EFECTUL BLUE AIR

Plăți preferențiale, datorii de sute de milioane de euro și filiere interlope.

Așa arată profilul operatorului aerian Blue Air, care a provocat săptămâna trecută haos în aeroporturi după ce a anulat brusc toate zborurile programate. 

Banii publici. În primul an de pandemie, statul pompează peste 62 de milioane de euro în compania de transport aerian ca să nu se prăbușească financiar și să își poată continua activitatea. Era deja plină de datorii.

Pe cine ajută, de fapt, statul?

Aproape 2 milioane de euro se scurg rapid în contul personal al proprietarului Blue Air, Cristian Rada.  Pregătise și un recipient special, iar banii curg lunar. Încasează sumele de la compania Blue Air pentru că o lasă să vândă bilete pe platforma lui online. 

Oamenii cumpără bilete, dar le sunt anulate zborurile. Unii pasageri așteaptă și de doi ani rambursarea banilor. Sunt păgubiți de două ori, după ce operatorul aerian a încetat rambursarea ajutorului de stat, iar bugetul public acoperă deja sumele restante.

Terenul retrocedat. Guvernul a aprobat ca garanție pentru ajutorul de stat și o pădure de la marginea Capitalei. Fusese retrocedată pe o filieră interlopă și pusă gaj de Blue Air după mai multe tranzacții obscure.

PERSONAJELE-CHEIE

Cristian Teodor Rada. Fost pilot în compania de transport aerian, a devenit treptat acționarul său majoritar. Deține pe persoană fizică marca și platforma „flyblueair.com”, prin intermediul căreia sunt vândute biletele către pasageri. Are un contract cu propria companie care îi permite să încaseze lunar 2 la sută din cifra de afaceri, dar nu mai puțin de 500 de mii de euro, pentru ca Blue Air să-i folosească platforma online.

 

 

Cristian Sindie. Cu numeroase scandaluri interlope la activ, a devenit cunoscut în epoca Năstase, când i-a vândut mamei acestuia un apartament din centrul Bucureștiului. Are o relație veche cu proprietarul Blue Air. De patru ani, fosta lui soție supraveghează fluxul de bani din compania de transport aerian. 

 

AJUTORUL  

„Tatăl nostru care ești în ceruri…” Așa își începe un puști de 14 ani zborul spre casă. Se urcase în avion pe 7 iulie 2022, după trei ore de așteptat în aeroportul din Creta, cea mai mare insulă din Grecia, unde fusese cu părinții în vacanță.

„S-a fācut liniște, numai vocea lui se auzea…”, se amuză părinții băiatului în discuția cu noi, după ce au ajuns cu bine acasă. Își amintesc însă că la decolare nu le ardea deloc de glume: 

„La cum arăta avionul, chiar nu aveam cum să ne simțim în siguranță. Scaunele erau îmbrăcate într-o piele veche și scorojită, vedeai fier ruginit peste tot, totul troncănea, iar locul bagajelor era îngălbenit. Părea că ne-am întors în timp și tocmai ne urcaserăm într-o mocăniță de acum treizeci de ani”.

Trebuiau să se întoarcă în țară cu Blue Air, cu care plecaseră în Creta. Pe aeroport s-au trezit însă că urmează să zboare cu o altă companie de transport aerian – Hello Jets. Fusese înființată în februarie anul trecut chiar de Cristian Rada, proprietarul Blue Air, la scurt timp după ce compania-fanion primise și ultima tranșă din ajutorul de stat.

În ce a constat ajutorul de stat?

Eximbank, banca statului, a împrumutat Blue Air cu aproape 62 de milioane de euro, în octombrie 2020, ca să poată supraviețui în pandemie. Creditul, garantat de stat, a fost acordat pe șase ani, perioadă în care Blue Air trebuia să plătească rate lunare și să nu distribuie dividende către acționari. Dacă operatorul aerian nu-și mai respecta graficul de rambursare, creditul era acoperit de Ministerul Finanțelor din bugetul public. Principalele garanții depuse de companie la acordarea împrumutului constau în acțiuni Blue Air, șase avioane și o pădure din Băneasa.

Prima tranșă din ajutorul de stat a intrat în conturile Blue Air pe 23 octombrie 2020, după ce creditul fusese aprobat de Guvernul Orban. Deși nu mai are dreptul să mai încaseze dividende timp de șase ani, până la rambursarea creditului, Cristian Rada scoate totuși bani din companie și devine astfel beneficiar direct al ajutorului de stat, dar pe persoană fizică. 

Nu scoate sumele din profit, ca dividende, ci direct din încasări.

Rada semnase, înainte de pandemie, un contract cu propria companie care îi permitea să primească lunar „2 la sută” din cifra de afaceri Blue Air, dar nu mai puțin de 500 de mii de euro. În fiecare lună, acești bani urmau să îi intre în contul bancar pentru că deținea marca și platforma online „flyblueair.com” prin intermediul căreia erau vândute biletele către pasageri.

Plățile erau programate să curgă lunar din iulie 2020.

Pandemia de Covid îi strică însă combinația. Încasările companiei se prăbușesc în primăvară. 

Blue Air solicitase deja în aprilie perfuzii financiare de la stat ca să supraviețuiască măsurilor impuse în contextul pandemiei, când circulația este restricționată de autorități. Avea deja datorii de sute de milioane de euro către furnizori și bănci.

Cum intră primii bani din ajutorul de stat, cum încep plăți către proprietarul Blue Air. Doar în noiembrie și decembrie, Rada încasează pe persoană fizică  aproape două milioane de euro- echivalentul a patru tranșe pentru cei „2 la sută” din cifra de afaceri. 

Detaliile apar într-un document al Fiscului, care a realizat anul trecut un control la operatorul aerian. De atunci, autoritățile noastre au privit cum se scurg banii din companie.

Rada pregătise și un recipient special pentru comisionul său de 2 la sută.  Înființase, pe 20 octombrie 2020, un PFA – Persoană Fizică Autorizată. 

Era fix cu trei zile înainte să intre banii din împrumutul garantat de stat.

Iar plățile către PFA-ul său continuă în lunile următoare. 

Contactat telefonic, Cristian Rada ne-a spus că intră într-o ședință și să-i trimitem întrebările pe e-mail.

Ne-a răspuns avocatul său, Bogdan Năstase, care ne-a spus că plățile Blue Air către clientul său au la bază un contract confidențial:

„Contractul la care faceți referire este un contract încheiat între o persoană fizică (la momentul semnării, ulterior, din motivele pe care vi le-am explicat (…), drepturile și obligațiile din respectivul contract fiind preluate de o persoană fizică autorizată) și o persoană juridică de drept privat (…).  Precizez faptul că respectivul contract este sub incidența unor clauze de confidențialitate foarte ferme, precum și faptul că respectivul contract ne-a fost solicitat și a fost transmis la 3 instituții publice cu atribuții de control din România, respectându-ne obligația legală de a răspunde solicitărilor din partea acelor instituții.”

Înființarea PFA-ului cu câteva zile înainte de primirea ajutorului de stat ar fi fost, susține avocatul, din motive fiscale: „Demersurile (…) au fost demarate la începutul lunii Octombrie 2020, ca urmare a faptului că persoana fizică Rada Teodor Cristian a depășit plafonul maxim permis de lege în ceea ce privește realizarea de venituri din activități economice, motiv pentru care s-a declanșat obligația încasării și achitării către bugetul de stat a Taxei pe Valoarea Adăugată.  În calitate de avocat al d-lui Rada l-am sfătuit să facă acest lucru și m-am ocupat personal de toate demersurile necesare.”

Ulterior, chiar înainte de publicarea materialului, Bogdan Năstase ne-a trimis fișiere cu sumele cheltuite de companie, după primirea ajutorului de stat. Din ele lipsesc însă plățile companiei Blue Air către propriul acționar.

În paralel, după ce primește ajutorul de stat, Cristian Rada pune bazele unei alte companii de transport aerian. Este aceeași companie care a operat zborul din Creta în locul Blue Air.  

 

Terenul 

Fluxul de bani din Blue Air e supravegheat de patru ani de Diana Bernecher, din poziția de director de trezorerie și achiziții. 

Cu experiență în sistemul bancar, Bernecher este fosta soție a lui Cristian Sindie, un samsar imobiliar cu mai multe scandaluri la activ.

Cei doi, Cristian Sindie și Diana Bernecher, sunt implicați în schema imobiliară care a permis companiei Blue Air să pună un teren gaj pentru ajutorul de stat.

Cum s-a întâmplat?

Când fosta lui soție e angajată în Blue Air, Sindie are deja datorii către proprietarul operatorului aerian. Primise un împrumut de 300 de mii de euro, în 2017, de la Cristian Rada, acționarul Blue Air.

 

Sindie garantase împrumutul către Rada cu participațiile într-o companie fără activitate – Kriyuco Medical. Cu conturile goale și fără încasări, firma avea o singură proprietate: o pădure de 9,4 hectare în Băneasa, pe drumul spre aeroportul Otopeni.

Proprietatea fusese evaluată la aproape 65 de mii de euro, în 2012, când intrase în patrimoniul firmei. De atunci a tot făcut salturi spectaculoase de preț. A fost evaluată la aproape 2,3 milioane de euro, în octombrie 2020, când a fost pusă gaj de Blue Air pentru ajutorul de stat.

Terenul forestier nu poate fi folosit pentru construcții, deși au fost încercări pentru realizarea unei clinici medicale și a unui complex imobiliar acolo.

Fusese retrocedat pe o filieră interlopă.

Cum a ajuns apoi terenul să fie pus gaj la stat? 

Schema imobiliară include un carusel de tranzacții mai puțin obișnuite. 

În 2019, Sindie își convinge asociații din firmă să o cedeze cu tot cu teren și pădure către Cristian Rada, acționarul Blue Air.  

Principalul partener al lui Sindie în compania fără activitate era atunci Iulian Mavlea, vechi camarad și partener de afaceri. Au gravitat amândoi în jurul grupării care a stăpânit mai mulți ani rafinăria Rafo Onești, destructurată de procurorii antimafia, după ample anchete pentru evaziune fiscală cu produse petroliere și spălări de bani.

Sindie îl anunță deci pe Mavlea, în aprilie 2019, că își vinde partea lui din firmă (50 la sută) către Cristian Rada cu 4,1 milioane de euro. 

Dar Mavlea îi răspunde lui Sindie că vrea să cumpere el.

„Suntem rude și prieteni, dar atunci au fost doar niște diferențe de opinie legate de tranzacția asta”, susține acum Cristian Sindie:

„Domnul Mavlea a vrut să-mi cumpere prima dată părțile sociale, dar nu am fost de acord. Nu am fost de acord cu prețul tranzacției. Au fost doar diferențe de opinie. Mavlea a fost sportiv de performanță, s-a scris și despre el că e mafiot, și despre mine, niște aberații scrise de ziarele din România. Am cazierul curat, îl scot o dată pe lună. Nu am avut nicio virgulă penală în toata viața mea.”

Iulia Mavlea nu a putut fi contactat până la publicarea acestui material. „Nu știu dacă îl găsiți, că e în concediu. L-am sunat și eu înainte, dar avea telefonul închis”, spune Sindie.

Până la urmă, Mavlea își vinde partea lui (24.9%) tot către Rada, cu aproape 4 milioane de euro.

Sindie cere apoi mai mult. Semnează pe 5 august 2019 două contracte cu Cristian Rada, dar la prețuri diferite. Pe scurt, ele arată așa:

• vinde 26% din firmă cu doar 76.800 lei (16 mii de euro)

• vinde 24% din firmă cu 7,5 milioane de euro.

Primii bani sunt plătiți rapid, dar nu ajung în contul lui Sindie, ci al unei alte persoane.

Restul de 7,5 milioane de euro urmau să fie achitați integral de Rada fix peste doi  ani – pe 5 august 2021.

„Eu acel contract l-am făcut înainte de pandemie și nu s-a finalizat nici azi, că a venit războiul după pandemie”, susține Cristian Sindie.

Reporter: Dar terenul a fost pus deja garanție de Blue Air pentru ajutorul de stat…

Cristian Sindie: „Și eu ce să fac?  Să fac proces, să plătesc taxe de timbru când statul are deocamdată ipotecă. Eu n-am nicio treabă, că știu că n-am încasat. Am o pagubă. Mă mai duc la patriarh, mai îmi dă o sacoșă cu chifle, că sunt prieten cu el, mă duc când e o pomană. Eu nu am făcut tranzacția cu Blue Air, ci cu Rada, ca persoană privată. Nu s-a materializat din lipsă de fonduri. E în imposibilitatea de a plăti. De la stat a luat doar 30 de milioane de euro, nu 60, că restul i-a oprit tot statul. Poate scrieți și că a plătit 100 de milioane de euro la stat, ca taxe, până să vină criza. Altfel nu-i dădea statul niciun credit, nu-i dădea pe ochi frumoși. E prietenul meu, îl știu de 17 ani, îi doresc să reușească. Am fost și suntem prieteni în continuare.”

Din afacerea cu terenul iese Sindie și intră fosta lui soție.

Diana Bernecher ajunge administrator în aceeași zi în care Rada cumpără participația fostului ei soț.

Rada transferă apoi firma către Blue Air, iar terenul e folosit, la un an distanță, pentru garantarea ajutorului de stat. Anul trecut, după scadența datoriei de 7,5 milioane de euro, compania de transport aerian iese din firmă și o transferă înapoi lui Rada.

Reporter: Domnul Rada a numit-o administrator pe fosta soție a dumneavoastră chiar în ziua când ați semnat contractul pentru cele 7,5 milioane de euro…

Cristian Sindie: „A numit-o administrator pentru că o cunosc și eu, e fosta nevastă, mama fiului meu, e o femeie de calitate și competentă. M-a întrebat și pe mine (Cristian Rada) ce părere am despre această numire în firma respectivă și a ales să ia decizia asta. (…) Dar ea a fost angajată la Blue Air, companie privată, pe competență, nu pe nepotisme, ca la stat. Ea a fost directoare la bancă și a dat concurs pe post la Blue Air și și-a făcut treaba.”

Diana Bernecher spune că nu a devenit administrator la firma fostului soț:

„Nu, sub nicio formă. O să mă uit în acte, dar firma nu a fost preluată de la fostul meu soț. Îmi pare rău. O să verific împreună cu avocatul care a făcut toată documentația și vă pot spune. Nu e nicio problemă. (…) Atâta timp cât eu am fost solicitată doar ca și un  administrator, vă dați seama că nu am mai multe informații acum”.

Ne-a mai spus că Sindie nu a avut niciun fel de legătură cu angajarea ei în Blue Air: „Relația cu fostul meu soț, chiar dacă aveam un copil împreună, nu a fost mai deloc.”

Statul plătește

De mai bine de un an, Blue Air n-a mai plătit niciun leu în contul împrumutului guvernamental. 

Din noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor începe să acopere ratele către Eximbank, în locul companiei Blue Air. 

Erau deja restanțe de 4 milioane de euro, pentru ultimele cinci luni ale anului trecut. 

Dar problemele companiei sunt ascunse, iar oamenii continuă să cumpere bilete.

În ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor ajunge în poziția să execute silit compania pentru cele 4 milioane de euro. 

Operatorul aerian a contestat în instanță acțiunea ministerului, dar a pierdut deja prima etapă a procesului în mai 2022. 

Reprezentanții Blue Air au solicitat în fața judecătorilor ca ministerul să naționalizeze practic compania și celelalte bunuri puse gaj la acordarea ajutorului de stat și să nu o execute silit pentru cele 4 milioane de euro – ca să nu fie afectați pasagerii.

Pe acest fundal, oamenii au continuat să cumpere bilete și să piardă bani.

Dar surpriza apare din altă parte. 

Administrația Fondului de Mediu (AFM), tot o instituție guvernamentală, blochează săptămâna trecută, pe 6 septembrie, conturile companie Blue Air. Motivul? Nu-și respectase obligațiile legale de mediu. 

Operatorul aerian ripostează cu o măsură fără precedent. 

Suspendă brusc toate zborurile, blocând mii de oameni în aeroporturi. 

Autoritățile apelează, din nou, la măsuri urgente, ca la începutul pandemiei, când a finanțat compania. 

Guvernul acordă un ajutor financiar companiei Tarom ca să aducă înapoi românii blocați pe aeroporturile din străinătate. AFM deblochează a doua zi conturile operatorului aerian privat, eșalonându-i plățile restante.

Dar Blue Air nu a mai reluat zborurile. 

Ana Poenariu, Ioana Moldoveanu, Daniel Bojin

Au contribuit: Romana Puiuleț, Matei Bărbulescu

Ilustrație: Roma Gavrilă

Fact-checking: Roxana Jipa