Fabrica lemnului dispărut

Puțini bușteni sunt la fel când ajung la poarta fabricii. Pleacă din pădure cu o lungime, dar sunt scurtați, din pix, la întreprinderea care-i transformă în cherestea. 

Dar cioturile contează. Diferențele dispar din acte. La un singur buștean, poate fi doar o eroare. Când sunt sute de mii, devine o afacere. 

Să-i spunem „metoda cioturilor”.

Este și una dintre cauzele majore care au făcut ca jumătate din lemnul tăiat din pădurile noastre să dispară din evidențele oficiale.

Corporația. Schema a fost aplicată ani la rând și de corporația Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din țară. 

Iar metoda e simplă, susțin furnizorii săi.

Ai un buștean de 4 metri și 5 centimetri lungime? Primești banii doar pentru 3 metri. Astfel se evaporă peste un metru de lemn pe drumul pe care îl face camionul din pădure și până-n curtea fabricii.

„Eu nu știu vreun camion să îi fi fost verificat lungimea lemnelor. Niciodată!”

Anii și banii. Metoda apare negru pe alb și în contractele dintre corporație și furnizori. A generat de-a lungul anilor cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. Pierderile sunt contabilizate atât de furnizori, cât și de stat – care nu mai taxează tranzacțiile la valoarea lor reală.

Alte reguli. Directivele europene au forțat autoritățile noastre să monitorizeze mai atent ce se întâmplă cu lemnul tăiat din păduri. 

Au urmat mai multe decizii guvernamentale în ultimii ani.

Cea mai recentă a fost chiar în primăvară și a schimbat regulile jocului. Guvernul a hotărât atunci ca toți buștenii să fie măsurați și înregistrați la dimensiunea lor reală înainte să fie încărcați în camioane. 

Măsura a generat tensiuni în birourile corporației. 

Dar și probe noi. 

 

„E foarte sensibilă asta, da?”

Conexiunea telefonică are sincope și directorul general al companiei Holzindustrie Schweighofer se străduiește să înțeleagă ce spun subalternii săi, care se află la celălalt capăt al firului. 

Dialogul e tensionat. Miza e mare. Un nou proiect guvernamental impune ca toți arborii tăiați în munții României să fie încărcați în camioane numai după ce este măsurată lungimea reală a buștenilor. 

Proiectul poate afecta activitatea companiei Schweighofer, una dintre cele mai mari companii de procesare a lemnului din Estul Europei, acuzată că procesează și lemn obținut ilegal. 

„Am revenit la discuția cu lungimile, că sunt nominale, că sunt reale. Dânșii (autoritățile de control) spun că dacă am măsura corect, la lungimea efectivă a piesei, nu ar mai exista diferențele astea”, se aude vocea lui Dan Banacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer într-o înregistrare audio obținută de reporterii RISE. 

Directorul primește imediat răspuns de la un subaltern: 

„Corect, dar dacă și furnizorul o să treacă la lungimi reale.” 

În scurt timp, pe înregistrare, se aude și vocea unui al treilea bărbat, care recunoaște același lucru:

 „Va trebui cumva automat furnizorul să treacă și el la lungimi reale, pentru a se apropia de cantitate. E foarte sensibilă asta, da?”, adaugă el. 

Convorbirea telefonică este prima dovadă că directorii companiei recunosc că primesc mai mult lemn decât este declarat în documentele oficiale și că fabricile sale nu măsoară buștenii la lungimea reală. 

 

Guvernul a obligat apoi toți procesatorii și transportatorii de lemn să includă în documentele de livrare lungimea reală, efectivă, a buștenilor proveniți din păduri, inclusiv surplusul de lungime. 

Contextul era unul dramatic: jumătate din tăierile de lemn nu apar în raportările oficiale, conform Inventarului Forestier Național. 

„Am zis de multe ori că trebuie să fim corecți. Dacă suntem corecți, nu o să fie probleme”, susține Ciprian Muscă, șeful Asociației Forestierilor din România (ASFOR), referitor la hotărârea Guvernului din primăvară. ASFOR este o asociație care reprezintă interesele a peste 2000 de firme care exploatează lemn în țara noastră.

Liderul forestierilor susține că, atât timp cât bușteanul măsoară, de exemplu, 4 metri și 5 centimetri, aceasta e lungimea care trebuie să fie plătită și ar trebui să figureze în actele de transport, dar și la recepție:

„Pentru această supralungime eu trebuie să fiu plătit, e normal, nu? Că eu am doborât-o, am tăiat-o, am sortat-o, am măsurat-o, păi eu când am întins ruleta nu am întins până la 4 metri, am întins până la 4 metri și 5 centimetri, nu?”, mai mai spune președintele ASFOR.

O altă înregistrare a arătat, în trecut, cum oficialii companiei Schweighofer au negociat achiziția de lemn tăiat ilegal chiar cu investigatorii Environmental Investigation Agency (EIA), care s-au prezentat drept posibili furnizori. 

Se întâmpla în 2015, iar negocierile au fost înregistrate cu camera ascunsă. Episodul a provocat proteste de stradă împotriva tăierilor ilegale din pădurile României. 

 

Holzindustrie Schweighofer, redenumită, între timp, HS Timber, a deschis prima fabrică în România în 2003, în județul Alba. După câțiva ani au urmat alte două mari fabrici, în Suceava și Covasna. De atunci, compania a reușit să acumuleze o lungă listă de acuzații privind legături cu mafia lemnului și procesare de lemn obținut ilegal.

Metoda cioturilor

Camera e plină de fum de țigară. Bărbatul din spatele biroului, un fost partener de afaceri al Holzindustrie Schweighofer, scrâșnește din dinți în timp ce vorbește despre contractele semnate cu una dintre filialele locale ale corporației austriece. 

„Nu vreau să-mi dau numele, (…) încă suntem într-un stat mafiot„, spune afaceristul, care are o relație veche de afaceri cu Schweighofer. 

Să-i zicem Alin. Se lasă pe spate în scaun, își mai aprinde o țigară și începe să ne spună povestea lui cu Schweighofer. 

„Supralungimile sunt scrise în contract, minim 10 cm, maxim 25, dar nu ți le achită nimeni. Că dacă tu măsori pe lungime atâția metri liniari, atât trebuia să achite”, explică bărbatul. 

Ca să ne dovedească, pune pe birou un contract pe care firma lui l-a semnat cu austriecii acum 12 ani. E un model de contract care poartă sigla Schweighofer. În document scrie că „surplusul de lungime e de minim 10 cm și maxim 25 cm.(…) Dacă surplusul e mai mic de 5 cm, se face o reducere de un metru”. 

Așa dispare un metru din acte. 

 

Documentele de livrare și facturile unor transporturi, obținute de RISE, arată cum funcționa metoda.

În mai multe cazuri, Holzindustrie Schweighofer a emis documente diferite pentru același transport. Sunt practic evidențe paralele. Primul document reflectă bușteni măsurați la lungimile de 3 și 4 metri, iar al doilea menționează lungimile reale, cu un surplus între 6 și 25 centimetri.

Am analizat recepțiile pentru unul dintre transporturile făcute de Alin. A reieșit că  supralungimile care nu apăreau în acte măsurau peste 44 de metri, iar Schweighofer a primit aproape 3 metri cubi de lemn mai mult decât era menționat în avizele de transport.

Ce se întâmpla cu surplusul de lemn?

„Capetele, diferențele la buștean mergeau la biomasă, certificate verzi. Nu i-o controlat nimeni.(…) Dar o oprit cineva mașina pe drum să vadă că fiecare piesă are 3 și 10, și nu 3? Nimeni, ani de zile! (…) Eu nu știu vreun camion să îi fi fost verificată lungimea lemnelor. Niciodată!„, spune Alin trăgând cu sete din țigară.

Până acum, nici el, nici alți afaceriști nu au reclamat această situație. De ce? Pentru că i-a fost teamă de consecințe, susține el, adică să nu mai poată să își vândă marfa și să fie scos din piață.

RISE a detaliat în urmă cu șapte ani „rețeaua Schweighofer” și cum a hrănit corporația inclusiv furnizori locali care erau anchetați pentru tăieri ilegale de lemn. (Detalii, AICI)

În plus, Consiliul Concurenței a investigat alte abuzuri pe piața lemnului. A amendat chiar anul trecut compania Schweighofer cu o sumă record de peste 10 milioane de euro. După ce investigase mai mulți procesatori de lemn, Consiliul Concurenței a susținut că au fost încălcate regulile pieței de marii jucători, tocmai în scopul eliminării concurenței și achiziția de lemn mai ieftin.

Nimeni nu ar trebui să accepte să nu fie plătit pentru lemnul pe care-l livrează către fabricile austriecilor, spune Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.

„Dacă dumneavoastră îmi cereți mie să vă livrez buștean la 4 metri și 10 cm, asta trebuie să scrieți și în aviz. Pentru că așa ne-am înțeles, nu?”

Altfel, susține Muscă, pierderea rămâne la vânzător:

„(…) Nu-mi convine să vând lemnul, și bucățica aia (…) să mi-o asum eu pierdere. Nici nu mă uit dacă sunt volume mari sau volume mici. Important e că acea bucățică de lemn de siguranță eu o manipulez, am costuri și cheltuieli cu ea, mie la exploatare nu o să-mi convină niciodată și nu o să accept niciodată să nu primesc bani pe ea. Și dacă e vorba de 2 cm, ce contează, pentru cei 2 cm cineva muncește”.

Soluția e clară, mai spune el:

„Agenții să refuze să semneze contractele cu supralungimi dacă nu sunt plătiți. Efectiv să refuze”.

În 2011, anul din contractul pe care ni l-a arătat Alin, fabricile Schweighofer primeau aproape 2,3 milioane de metri cubi de lemn provenit din România. La vremea aceea era una dintre cele mai mari companii de procesare a lemnului din Europa de Est, cu un profit care se ridica la 100 de milioane de dolari.

Alin ia un pix și o hârtie și începe să facă estimări despre cât lemn crede el că au primit gratis austriecii doar aplicând mecanismul cu surplusul de lungime. Cu ochii în foaie pufăie din țigară, iar după câteva minute de calcule pune pixul jos, se sprijină de spătarul scaunului și râde amar, înjurând.

„64.000 de metri cubi pe an, ori 2, că erau două fabrici (…) Strict numai pe supralungime și nu poate contesta nimeni asta”, conchide bărbatul.

El estimează că austriecii au primit astfel peste un milion de metri cubi de lemn doar în primii 10 ani de afaceri în România.

Asta înseamnă cam 20 de mii de camioane cu lemn.

Diferențele obținute sunt anchetate de patru ani și de procurorii antimafia, potrivit informațiilor obținute de RISE.  În 2018, când au avut descinderi la fabricile Schweighofer, procurorii au anunțat că investighează și cum o parte din lemn nu a fost evidențiată în documentele contabile. Cel puțin șapte angajați ai Schweighofer au fost chemați atunci la sediul DIICOT. Au fost informați că au calitatea de suspecți în dosarul penal, conform unor corespondențe din interiorul companiei obținute de reporterii RISE. 

DIICOT ne-a răspuns că urmărirea penală este în curs și că nu poate furniza informații privind cercetările din dosar.

Experții juridici consultați de RISE pe margine acestui subiect susțin că, în primul rând, sunt încălcate normele contabile prin faptul că nu sunt evidențiate aceste cantități de lemn, iar apoi pot fi și elemente de evaziune fiscală. 

 

 

 

Probleme cu regia statului

În ultimii 10 ani, problema surplusului de lungime a fost menționată în mai multe rapoarte ale Regiei Naționale a Pădurilor- ROMSILVA, ale Gărzilor Forestiere și Corpului de Control din cadrul Ministerului Mediului. Documentele arată că buștenii erau livrați mereu cu un surplus de lungime și că existau diferențe notabile între volumul livrat și documentele de recepție ale companiei Holzindustrie Schweighofer. 

„Eu nu știu un alt agent economic în țară care să fi impus astfel de supralungimi. La toți la care dădeam se măsura exact lungimea și diametrul, volumul real. Și recepția se făcea la noi în depozit. De asta în unele direcții și ocoale nu au mai acceptat pentru că nu le convenea recepția la ei în fabrică”, explică un angajat ROMSILVA, care a acceptat să vorbească doar cu condiția să-i protejăm identitatea. 

Angajatul, care are acces la rapoartele de investigații, a afirmat că, după mai multe contracte de livrare, unele Direcții Silvice din țară au început să raporteze pierderi. Uneori aceste pierderi erau pur și simplu șterse din registre sau, în alte cazuri, pădurarii tăiau ilegal arbori din pădurile de stat ca să acopere cantitățile lipsă din depozite. 

„Media era 8% în minus la fiecare mașină. Sub 8% nu au avut niciodată, nicio mașină. Și au fost mașini trimise piesă cu piesă, la milimetru.(…) Dacă nu aduceam lemnul după cerințe, îl declasau. Dacă era între 3.05 și 4.04, îl duceau în 3 metri. (…) Și dacă era sub 3.05, îl băga de 2 metri”,  detaliază angajatul Romsilva. 

În 2011, mai mulți angajați ai regiei au observat că austriecii înregistrau mereu un volum mai mic decât cel livrat de ei. Documentele obținute de reporterii RISE arată că angajații unor ocoale silvice din cadrul Direcției Alba au reclamat în repetate rânduri superiorilor această situație. Conform adreselor, diferența dintre volumul expediat și cel primit era de până la 10% din volumul transportat, cu luni în care Direcția Silvică înregistra pierderi de peste 100 de metri cubi de lemn. 

„Vă semnalăm aceste aspecte deoarece nu sunt singulare, ele repetându-se aproape la fiecare transport pe care-l efectuăm către S.C.Holzindustrie, pe lângă aceste aspecte privind nenumăratele diferențe valorice apărând și diferențe la sortarea calitativă. Ceea ce face să scadă prețul mediu de vânzare”, scrie într-o sesizare din februarie 2011 adresată superiorilor conducerii Direcției Silvice Alba. 

Unii angajați ROMSILVA au hotărât să rezolve singuri problema în lipsa unei reacții din partea conducerii.

Ca să dovedească că Schweighofer recepționa mai puțin lemn, angajații au pregătit o capcană. Au încărcat mai multe camioane cu bușteni, au măsurat volumul de mai multe ori, ca să se asigure că nu au greșit, au făcut poze cu încărcătura și au trimis transporturile către fabrica Schweighofer. 

Următorul pas a fost o plângere penală către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care au început să investigheze cazul.

În 2012 mai mulți directori din Alba au fost citați pentru declarații, iar filiala Romsilva din Alba a pus la dispoziție toate documentele solicitate. Procurorii au început să investigheze un contract de livrare de lemn între Romsilva și Schweighofer. Din partea austriecilor documentul e semnat de Karl Schmid, același oficial care, patru ani mai târziu, era filmat cu camera ascunsă de investigatorii EIA.

Romsilva a demarat propria investigație internă și vinovați au fost găsiți chiar pădurarii, adică oamenii care au vrut să arate practica austriecilor. 

După câteva luni procurorii au clasat cazul și nimeni din conducerea Romsilva nu a contestat decizia magistraților. Într-un răspuns oficial, DNA a motivat clasarea astfel: „(…) întrucât din actele premergătoare efectuate nu au rezultat indicii sau probe cu privire la comiterea unor fapte penale aflate în competența DNA”.

 

 

Am solicitat Romsilva să ne precizeze ce nereguli au fost descoperite în contractele semnate cu Holzindustrie Schweighofer, și dacă, în plus, corpul de control al regiei a investigat eventualele nereguli și ce măsuri au fost luate. 

Conducerea Regiei Naționale a Pădurilor a refuzat să ne răspundă: „Datele pe care le solicitați nu fac parte din categoria informațiilor de interes public”. 

RISE a obținut și un raport de control al ROMSILVA, realizat în 2013 la Direcția Silvică Cluj, în care investigatorii descoperiseră că, în mai multe rânduri, Holzindustrie Schweighofer a înregistrat un volum de lemn mai mic decât cel care-i fusese livrat. Se întâmpla astfel mai ales în cazul lemnului pentru care s-a negociat prețul cel mai mare.

„Considerăm că prețul obținut prin acest contract este sub prețul pieței, iar contractul a fost păgubos pentru Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”, au conchis investigatorii regiei de stat. 

„Acolo ne-a lucrat bine de tot”, spune angajatul regiei când îl întrebăm despre subevaluarea lemnului. Ne mai spune că, în unele cazuri, pădurarii erau frustrați că nu primeau nicio explicație și cereau ca Schweighofer să returneze transporturile, dar „austriecii ar fi refuzat”. 

Acuzațiile lui privind declasarea pe calitate a buștenilor sunt confirmate și de Alin, care ne-a explicat că acest mecanism se aplica tuturor partenerilor și nu era loc de negocieri:

„Asta făcea la toată lumea. (…) Nu am comentat atunci nimic, că nu simțeam un metru cub și jumătate la mașină. Ziceam și eu că e în regulă, că aveam unde să duc marfa. Și nimeni nu a făcut niciodată scandal”. 

 

Sistemul Microtec (centru foto) măsoară lungimea fiecărui buștean și estimează volumul pentru fiecare transport de lemn

Cum măsoară compania

Sub presiunea acuzațiilor de legături de afaceri cu mafia lemnului, Schweighofer a început, după 2016, să declare public că sprijină o industrie a prelucrării lemnului sustenabilă. 

Compania susține că are și un plan de acțiune, care include printre altele și un scanner cu laser calibrat pentru măsurarea buștenilor. Este vorba despre același sistem electronic de care s-au plâns de mai multe ori angajații Romsilva și companiile private, când au spus că fabricile Schweighofer măsoară mai puțin lemn decât livrează ei. 

Imaginile de supraveghere arată cum toți buștenii care ajung în fabrică sunt măsurați și fotografiați, iar sistemul stabilește calitatea lemnului și sortează lemnul conform standardelor. Reporterii RISE Project au intrat în posesia unor documente de recepție care arată că, în ciuda afirmațiilor publice ale companiei, sistemul nu a fost folosit pentru toate transporturile .

Iar când era folosit, înregistra lungimi diferite. Documentele mai arată că, în mai multe cazuri, sistemul electronic a făcut două măsurători pentru același transport. 

Un raport în care buștenii apar cu lungimi de 3 și 4 metri și un alt raport în care se face măsurătoare reală a lemnului și unde sunt incluse supralungimile – cuprinse între 6 și 25 de centimetri. Cu alte cuvinte, conducerea companiei Schweighofer știa că primește un volum mai mare de lemn decât era trecut în avizele de transport. 

Problema măsurătorilor a fost denunțată și în acest an de angajații ROMSILVA. 

Acum trei luni, un angajat al direcției Silvice Bacău a reclamat că, în cazul unui transport, fabrica Schweighofer de la Reci a înregistrat mai puțin lemn decât a livrat unul dintre ocoalele silvice din județ. Un caz tras la indigo cu cel petrecut acum 11 ani și denunțat de Silvicultorii Direcției Silvice Alba. 

Camionul plin de bușteni a fost livrat în august la Reci, iar lemnul provenea din bogatele păduri de stat de pe Valea Trotușului. Doar că angajații Romsilva au constatat că, deși ei au transportat 45 de metri cubi de lemn, Schweighofer a recepționat doar 40.

O pierdere de 10% pentru ROMSILVA. Apare astfel același procent identificat ca pierdere de colegii de la Alba cu un deceniu în urmă. 

 „S-a luat decizia ca materialul lemnos să fie introdus pe linia de măsurare cu mijloace electronice. (…) Cu surprindere am constatat că volumul brut înregistrat este cu mult mai mic decât înregistrat de echipe (…), iar numărul de piese înregistrate de dispozitivele de măsurare a fost mai mic decât cel consemnat ca urmare a măsurătorii manuale. Fapt care ne face să credem că determinarea volumului prin mijloace electronice poate fi afectată de erori„, scrie în plângerea trimisă de pădurari companiei austriece. 

Silvicultorii solicitau Schweighofer clarificări privind sistemul de scanare folosit și metoda de estimare a lungimii și volumului buștenilor. Directorul fabricii Schweighofer a răspuns că întreprinderea a aprobat volumul de lemn din avizele Romsilva, iar nu pe cel măsurat cu scanerul 3D deținut de Schweighofer: 

„În urma măsurătorilor realizate în comun cu reprezentanții dumneavoastră, a fost recepționat volumul înscris în avizul de însoțire.”  

Am solicitat companiei să explice cum funcționează sistemul său de măsurare electronic, dar și problemele cu furnizorii și conflictele cu ROMSILVA. 

Nu a răspuns punctual la întrebările RISE: 

„Toate criteriile de calitate în relația cu furnizorii sunt acceptate contractual, aceștia având anterior la dispoziție documente publice în care precizam în mod transparent respectivele standarde.”

În schimb, compania susține că respinge volume de lemn care depășesc toleranța legală: 

„La intrarea în fabrică, verificarea dimensională a lemnului adus de către furnizori se face cu un sistem bazat pe tehnologie laser 3D ca parte obligatorie a procesului nostru de sortare a lemnului pe criterii dimensionale și de calitate. (…) Toate măsurătorile urmează standardele de măsurare ale lemnului din România. De asemenea, suntem și singura companie din România care respinge volume de lemn care depășesc toleranța legală, situații pe care le raportăm autorităților de profil.”

Întrebată de ce pentru unele transporturi există două recepții, una în care buștenii sunt indicați la 3 și 4 metri lungime și o alta în care apar supralungimile, compania susține că „există o singură formă de notă de recepție care se bazează pe măsurarea noastră laser 3D, certificată conform standardului românesc de măsurare STAS și conform legislației românești pentru recepțiile făcute în fabrică.”

Cât privește perchezițiile realizate în 2018 de procurori, răspunsul companiei a fost că „nu avem informații despre investigația DIICOT. În plus, HS Timber Productions (denumită în continuare „HS”) nu a dobândit nicio calitate în acest dosar și nu a fost pusă sub acuzare.”

Andrei Ciurcanu

CITEȘTE ȘI

MOȚII, FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU CORPORAȚIA

REȚEAUA SCHWEIGHOFER, CINE A TĂIAT ȘI CÂT A CÂȘTIGAT

CONTROL LA SCHWEIGHOFER: TRAFIC DE LEMN ȘI FRAUDE CU CERTIFICATE VERZI

[FILM DOCUMENTAR] CLEAR CUT CRIMES

[INTERVIU] HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER: “N-AM TĂIAT ILEGAL, AM GREȘIT NIȘTE DOCUMENTE”

FILIERA SCHWEIGHOFER, BLOCATĂ ÎN PORT