea judecătoriilor de pe teritoriul României. CNADNR a emis mii de procese verbale contestate în instanță de către șoferii nemulțumiți că au primit amendă deși aveau rovinietă.

Numai la Judecătoria Buzău au fost înregistrate peste 3000 de contestații ale proceselor verbale primite de la Companie, iar la judecătoria Constanța numărul contestațiilor a depășit 1500.

În 2011 și 2012, 20 de judecătorii din întreaga țară au fost blocate din cauza numărului mare de dosare privind aceste contestații. Multe astfel de procese s-au extins până în anul 2013, iar altele au termen de judecare tocmai în vara acestui an, 2014. Cu toate că CNADNR a anunțat că erorile de sistem au fost soluționate, câteva sute de contestații ale proceselor verbale au fost deja înregistrate la judecătorii din toată țara doar în luna ianuarie a acestui an.

UTI/Novensys câștigă un nou contract

În pofida sincopelor din sistemul inițial, Compania Națională de Autostrăzi a încheiat un nou contract cu UTI/NOVENSYS, în 2012. Deși primul contract câștigat de UTI/Novensys prevedea și posibilitatea achiziționării rovinietei prin SMS, CNADNR  a atribuit celor două firme, în aprilie 2012,  un nou contract pentru implementarea unui sistem care să faciliteze procurarea rovinietei prin SMS dar și extinderea sistemului informatic la nivel național. Contractul a avut o valoare de peste opt milioane de euro și a fost atribuit în cadrul unei negocieri „fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.

Captura site CNADNR: Compania de Autostrăzi a acordat UTI/NOVENSYS noul contract fără o licitație

Contractul cadru inițial menționa și realizarea unui sistem de plată prin SMS

Banii de la buget, mai buni decât cei de la Uniunea Europeană

Până în acest moment, conform datelor publicate pe site-ul CNADNR, statul român a cheltuit peste 16 milioane de euro pentru punerea în funcțiune a sistemului de rovinietă electronică.

Inițial însă, acest proiect a fost gândit să fie finanțat cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. În cadrul programului POS CCE (Programul Operațional Sectorial-Creșterea Competitivității Economice), administrația publică centrală putea aplica pentru proiecte care să ducă la implementarea sistemelor informatice. Angajați ai Compania Naționale de Autostrăzi chiar au participat la cursuri care să-i ajute să aplice pentru finanțare, cursuri desfășurate împreună cu specialiști în finanțări europene și au făcut un prim draft pentru un proiect. Acesta însă nu a fost niciodată depus.

Un oficial CNADNR, implicat în acest proiect dar care a dorit să-și păstreze anonimatul, ne-a explicat că nimeni din Minister sau din Companie nu a fost interesat de fondurile UE și s-a decis ca investiția să fie făcută din fonduri proprii, adică de la buget.

„Trebuia să fie făcut în parteneriat cu instituții ale statului. Fibra optică exista, avem suficiente servicii de telecomunicații speciale și ultraspeciale. Programul putea să fie comun cu Ministerul de Interne. O parte o vedeam noi, cea cu vinieta, ei vedeau mașinile și numerele de înmatriculare, dacă autoturismele sunt furate sau nu. Practic ar fi trebuit să fie un centru de monitorizare la ei și un altul la noi. Inițial a fost gândit ca un proiect tip e-guvernare din fonduri nerambursabile, pentru că CNADNR sub tutela Ministerului Transporturilor de atunci era eligibilă pentru absorbție de fonduri structurale și implementarea pentru aceste sisteme informatice. După câte știu un astfel de proiect a fost realizat, dar niciodată depus”, ne-a explicat oficialul.

Câștigătorul

Compania UTI System, cea care a caștigat contractele pentru dezvoltarea sistemului informatic, aparține controversatului om de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta este fiul generalului Tiberiu S Urdăreanu, fost șef al Comandamentului de Tancuri și Auto în vremea regimului comunist.

Grupul de firme UTI a câștigat zeci de milioane de euro prin contracte cu statul – Transelectrica, Nuclear Electrica, Romtehnica, Ministerul Apărării, Primăria Municipiului București și se ocupă de sistemul de supraveghere și securizare din Portul Constanța, Aeroportul Otopeni și Ministerul Apărării.

Andrei Ciurcanu