Frank Timiș, scheme riscante pe coastele africane

Magnatul minier Frank Timiș, fondatorul afacerii „Roșia Montană”, a câștigat sute de milioane de dolari după ce a intrat brutal într-o afacere cu zăcăminte petroliere din Africa de Vest, luate ieftin de la statul Senegal și  revândute unuia dintre cei mai mari producători de petrol din lume, cu un profit uriaș. 

Omul de afaceri de origine română, stabilit apoi în Australia, a câștigat între 250 și 600 de milioane de dolari din petrolul și gazele din Vestul Africii. Pentru asta, Frank Timiș, urmărit de acuzații de fraudă, corupție și înșelătorie în toate afacerile pe care le-a derulat, s-a bazat pe sprijin de la familiile a doi președinți senegalezi. 

Tranzacția vest-africană este încă un capitol în cariera pestriță, întinsă pe zeci de ani, a lui Frank Timiș, care, în vârstă de 56 de ani, a fost condamnat de două ori pentru trafic de heroină, conform relatărilor din presa australiană. Românul a făcut avere în sectorul minier și petrochimic, obținând drepturile de exploatare pentru zăcăminte uriașe în țări sărace și dominate de lideri corupți. 

Controversele l-au urmărit pe Timiș încă din adolescență, când a plecat din România și s-a mutat în Australia, construind între timp și un imperiu minier de miliarde de dolari. În paralel, companiile sale erau amendate și sancționate de Burse pentru înșelarea investitorilor și afirmații mincinoase. 

În Senegal, Timiș a cultivat relații cu rude apropiate a doi președinți consecutivi, câștigând astfel acces la rezervele de petrol și gaze în condiții extrem de avantajoase. În câțiva ani, și-a recuperat investiția, vânzând perimetrele offshore pentru sute de milioane de dolari către gigantul britanic BP și partenerului american al acestuia, Kosmos Energy

O arhivă de documente obținute în exclusivitate de OCCRP dezvăluie probleme grave și potențiale ilegalități în afacerea bifată de Timiș în Vestul Africii. Actele includ dosare de companii, registre financiare și interviuri luate de anchetatorii senegalezi celor implicați. Alte documente, obținute și publicate de BBC, arată că, pe lângă banii din vânzare, Timiș urma să mai câștige alte miliarde de dolari din redevențe de la BP. 

Actele aflate în posesia OCCRP arată că:

  • În ianuarie 2012, Petro-Tim Ltd., o companie din Insulele Cayman, legată de Timiș, a obținut drepturile pentru două perimetre petroliere offshore, care valorează miliarde de dolari. Aprobările au venit de la Karim Wade, ministrul Energiei din Senegal și fiul președintelui de atunci, Abdoulaye Wade. Karim Wade a acordat perimetrele către Petro-Tim deși compania încă nu fusese înființată oficial atunci când afacerea a fost parafată. 
  • În iulie 2014, Timis Corp, o companie înființată în Insulele Virgine Britanice și deținută de Timiș, a cumpărat drepturile pentru ambele perimetre de la Petro-Tim. La mai puțin de două luni, Timis Corp. a vândut 60% din acțiunile sale către Kosmos, partenerul american de afaceri al BP.  
  • Inițial, Timiș a investit 5 milioane de dolari în proiect. Majoritatea banilor au venit prin intermediul unor tranzacții opace, derulate între firmele din grupul pe care-l controlează. Participația în proiect a fost ulterior divizată prin tranzacția către Kosmos, care a avut loc în 2014, și care i-a adus lui Timiș mai bine de 400 de milioane de dolari. În 2017, a avut loc o altă vânzare, de data asta direct către BP, care i-a adus peste 200 de milioane de dolari, plus dreptul de a încasa redevențe, odată ce va începe exploatarea propriu-zisă a zăcămintelor. 
  • În timp ce Timiș finaliza vânzarea către Kosmos, el i-a oferit o funcție importantă în compania sa lui Aliou Sall, fratele actualului președinte senegalez Macky Sall. Funcția de director, care pare însă să aibă puține responsabilități, era remunerată cu un salariu anual de 260.000 de dolari. 

Circuitul prin care Kosmos a cumpărat drepturile pentru cele două perimetre poate fi considerat contra normelor anticorupție cuprinse în legislația americană, însă deocamdată acesta nu poate fi probată cu certitudine. Legea interzice companiilor să obțină influență prin recompensarea aleșilor locali sau prin a oferi rudelor sau prietenilor acestora beneficii care i-ar putea influența. 

Matthew Stephenson, care predă dreptul la universitatea Harvard, a explicat pentru OCCRP că „dovezile circumstanțiale sunt foarte puternice” cum că postul oferit fratelui președintelui avea ca scop influențarea acestuia. 

Stephenson arată însă că aceasta ar putea fi considerată o încălcare a normelor FCPA (Foreign Corrupt Practices Act, prin care companiile americane pot fi sancționate dacă încalcă legea peste hotarele SUA) doar dacă una dintre firmele implicate ar avea o conexiune americană, cum ar fi listarea la o bursă din SUA, și „dacă acel post oferit fratelui președintelui a avut ca scop aducerea unui beneficiu președintelui însuși”. 

Mirajul Offshore

Ofensiva lui Timiș în Senegal a avut ca miză una dintre cele mai importante rezerve energetice din Africa: complexul Greater Tortue. Zăcămintele înșirate în Atlantic, în largul coastelor Senegalului și ale Mauritaniei, sunt estimate la 50 de trilioane de metri cubi de gaze naturale și un milion de barili de țiței. Rezervele însumează poate cea mai mare descoperire de hidrocarburi din anul 2017. 

Pe 17 ianuarie 2012, Karim Wade, ministrul Energiei din Senegal, a acordat drepturile de exploatare pentru perimetrele Saint Louis și Cayar, ambele din complexul Greater Tortue. Au mers către o companie opacă din Insulele Cayman, numită Petro-Tim. Decizia a venit în ultimele luni din mandatul președintelui Abdoulaye Wade, tatăl ministrului Energiei, și a fost o surpriză pentru toată lumea, inclusiv pentru compania petrolieră de stat a Senegalului, Petrosen. 

Apoi, Wade a finalizat în doar câteva zile procesul altfel greoi de obținere a aprobărilor, ignorând negocierile purtate de Petrosen și compania britanică Tullow Oil pentru perimetrele respective. 

Mai mulți oficiali ai Petrosen, printre care și directorul executiv de atunci, Ibrahima Mbodji, le-a declarat procurorilor anticorupție că Wade a cerut discreție absolută și „cei mai buni termeni contractuali” pentru Petro-Tim. 

Consilierul juridic al Petrosen, Ndie Aissatou Sy, confirmă, spunându-le anchetatorilor că, în 2016, Mbodji „ne-a cerut să tratăm dosarul cu maximă confidențialitate. Cele mai bune condiții au fost oferite apoi”. 

Aproape nimeni de la Petroen nu auzise de Petro-Tim. Directorul general Mamadou Faye le-a spus anchetatorilor că „în niciun moment nu s-a purtat vreo negociere cu o companie numită Petro-Tim.”

Unul dintre motivele pentru care angajații agenției de stat nu auziseră de compania lui Timiș era faptul că aceasta încă nu exista oficial. 

Înțelegerea cu Wade a oferit Petro-Tim drepturi de explorare și potențiale foraje în 90% din suprafața perimetrelor. Restul de 10% a rămas statului. 

Secretul comercial strict asigurat prin lege în Insulele Cayman au împiedicat reporterii OCCRP să afle cine deținea Petro-Tim la acel moment. Evenimentele ulterioare au arătat însă cum compania a acționat în interesul lui Frank Timiș și a partenerilor săi. 

Chiar și după ce Wade a aprobat contractele cu Petro-Tim, Petrosen, compania de stat, continua negocierile cu Tullow Oil exact pentru acele perimetre. 

Abdoulaye Wade, fostul președinte senegalez. FOTO via presidency.sn

Acum, se pare că Petrosen a indus voit în eroare compania britanică Tullow Oil, informându-i despre afacerea cu Petro-Tim abia după ce Tullow a plătit mai multe taxe ca parte a procesului de negociere. 

După ce Petro-Tim a obținut perimetrele, Tullow a continuat să facă plăți în conturile Petrosen. Compania britanică susține acum că banii erau pentru un alt perimetru, fără legătură cu cele două din Greater Tortue. Însă directorul executiv al Petrosen a declarat că banii reprezentau plăți „bonus” pentru perimetrele Saint Louis și Cayar. 

Mbodji le-a cerut britanicilor să achite câte 1,5 milioane de dolari pentru fiecare dintre cele două concesiuni. Fostul director executiv al Petrosen a declarat apoi că Tullow a virat cele trei milioane de dolari într-un cont bancar din Franța. 

Mai mult, într-o altă audiere, în 2016, Mbodji a declarat în fața Oficiului Național Anticorupție și Antifraudă din Senegal că Tullow ar fi plătit, de fapt, 4,5 milioane de dolari drept „bonusuri” către Petrosen. Banii au fost transferați într-un cont offshore, iar scopul banilor nu a fost clarificat. 

Tot neclar rămâne și dacă Wade a câștigat ceva în schimbul ajutorului pe care l-a acordat firmei Petro-Tim. 

Ousmane Sonko, fost director în cadrul Fiscului senegalez, parlamentar și apoi candidat prezidențial în Senegal, a declarat în cadrul unei audieri în fața aceluiași Oficiu Anticorupție că țara africană pierde cel puțin 155 de milioane de dolari din cauza corupției în procesul de acordare a licențelor petroliere. 

Pierderea este una grea pentru țara în care 75% din gospodării se confruntă cu sărăcia cronică, conform Programului pentru Hrană al ONU, și unde economia continuă să se bazeze în mare măsură pe agricultură, inclusiv cea de subzistență. 

Fatima, menajeră și bucătăreasă cu cinci copii, care câștigă în jur de 30 de dolari pe lună în orașul de coastă Popenguine, crede că Senegalul trebuie să-și folosească resursele naturale pentru a îmbunătăți viața cetățenilor de rând, așa cum este ea și familia ei. Mulți locuitori, la fel ca Fatima, se tem să-și dea numele complete, de frica guvernului și armatei. 

„Nu votăm pentru președintele Sall sau pentru celălalt, Wade. Sunt toți la fel”, spune Fatima. „Guvernul nostru nu ne ucide cu arme, ci prin sărăcie”. 

Speră ca guvernul să folosească mai bine resursele naturale pe viitor. Producția din complexul Greater Tortue va începe, cel mai probabil, în 2020. 

„Când mă gândesc că avem resurse care ne-ar putea ajuta să avem vieți mai bune, spitale mai bune, mâncare ieftină și bună. Asta e tot ce contează”, spune Fatima. ”Nu ne-ar face asta viețile mai bune?”

O nouă legătură politică

În aprilie 2012, la doar câteva luni după ce Petro Tim a obținut acces la perimetrele Saint Louis și Cayar, Macky Sall (foto jos) a devenit președintele Senegalului, înlocuindu-l pe Abdoulaye Wade. 

Până în iunie, noul președinte confirmase deja licențele acordate către Petro-Tim pentru ambele perimetre offshore. O lună mai târziu, pe 9 iulie, compania a înființat o subsidiară locală, Petro-Tim Senegal. Directorul său era Aliou Sall, fratele mai mic al noului președinte. 

Macky Sall, la Campionatul Mondial de Fotbal organizat la Moscova, în 2018. FOTO: Vitaliy Belousov / Sputnik

Atribuțiile lui Aliou Sall sunt vagi. Întrebat despre rolul său, fratele președintelui le-a repetat anchetatorilor în 2016 că a fost „consultant”. Pentru aceasta, spune că a primit în jur de 22.000 de dolari pe lună. Salariul lunar mediu în Senegal a fost, în 2018, de 150 de dolari. 

Retragerile de cash din contul Petro-Tim, înregistrate în registrele financiare consultate de OCCRP, arată că aproximativ 450.000 de dolari au fost cheltuiți în doar în 2014 fără nicio indicație cu privire la traseul banilor. 

Documentele depuse la oficiul comerțului din Senegal nu arată cine deținea subsidiara senegaleză a Petro-Tim, însă Aliou Sall le-a declarat anchetatorilor că în spate se afla un parteneriat între Frank Timiș și directorul Petro-Tim, Wong Joon Kwang (cunoscut și ca Eddie Wong). 

Câțiva dintre angajații locali ai Petro-Tim mai lucraseră anterior cu Timiș. Directorul James Smith a fost, de asemena, director și în cadrul African Petroleum, o companie listată pe Bursa de la Oslo deținută la un moment dat de Timiș. Firma are activități în Senegal și Gambia, unde ambele guverne au dat-o în judecată pentru întârzierea producției petroliere. În Gambia, Timiș a plătit milioane de dolari drept bonusuri care au dispărut în buzunarele fostului dictator Yahya Jammeh și ale asociaților acestuia. 

Noua subsidiară, Petro-Tim Senegal, pentru care fratele președintelui a lucrat drept consultant, pare că a înregistrat o evoluție infimă în acea perioadă, arată documentele. 

De la o companie la alta

Pe 3 iulie 2014, Petro-Tim și-a transferat toate acțiunile deținute în proiectul perimetrelor offshore din Senegal către Timis Corp. În schimb, Timis Corp a renunțat la o datorie de 3,2 milioane de dolari pe care o avea de recuperat de la Petro-Tim. La mai puțin de două luni, perimetrele au fost vândute către Kosmos. 

Acest circuit i-a permis lui Timiș să-și asume profitul prin prisma rolului său de patron al Timiș Corp. printr-o schemă ce pare gândită special pentru a evita normele FCPA. 

Traseul arată astfel: 

Între 2012 și 2014, Timiș a cumpărat 10% dintr-o companie numită Petro Asia, compania-mamă a Petro-Tim din Insulele Cayman. Timiș susține că participația de 10% valorează 30 de milioane de dolari. 

Vasile Frank Timiș, fondatorul afacerii Roșia Montana

În iunie 2014, Timis Corp. cumpără ambele perimetre de la Petro-Tim printr-o înțelegere care îi ștergea datoria de 3,2 milioane de dolari și, în schimb, îi asigura o participație de 17% în cadrul Timis Corp. 

În august 2014, Kosmos cumpără acțiunile de la Timis Corp. Kosmos preferă să nu cumpere acțiunile direct de la Petro-Tim din cauza prezenței lui Aliou Sall pe statele de plată ale firmei, ceea ce ar fi putut declanșa o anchetă în SUA cu privire la încălcarea normelor FCPA. 

În aceeași perioadă, Petro-Tim din Cayman s-a dizolvat. Aliou Sall a demisionat de la subsidiara locală și a devenit consulant pentru Timis Corp., pentru un salariu de 22.000 de dolari pe lună. 

Deși identitatea acționarilor Petro-Tim este ascunsă datorită legilor din Insulele Cayman, interiurile desfășurate de anchetatori și obținute de OCCRP, inclusiv cu Aliou Sall și alți oficiali guvernamentali, confirmă faptul că Petro-Tim era o entitate aflată sub coordonarea lui Frank Timiș. 

”Timiș căuta un reprezentant local, iar eu căutam o oportunitate de a mă întoarce în Senegal”, le-a declarat Aliou Sall anchetatorilor. „Am fost de acord să lucrez cu el pentru înființarea subsidiarei”. 

Sall le-a repetat anchetatorilor că Timis Corp. a cumpărat Petro-Tim printr-un „gest simbolic”. 

Riscurile juridice din SUA

Detaliile tranzacțiilor derulate de Timiș cu Kosmos pentru cele două perimetre petroliere senegaleze – cum ar fi prețul unei acțiuni sau bonusurile achitate – rămân necunoscute. Ceea ce este însă clar este faptul că Aliou Sall a fost plătit ca director pe toată durata procedurii de vânzare. A demisionat în decembrie 2016, cu o lună înainte de dizolvarea companiei. 

Într-un interviu acordat presei locale, Aliou Sall susține că, în Londra, s-a întâlnit cu avocați americani care i-au spus că, fiindcă este fratele președintelui, reprezintă un risc juridic și trebuie să demisioneze din cadrul Petro-Tim. A spus că o va face, însă a rămas pe statele de plată ale firmei drept consultant pentru alte proiecte și firme legate de Frank Timiș. 

Kosmos, care are sediul în statul american Texas, nu a răspuns la întrebările trimise de OCCRP cu privire la riscurile generate de implicarea lui Aliou Sall. În schimb, într-o declarație scrisă, Kosmos a transmis că intrat pe piața senegaleză în august 2014, „după ce am făcut verificări extinse și la mult timp după acordarea licențelor pentru perimetrele Saint Louis și Cayar de către administrațiile președinților Wade și Sall, și ulterior transferului acestor perimetre de la Petro-Tim către Timis Corp.”

„Kosmos nu a fost implicată în niciun fel în tranzacția dintre Petro-Tim și Timiș Corp”, a transmis compania. 

Prețul pachetului de 60% din acțiuni, echivalent cu 400 de milioane de dolari, nu era benefic pentru Timis Corp., mai spune Kosmos. Banii au fost folosiți, în schimb, pentru costurile proiectului, precum operațiunile de explorare și foraj. 

Anchetatorii senegalezi au concluzionat că Aliou Sall a fost acționar în cadrul Petro-Tim și că, cel mai probabil, a primit jumătate din prețul de tranzacționare, adică 200 de milioane de dolari. 

„Petro-Tim Limited a fost înființată cu scopul de a-i permite (lui Aliou Sall) să obțină o licență de prospecțiune care putea fi ulterior transferată către Timiș Corp., care, ulterior, și-a transferat 60% din acțiuni către Kosmos”, arată aceștia. 

Ulterior, Timiș le-a spus anchetatorilor că toate acțiunile Timiș Corp. au fost vândute către Kosmos pentru 460 de milioane de dolari, declarație ce contrazice declarația celor de la Kosmos, care spun că au plătit 400 de milioane. Discrepanța nu a fost niciodată explicată. 

BP intră în schemă

Timiș, în schimb, încă nu terminase de profitat de pe urma afacerii senegaleze. În aprilie 2017, Timis Corp. și-a vândut restul de 30% din acțiuni din proiectul perimetrelor Saint Louis li Cayar către BP, gigantul energetic britanic, pentru 250 de milioane de dolari. 

Vânzarea probabil că a fost inevitabilă. De la începutul lui 2013, BP a intrat într-un parteneriat cu Kosmos pentru dezvoltarea complexului Greater Tortue. 

Documentele obținute de BBC arată că BP a fost de acord să-i plătească lui Timiș redevențe cuprinse între între 9 și 12 miliarde de dolari. OCCRP nu a avut acces la aceste documente și nu poate verifica veridicitatea sumelor. În replică pentru BBC, Timiș a declarat că toate afirmațiile sunt false. 

„Nu s-a petrecut niciun fel de ilegalitate în legătură cu concesiunile pentru perimetrele Saint Louis și Cayar”, a spus el. 

Este neclar cât a câștigat Timiș din afacerile senegaleze din cauza confidențialității acordurilor. Se pare însă că profiturile au depășit cu mult investiția ințială. Documente interne ale companiei arată că Timiș a investit 1,9 milioane de dolari în companiile sale între 2012 și 2016. 

Cea mai mare parte a acestor bani a fost folosită pentru efectuarea de plăți către alte companii din grupul lui Timiș sau pentru tranzacții între firme. 

Un contract de vânzare între Timis Corporation și Petro-Tim arată că a investit puțin peste 5 milioane de dolari prin ștergerea datoriei în valoare de 3,2 milioane de dolari a Petro-Tim. 

Vânzarea acțiunilor către Kosmos și BP i-a adus peste 600 de milioane de dolari. Timiș personal a câștigat cel puțin 250 de milioane de dolari. 

BP a explicat pentru OCCRP într-o declarație scrisă că „nu poate dezvălui detaliile, copii ale acordurilor sau informații care au legătură cu tranzacțiile”. 

”BP și părțile care o asistă au derulat verificări detaliate cu privire la partenerii săi din Senegal, inclusiv Timis Corporation, înainte de a achiziționa participația din Senegal”, arată declarația. 

Niciun reprezentant al Petro-Tim nu a putut fi contactat, la fel cum nu a putut fi identificat un sediu efectiv al firmei. 

African Petroleum, acționar în cadrul Timis Corp., care a avut un director comun cu Petro-Tim, nu mai are sediul acolo unde este el declarat oficial, în Dakar. Reprezentanții companiei au refuzat să comenteze legăturile cu Petro-Asia, Petro-Tim și Timis Corp, precum și cu Timiș, care este acționar în toate aceste companii prin intermediul holdingului său din Insulele Britanice Virgine, Safeguard Management. 

 

Khadija SHARIFE, Momar DIENG

Ilustrație: Edin PASOVIC

A contribuit: Mark ANDERSON

Articolul a fost publicat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), rețea internațională de jurnalism de investigație. RISE Project este partenerul român al OCCRP. Articolul a fost realizat cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism de Investigație Norbert Zongo (CENOZO) din Africa de Vest și al organizației Trust Africa.